Motivele pentru care Volkswagen va da afară 50.000 de oameni în Germania, din anul 2030
Directorul executiv al Volkswagen Wolfsburg, Oliver Blume, a anunțat că va da afară 50.000 de angajați din anul 2030, după ce a înregistrat o scădere de profit net cu 44% în 2025 (până la 6,9 miliarde de euro). Este cel mai catastrofal rezultat de la scandalul Diesselgate din 2015. Principalele cauze ale declinului companiei auto germane Producătorul de mașini susține că principalele cauze ale scăderii profitului au fost: tensiunile comerciale SUA-UE; cererea scăzută de automobile germane în China și în SUA; creșterea competiției cu mașinile electrice din China; Și brandul de lux Porsche a fost grav lovit în 2025, după ce a înregistrat o scădere de profit de la 5,3 miliarde de euro la 90 de milioane de euro. . Volkswagen trece prin cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu Veniturile companiei Volkswagen au stagnat la 322 de miliarde de euro, iar profitul operațional s-a redus la jumătate, la 8,9 miliarde de euro, potrivit Economedia.ro. Marți dimineața, la bursa de la Frankfurt, acțiunile companiei Volkswagen au crescut cu 3,7% după comentariile lui Donald Trump care au dus la scăderea prețurilor la petrol. Volkswagen anunță extinderea în România a unui program controversat Grupul Volkswagen a confirmat că România se află printre cele aproximativ 40 de țări europene incluse în acest program, care va începe în ianuarie 2026, inițial cu modelele Volkswagen, urmând ca ulterior să fie extins și către Audi, Porsche, Škoda, CUPRA și Volkswagen Autovehicule Comerciale. Potrivit companiei, vor fi utilizate date provenite din situații reale de trafic, colectate de la camerele și senzorii mașinilor. Aceste informații pot include trasee parcurse, condiții de drum, manevre ale șoferilor, dar și imagini cu alți participanți la trafic, precum pietoni sau bicicliști. Volkswagen susține că aceste date vor fi folosite pentru perfecționarea sistemelor de asistență, cum ar fi menținerea benzii de circulație, avertizările de pericol sau reacțiile automate în zone aglomerate, inclusiv în apropierea școlilor sau în parcările supermarketurilor. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă: Concedierile din mediul privat în prima jumătate a anului 2025, cu 30% mai MARI decât anul trecut. Vor urma disponibilizări și în rândul bugetarilor
Reducerea deficitului comercial. Ilie Bolojan ar fi discutat cu CEO-ul Schwarz Group despre investiții și fabrici în România
Discuțiile au avut loc în contextul preocupărilor legate de reducerea deficitului comercial prin investiții Schwarz Group în România, potrivit unor surse din mediul economic citate de Ziarul Financiar. Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții cabinetului premierului nu au oferit un punct de vedere oficial privind temele abordate. Oficialii grupului german au confirmat însă întâlnirea. „Confirmăm întâlnirea dintre domnul Bolojan și domnul Chrzanowski, dar nu comentăm pe marginea subiectelor discutate, fiind vorba despre o întâlnire confidențială”, au transmis reprezentanții companiei. Reducerea deficitului comercial prin investiții Schwarz Group în România, influențată de nivelul ridicat al importurilor Una dintre temele probabile ale discuției a fost nivelul ridicat al importurilor în sectorul retailului alimentar și posibilitatea dezvoltării producției locale. În 2024, cele mai recente date disponibile arată că Lidl s-a situat pe locul al cincilea în topul celor mai mari importatori din România, în timp ce Kaufland, compania-soră din același grup, s-a clasat pe poziția a 20-a. În același timp, cele două rețele domină piața locală a comerțului alimentar. În funcție de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei. Aceste cifre reflectă dimensiunea influenței pe care o are Schwarz Group asupra pieței românești de retail, dar și asupra fluxurilor comerciale, inclusiv în ceea ce privește importurile de produse alimentare. Un element distinctiv al modelului de business al grupului german este integrarea producției în lanțul de retail. Potrivit informațiilor publicate anterior de presa economică, Schwarz Group deține 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi și produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl și Kaufland. Majoritatea acestor unități de producție se află în Germania, iar produsele realizate acolo sunt distribuite ulterior în magazinele din întreaga lume, inclusiv în România. Acest model poate explica poziția ridicată a celor două rețele în clasamentul importatorilor. În acest context, întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și CEO-ul Schwarz Group ar putea deschide discuția despre posibile investiții industriale ale grupului în România, inclusiv construirea unor fabrici locale pentru producția de alimente sau produse destinate mărcilor private.
