Ministrul Investițiilor anunță că România ar urma să beneficieze de 3 miliarde de euro: Cererea de plată 4 din PNRR consider că o vom primi integral
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că România ar putea beneficia de peste trei miliarde de euro aferenți cererilor de plată 3 și 4. „Astăzi este o zi bună pentru România. Este o zi în care coaliția arată că poate livra reformele necesare. Discutăm de două decizii importante: una legată de Romsilva – această hotărâre de guvern închide jalonul 24. Cealaltă este legată de decarbonizare și modul în care închidem jalonul 119. Cu aceste două reforme pe care Guvernul le împinge mai departe și cu adoptarea bugetului, pe care o avem acum în lucru, închidem ultimele necesități de clarificare pe cererea de plată 4 și ținta noastră este ca la sfârșitul lunii martie să avem totul clarificat pentru adoptarea preliminară a Comisiei Europene, atât pentru cererea de plată 4, cât și pentru cererea de plată 3”, a declarat ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, după şedinţa de guvern. Ministrul a estimat că, în urma acestor cereri de plată, România ar urma să beneficieze de peste trei miliarde de euro. Banii sunt aferenți cererii de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde, dar și cererii de plată 3. Ministrul a apreciat că va exista o plată unică pentru cele două cereri. În ce privește suma de 231 de milioane de euro, bani din PNRR condiționați de îndeplinirea jalonului privind modificarea pensiilor magistraților, ministrul Pîslaru a precizat că argumentele României vor fi analizate „constructiv” de către Comisia Europeană. El a adăugat că decizia CE ar putea fi aflată până la sfârșitul acestei luni. „Avem de la Comisia Europeană o confirmare că se va uita constructiv pe argumentele pe care noi le-am pus pe masă. Evident că în acest moment așteptăm să vedem analiza Comisiei. (…) Nu vă pot confirma textual că există deja decizia Comisiei Europene pe acest subiect. Comisia Europeană a acceptat dovezile pe care noi le-am urcat în sistem, dar decizia cu privire la cuantumul acestei plăți și cuantumul întregii cereri de plată 3 urmează să aflăm după ce terminăm analiza”, a spus el. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?” Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează asupra fondurilor europene aferente reformei pensiilor. „Dacă întârziem promulgarea, nu mai există”
SUA cere Chinei să cumpere mai puțin petrol din Rusia și mai mult din America
În cadrul consultărilor private purtate în ultimele zile cu foști oficiali ai SUA, directori de afaceri și analiști politici, Bessent a descris un efort continuu de a determina China să cumpere produse americane, petrol și gaze, au declarat persoane familiarizate cu întâlnirile, potrivit The Wall Street Journal. Bessent se gândește să ridice problema energiei, într-o întâlnire cu omologul său chinez, vicepremierul He Lifeng, la Paris, la mijlocul lunii martie. Aceștia intenționează să consolideze un cadru pentru summitul din aprilie dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping. Reducerea achizițiilor de petrol rusesc ar fi o solicitare mare pentru China, care obține țiței de la aliatul său strategic la un preț semnificativ redus. Petrolul american ar fi mult mai scump, iar blocarea accesului la țiței rusesc ar submina relația Beijingului cu Kremlinul și ar submina poziția Moscovei în războiul din Ucraina. În plus, au spus sursele, Bessent ia în considerare și solicitarea Chinei de a reduce achizițiile de petrol iranian. Deși cea mai mare parte a petrolului iranian este în prezent scoasă din funcțiune în urma atacurilor americano-israeliene, Washingtonul dorește ca Beijingul să își reducă dependența pe termen lung de barilele iraniene în cazul în care acestea vor fi reluate. O cerere semnificativă proprie din partea Chinei Se așteaptă, de asemenea, ca Xi să prezinte o cerere semnificativă proprie atunci când se va întâlni cu Trump, eventual presându-l pe liderul american să adopte o poziție mai proactivă a SUA împotriva independenței Taiwanului, în încercarea de a submina încrederea în democrația autoguvernată pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său. Bessent a indicat, de asemenea, în cadrul acestor întâlniri private, au spus sursele, că Washingtonul urmărește extinderea achizițiilor chineze de soia americană și avioane Boeing, precum și o relaxare a controalelor la exportul de elemente din pământuri rare impuse de Beijing, care sunt esențiale pentru fabricarea unei game de produse electronice. China, care domină fluxul de pământuri rare, le-a sufocat anul trecut ca răspuns la impunerea de noi tarife vamale de către Trump. Producătorii americani care se bazează pe acestea pentru a fabrica orice, de la mașini la avioane de luptă, au avut de suferit. Înalți oficiali americani au declarat că respectarea de către China a armistițiului comercial încheiat de Beijing și Washington la sfârșitul anului trecut în Coreea de Sud – unde China a fost de acord cu o suspendare de un an a controalelor globale la exportul de minerale critice – este o prioritate pentru SUA în următoarea rundă de discuții. Se așteaptă ca Beijingul să insiste asupra unei reduceri a tarifelor și a unei relaxări a restricțiilor americane la exportul de componente de înaltă tehnologie, în special asupra echipamentelor de fabricare a cipurilor și a echipamentelor legate de inteligența artificială.