O nouă zi, o nouă scumpire la pompă. Cu cât au crescut prețurile pentru un litru de benzină și de motorină
Prețul benzinei și al motorinei a crescut pentru a patra oară de la începutul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al conflictului izbucnit în Iran. Prețurile au urcat în noaptea de luni spre marți cu 0,10, chiar 0,15 lei pe litru. Combustibilul diesel s-a scumpit cu încă 15 bani pe litru, iar creșterea cumulată a ajuns la aproape 50 de bani. Prețul benzinei a crescut cu 10 bani pe litru, iar creșterea cumulată a ajuns la 30 de bani pe litru, față de nivelul înregistrat la începutul războiului din Iran. Motorina trece de 8,8 lei/l în unele stații Potrivit datelor din piață, majorarea aplicată de OMV Petrom a dus prețul motorinei standard la aproximativ 8,72-8,76 lei pe litru în stațiile Petrom din Capitală. În stațiile OMW din București, prețul a ajuns în jurul valorii de 8,81-8,85 lei pe litru. De asemenea, benzina la rândul său, s-a scumpit până la 8,27-8,32 lei pe litru, în stațiile Petrom din Capitală și până la 8,36-8,41 în cele OMW. În condițiile date, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că au fost discutate mai multe scenarii în ceea ce priveşte evoluţia preţului la carburant, iar una dintre soluţiile vizate ar fi şi aceea a redeschiderii rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploieşti, la rafinăria Petromidia din judeţul Constanţa a fost amânată o revizie tehnică, iar cea de la Petrobrazi lucrează la capacitate maximă pentru a asigura o cantitate cât mai mare de carburant, necesară pe piaţa internă. „Am prezentat mai multe scenarii care sunt analizate în cel mai profund detaliu de Ministerul de Finanţe care o să iasă în foarte scurt timp cu câteva informaţii extrem de clare. Între timp, noi continuăm aprovizionarea, am luat în calcul să redeschidem, să reoperaţionalizăm rafinaria Petrotel, care va putea să rafineze până la 20% din petroluri rafinate în România şi automat să ne asigure mai multe produse petroliere în piaţă şi de asta mă asigur în aceste momente că avem suficiente produse petroliere, suficientă motorină, suficientă benzină”, a spus Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria interzice exporturile de combustibil. Ce măsuri ia Guvernul de la Budapesta pentru a-și proteja cetățenii și întreprinderile, pe fondul războiului din Orient Ministrul Bogdan Ivan ştie cum se poate controla preţul carburantului: „Noi nu rugăm frumos pe nimeni. Noi avem pârghii, ca şi stat, ca să acţionăm”
Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. În România, prețurile sar de 9 lei
Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. Între timp, în România guvernată de prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, prețurile de la pompă sar de 9 lei. Premierul Ungariei a anunțat că de azi va plafona prețul la carburanți. Măsura care a limita prețurile la carburanți a intra în vigoare din această noapte, a declarat Viktor Orban, pe fondul creșterii prețurilor la petrol după agravarea crizei energetice globale în urma escaladării războiului din Iran. „Prețurile plafonate la combustibil intră în vigoare de astăzi, de la miezul nopții!”, a scris premierul maghiar pe pagina sa de Facebook. Iată prețurile plafonate la benzină și gaz Benzină: 595 HUF Gaz: 615 HUF Viktor Orban a spus că prețul la petrol va fi limitat la 595 de florinți (1.75 de dolari, potrivit Reuters) per litru, iar prețul la diesel va fi limitat la 615 de florinți (1,81 dolari) per litru. Urmează alegeri decisive Pe 12 aprilie 2026 se vor desfășura alegerile parlamentare în Ungaria. Principalele partide oponente sunt Fidesz-KDNP (alianța conservatoare maghiară eurosceptică) și partidul conservator pro-european TISZA. Cel mai recent sondaj, publicat de McLaughlin & Associates, afiliat cu guvernul, îl dă câștigător pe FIDESZ cu 43%, iar TISZA obține 37%. Sondajul publicat de Zacecs Research, afiliat opoziției, dă câștigător partidul TISZA cu 50% (22-28 februarie 2026), ceea ce l-ar face eligibil să formeze majoritatea parlamentară și să formeze un partid monocrom. FIDESZ pierde alegerile cu 38%. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia
Șefa FMI lansează un avertisment fără precedent: Pregătiți-vă pentru ceva inimaginabil
Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat luni că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru „inimaginabil” după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ea spune că inflația va crește și va duce la creșterea prețurilor cu 10% la nivel global, potrivit Reuters. Sfatul directoarei FMI? Autoritățile trebuie să anticipeze scenarii extreme și să se pregătească înainte ca acestea să devină realitate. Pentru prima oară de la pandemia de COVID-19, lumea este din nou pusă la grea încercare de scumpiri, blocaj comercial și inflație. Inflația globală ar putea urca cu 40 de puncte Georgieva a declarat luni la un simpozion al Ministerului Finanțelor din Japonia, la Tokyo, că prețul petrolului crește cu 10% și se menține la acel nivel cea mai mare parte a anului. Astfel, inflația globală va urca cu 40 de puncte de bază. Directoarea FMI a transmis un mesaj clar guvernelor și companiilor din întreaga lume. „Reziliența noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului
Din două vorbe, Trump a scăzut brusc prețul petrolului în lume. Cotațiile au căzut de la 91 de dolari pe baril la 85 de dolari. Ce a spus președintele american
Potrivit Trading Economics, barilul de petrol a scăzut brusc după ultimele declarații ale lui Trump: de la 100 de dolari de la deschiderea de luni la 85 de dolari. În acest moment, barilul este la 88 dolari. Trump a spus că are un plan de a amortiza creșterea prețurilor la petrol după izbucnirea războiului cu Iran, după ce prețul barilului a ajuns la 120 de dolari, cu 65% mai mare decât era înainte de război. Trump: Am un plan pentru toate „Am un plan pentru toate, bine?”, a spus Trump într-un scurt interviu telefonic în a zecea zi de război cu Iranul. „Am un plan pentru toate. Veți fi foarte fericiți.”, a adăugat Trump, acum presat de criza petrolieră care are deja un impact negativ asupra companiilor și consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Trump a declarat că vasele au început să navigheze din nou în Strâmtoarea Ormuz și că se „gândește că criza s-a terminat”. El a avertizat Iranul că nu atace niciun vas petrolier. „Au tras tot ce au avut de tras și ar fi bine să nu încerce ceva ori va fi sfârșitul acestei țări”, a spus Trump. Sursa Foto: Shutterstock
Țara nucleară care ia măsuri radicale în criza petrolului: retrage mașinile oficiale de pe șosele, reduce săptămâna de lucru la 4 zile și închide școlile timp de 14 zile
Pakistanul va închide școlile timp de două săptămâni și va muta o parte din activitatea guvernamentală online pentru a reduce consumul de combustibil după ce prețurile petrolului au crescut brusc din cauza războiului din Iran, a declarat luni premierul Shehbaz Sharif. Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a ordonat luni măsuri de austeritate guvernamentală radicale, reducând alocațiile pentru combustibil cu 50% și retrăgând 60% din vehiculele oficiale de pe șosele pentru a combate creșterea exorbitantă a prețurilor petrolului cauzată de blocada Strâmtorii Ormuz din războiul din Iran. Benzina a crescut cu un preț record de 55 de rupii pe litru săptămâna trecută, iar națiunea importatoare de energie se confruntă cu închiderea sălilor de clasă, săptămâni de lucru de patru zile și interdicții de aer condiționat, deoarece țițeiul la nivel global atinge peste 105 dolari pe baril. Începând de săptămâna viitoare, toate școlile se închid timp de 14 zile, în timp ce universitățile trec complet la mediul online pentru a reduce naveta studenților. Stat nuclear, dependent de importurile de energie Campania lui Sharif de economisire a combustibilului vizează fiecare picătură în contextul dependenței aproape totale a Pakistanului, stat nuclear, de importurile de energie. „Pentru a stabiliza economia, am luat decizii dificile”, a declarat el națiunii, recunoscând că există un control minim asupra prețurilor globale determinate de război care afectează pompele locale. Departamentele guvernamentale se vor confrunta cu reduceri de 50% ale cotelor de combustibil timp de două luni. 60% din mașinile oficiale – excluzând autobuzele și ambulanțele – vor fi blocate. Doar 50% din personal se prezintă la birouri, cu excepția serviciilor esențiale. Operațiunile guvernamentale se reduc la patru zile pe săptămână. Departamentele reduc cheltuielile cu 20%, interzicând achizițiile de vehicule, aparate de aer condiționat și mobilier, în timp ce limitează călătoriile miniștrilor în străinătate. Prețurile la benzină din Pakistan au explodat Creșterea record de 55 de rupii pe litru a prețului benzinei/motorinei de săptămâna trecută – cea mai mare din istorie – a urmat creșterii cu 36% a prețului petrolului la nivel global, alimentată de război. Pakistanul importă practic toată energia, ceea ce face ca inflația să fie hipersensibilă la haosul din Orientul Mijlociu. Banca centrală a menținut luni rata dobânzii de politică monetară la 10,5%, dar a semnalat „o incertitudine sporită” cu privire la perspectivele inflației din cauza perturbărilor de la Ormuz. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran, care închide Strâmtoarea Ormuz – tranzitată de o cincime din petrolul mondial – prinde Pakistanul între importuri exorbitante și rezerve în scădere. Sharif minimizează povara cetățenilor, dar impune raționalizarea pe timp de război în întreaga birocrație. Închiderea sălilor de clasă semnalează gravitatea crizei: educația este sacrificată pentru a conserva combustibilul necesar nevoilor critice.
Nu e nimic de temut. Donald Trump îndeamnă echipajele navelor petroliere să aibă curaj și să traverseze Strâmtoarea Ormuz
Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să „arate mai mult curaj” și să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Președintele SUA, presat de situația complicată a războiului din Iran (cu costuri de ordinul miliardelor și cu opt militari SUA uciși), precum și de alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie, a spus că ia în considerare măsuri pentru a menține barilul de petrol sub prețul de 100 de dolari. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut… Ei (Iranul, n.r.) nu au o flotă, am scufundat toate navele lor…”, a asigurat președintele SUA într-un interviu pentru Fox News. Trump, despre petrolul iranian și noul Lider Suprem Președintele a spus pentru NBC News că „este prea devreme să se discute despre preluarea zăcămintelor petroliere din Iran”, dar că a remarcat că „oamenii au discutat despre asta”. „Te uiți la Venezuela….oamenii s-au gândit la asta”. Președintele a spus despre noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, că „este o mare greșeală” și că nu crede că va „rezista prea mult” la conducerea Iranului. A adăugat că „nu are rost” să trimită trupe terestre la centrala nucleară de la Isfahan pentru a confisca uraniul îmbogățit. Trump va ține în această seară o conferintă, la ora 23:30 (ora României). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump: O mare schimbare va veni curând în Cuba. Este la capătul liniei
Vladimir Putin se implică în criza mondială a petrolului. Ce mesaj are pentru Europa
Federația Rusă a avertizat în mod repetat că tentativele de a destabiliza situația din Orientul Mijlociu vor duce la creșterea prețurilor la petrol și gaze, a declarat președintele rus, citat de Kommersant. Întreruperile livrărilor de petrol și gaze din cauza conflictului din Orientul Mijlociu afectează întregul sistem de relații economice internaționale, a declarat Putin. Schimbarea rutei de furnizare, fără Ormuz, este imposibilă „În prezent, ruta de aprovizionare cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz este practic închisă. O schimbare completă a furnizării de petrol din Orientul Mijlociu fără Strâmtoarea Ormuz este în prezent imposibilă Concurența pentru furnizorii de energie la nivel mondial se intensifică în prezent.Companiile energetice rusești ar trebui să profite de prețurile actuale ale petrolului și să utilizeze veniturile pentru achitarea datoriilor către bănci. Schimbarea echilibrului dintre cerere și ofertă de energie va duce la o nouă realitate a prețurilor sustenabile”, a declarat el. Șeful statului rus a constatat că prețurile mondiale ale petrolului au crescut cu 30% pe săptămână, iar livrările de GNL din Orientul Mijlociu au scăzut drastic. „Reluarea producției va dura săptămâni și luni”, a declarat Putin. Rusia ajută Slovacia și Ungaria „Prețurile actuale ridicate ale energiei sunt temporare, iar Rusia înțelege acest lucru. Rusia va continua să livreze petrol și gaze către țările care sunt cumpărători de încredere, inclusiv Slovacia și Ungaria. Rusia mărește în prezent furnizarea de resurse energetice partenerilor săi de încredere din mai multe regiuni ale lumii”, a anunțat Putin. Rusia așteaptă semnalul europenilor, dacă au nevoie de ajutor Din cauza întreruperii furnizării de resurse energetice la nivel mondial, „inflația crește”, iar producția de bunuri industriale este afectată. Rusia nu ar trebui să aștepte ca Europa să „închidă ușa în mod demonstrativ” în ceea ce privește furnizarea de energie, ci să redirecționeze volumele către alte piețe. Rusia este pregătită să lucreze cu europenii la furnizarea de petrol și gaze, dar are nevoie de un semnal din partea lor”, a declarat șeful statului rus.