Din lac în puț. Financial Times avertizează că după criza petrolului, urmează o criză alimentară
Războiul din Iran a provocat o adevărată criză globală a petrolului prin închiderea strâmtorii Ormuz, iar jurnaliștii de la Financial Times atrag atenția că întreg conflictul din Orientul Mijlociu începe să genereze și o criză alimentară. De asemenea, analiștii avertizează că perturbările ar putea duce la un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, conform Mediafax. Problemele pe care le-a generat războiul cu Iranul nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Ureea, cel mai utilizat îngrășământ cu azot, stă la baza a aproximativ jumătate din producția alimentară globală. De asemenea, 45% din exporturile globale de sulf, ingredient esențial utilizat pentru producerea îngrășămintelor cu fosfat, sunt transportate prin această rută. „Nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial. Dacă nu se aduce îngrășământ pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% la prima recoltă”, spune Svein Tore Holsether, director executiv al celui mai mare grup de îngrășăminte din Europa, Yara. Dacă conflictul continuă, consumatorii vor observa o creștere a prețului la pâine în șase până la 10 săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni. De asemenea, prețurile îngrășămintelor au crescut deja brusc. De exemplu, prețurile ureei granulate din Orientul Mijlociu au crescut cu aproximativ 130 de dolari și au ajuns la aproximativ 575-650 de dolari pe tonă, în timp ce prețurile de export din Egipt au urcat cu aproximativ 125 de dolari, până la 610-625 de dolari pe tonă. Războiul din Iran ar putea provoca un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina Specialiștii din industria îngrășămintelor spun că perturbările ar putea fi mai dăunătoare decât șocul alimentar provocat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, atunci când costurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut tot brusc, iar prețurile globale la alimente au atins niveluri record. Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU susține că „de data aceasta impactul va fi mult mai extins”, iar diferența față de 2022 este că Strâmtoarea Ormuz blocată reprezintă o barieră fizică. „Când prețurile au crescut vertiginos în 2022, a fost extraordinar, dar piața a putut să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Serbiei avertizează că Europa va experimenta „iadul” dacă criza din Strâmtoarea Ormuz continuă. Care ar fi soluția Noul Nostradamus, care a prezis pandemia Covid, anunță ce soartă îl așteaptă pe Donald Trump. Catastrofele globale nu lipsesc din previziunile sale
Planul premierului Bolojan pentru a opri explozia prețului la pompă: să aștepte să se redeschidă strâmtoarea Ormuz. Speranța este că într-un termen cât mai scurt să se clarifice lucrurile în această zonă și să se deschidă
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu ministrul Energiei legat de creșterea prețurilor carburanților din România, ca urmare a escaladării războiului din Iran. Conform declarațiilor premierului, planul este, în acest moment, să se redeschidă strâmtoarea Ormuz. „Ceea ce trebuia să facem, pe de o parte, și am discutat cu ministrul Ivan. Pentru a limita efectele asupra economiei românești, asupra costului aprovizionării cu motorină și benzină, suntem activi și urmărim ce se întâmplă pe piețe. Ce se întâmplă pe piața globală ne interesează. Speranța este că într-un termen cât mai scurt să se clarifice lucrurile în această zonă și să se deschidă strâmtoarea Ormuz. Facem tot ce ține de guvern pentru a limita acest efect”, a spus, joi, premierul Ilie Bolojan. El a adăugat că plafinarea prețurilor la gaze va continua după 1 aprilie, dar sub altă formă, pentru consumatorii casnici, „Unde putem să influențăm semnificativ lucrurile, unde este piața de gaz unde avem o anumită independență energetică, era normal să facem.” Despre prețurile la energie electrică, premierul a spus că a discutat cu ministrul Energiei și că va veni cu un plan până la finalul lunii martie. „Avem un plan pe care l-am discutat și pe care îl vom anunța la finalul lunii martie.” Prețul la pompă a trecut de 9 lei pe litru Prețurile carburanților au sărit de 8 lei pe litru pentru toate tipurile de combustibil, după escaladarea războiului din Iran. Motorina premium este deja la 9 lei pe litru. Iranul, în urma atacurilor americane și israeliene, a închjsi strâmtoarea Ormuz, pe care o controla și prin care trecea 20% din petrolul global. Prețul barilului de petrol a crescut pe piața internațională. AUTORUL RECOMANDĂ:
Guvernul ia în calcul reducerea accizelor la carburanți. Ministrul Energiei: Lucrăm la mai multe scenarii, inclusiv acesta
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că se lucrează la mai multe scenarii în ceea ce privește prețurile carburanților, unul dintre acestea fiind reducerea accizelor, conform Mediafax. Bogdan Ivan a spus că în România s-au înregistrat până miercuri creșteri ale prețurilor la motorină de 20 de bani și 25 de bani până joi dimineața, dar a subliniat că în ate țări din vestul Europei creșterile sunt mai mari. Potrivit ministrului, în această perioadă au fost luate două măsuri importante, respectiv blocarea creșterii artificiale a prețurilor și rute alternative de transport pentru combustibili. „În același timp, începând de anul trecut, după criza din octombrie, am început, împreună cu toate companiile din România, să creăm rute alternative de aprovisionare de combustibil, fără să știm că va urma acest eveniment. Și acest lucru ne-a dat flexibilitatea de a ne asigura stocuri pentru cel puțin 5 luni de zile de acum înainte, de a ne asigura rute alternative pentru luni de zile, iar în momentul de față, undeva la sub 7% din tot ceea ce consumăm în România, ca importuri, ca și petrol rafinat, ajunge să fie adus prin strâmtoarea Ormuz”, a spus Bogdan Ivan. De asemenea, ministrul spune că se lucrează la extinderea contractelor comerciale mai vechi, la scenarii prin care să fie repornite facilitățile de rafinare pe teritoriul României și la scenarii în care să fie crescute importurile de petrol pe rutele clasice Azerbaidjan și Kazahstan. Întrebat dacă se ia în calcul reducerea accziei la carburanți, Bogdan Ivan a spus că lucrează la mai multe scenarii împreună cu premierul, colegii din coaliție și ministrul Finanțelor. „Nu sunt ministrul de Finanțe. Dar este evident că împreună cu ministrul de Finanțe, împreună cu Primul Ministru, cu colegii din coaliție, lucrăm la mai multe scenarii, printre care și acest scenariu”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Energiei s-a răzgândit: „Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, s-ar putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei” Psihologia inversă a ministrului Ivan încurajează speculatorii. ”E nevoie doar de o scânteie ca să ne trezim cu cozi uriașe la benzinării”
România, cimitirul de mașini al Europei
Îmbătrânirea parcului auto al României este o realitate, fiind accentuată de numărul tot mai mare de mașini second-hand îmbătrânite care intră anual în țară. Astfel, ne aflăm departe de media UE de doar 12,7 ani. Practic, aproape două treimi din parcul auto al României înseamnă autovehicule de peste 12 ani. Analizând datele oferite de MAI, Direcția Înmatriculări și Registrul Auto Român pentru Gândul, România are o flotă auto îmbătrânită, deși în ultimii ani mașinile pe benzină au mai „întinerit”. Statistica anuală a parcului auto la finalul lui 2025 Parcul auto al României, la data de 31.12.2025, totaliza un număr de 11.222.292 vehicule. Dintre acestea, 8.309.225 au o vechimea de peste 12 ani, în vreme ce un număr de 1.089.274 autovehicule au vechimea cuprinsă între 9 și 12 ani, a transmis pentru Gândul Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Vechimea parcului auto din România ne plasează în topul european, date confirmate și de cel mai recent raport al Asociației Constructorilor Auto Europeni (ACEA), în ediția 2026 a unui raport de specialitate. Însă, din acest an, în urma deciziilor Guvernelor, există mari premise ca influxul de mașini vechi pe piața second-hand să încetinească. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Profimedia Vârsta medie a parcului auto din România: 15,6 ani Concret, cea mai recentă ediție a raportului ACEA „Vehicles on European roads 2026” , publicată la începutul anului, atestă că vârsta parcului auto al României este de 15,6 ani, în contextul în care aproape 7 milioane de mașini care circulă pe arterele naționale au o vechime mai mare de 10 ani. În 2024, ultimul an pentru care există date complete, inclus în raport, numărul total de autoturisme din România era de 8,44 milioane de automobile, în creștere cu 4,2% față de nivelul din 2023 (8,1 milioane de automobile). În 2025, potrivit datelor oferite de Direcția Înmatriculări din cadrul MAI, numărul total al vehiculelor din țara noastră ajungea la 11.222.292 