Cancelarul german Friedrich Merz se declară îngrijorat de creșterea prețurilor la energie cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu
După ce partidul Uniunea Creștin-Democrată a trecut prin alegerile locale din Baden-Wuerttemberg cu un rezultat „amar” (victoria Verzilor), cancelarul german Friedrich Merz a asigurat că guvernarea sa nu va fi afectată. Cancelarul a reiterat că nu va face coaliție cu partidul naționalist Alternativa pentru Germania. Partidul condus de Alice Weidel a încheiat pe poziția a treia. „Am agreat că rezultatul acesta nu va avea vreun impact asupra coaliției de la Berlin (coaliția cu social-democrații germani). Vom continua să lucrăm”, a spus el la conferința de presă de ieri. Cancelarul german se declară îngrijorat de impactul războiului din Iran asupra economiei germane În conferința de presă de luni, cancelarul german s-a declarat mai „îngrijorat” de creșterea prețurilor la energie cauzată de războiul regional din Orientul Mijlociu, care a escaladat de la atacurile SUA de pe 28 februarie 2026. Merz a reamintiut că prețurile petrolului au depășit luni 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. „Știm că acest lucru ar putea avea un impact asupra economiei germane”. Cancelarul a adăugat că guvernul celei mai mari economii din UE caută deja să-și diversifice sursele și furnizorii de energie pentru a-și consolida independența de când a renunțat la importul de gaz rusesc. De asemenea, a mai spus că războiul ar putea declanșa o nouă criză a refugiaților în Europa, similară cu cea din 2015, provocată atunci de războaiele civile din Libia, Siria și Irak. Liderul de la Berlin și-a exprimat îngrijorarea că „scenariul Siriei” s-ar putea repeta. Cancelarul Merz a declarat că „numai regimuk iranian și așa-numita Garda Revoluționară pot opri luptele”. „Până când se va întâmpla acest lucru, presupun că Israelul și America vor continua să se apere împotriva acestui regim. Amenințarea reprezentată de acest regim se extinde mult dincolo de țară și regiune. Știți că Iranul susține Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, că Iranul este în mare măsură responsabil pentru teroarea Hamas, Hezbollah și a rebelilor Houthi. Iranul este centrul terorismului internațional. Și acest centru trebuie închis, iar americanii și israelienii fac asta în felul lor.” Cancelarul german și-a exprimat susținerea față de Israel și SUA Merz a fost săptămâna trecută într-o vizită la Casa Albă, unde s-a întâlnit pentru a treia oară cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a avut numai cuvinte de laudă și apreciere față de liderul german în raport cu relațiile cu Regatul Unit și cu Spania. Cancelarul german și-a exprimat solidaritatea față de Israel și SUA împotriva regimului islamic de la Teheran. În declarația sa de la Munich, Merz a spus că guvernul german împărtășește valorile SUA și ale Israelului în raport cu programul nuclear și balistic al Iranului și a denunțat sprijinul Teheranului pentru grupările teroriste „proxy”. El a adăugat că „poporul iranian are dreptul să-și decidă destinul” și a făcut apel pentru pace în regiune, precum și pentru securitatea statelor arabe din Golf și a Israelului. Germania trăiește deja cu regrete după ce și-a demolat centralele nucleare Decizia Germaniei de a demola centrale nucleare a dus la creșterea cu 25% a prețurilor la electricitate, potrivit Marketwatch.O analiză economică publicată de JPMorgan susține că Merz recunoaște că decizia de a opri programul nuclear german ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima din 2011, dar și la presiunile ecologiștilor și a Partidului Verzilor, a fost o greșeală fatală pentru economia germană. Evaluarea a fost făcută de Michael Cembalest, președintele departamentului de strategie de piață și investiții al JPMorgan Asset and Wealth Management. Într-un raport amplu despre piețele energetice, acesta a dedicat un capitol pe care la numit „entscheidungsreue nuclear” sau „regretul nuclear” al Germaniei. „Așadar, acum întreprindem cea mai scumpă tranziție energetică din lume; nu cunosc nicio altă țară care să facă lucrurile atât de scumpe și dificile precum Germania.”, a spus acesta. Sursa Foto: CDU Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus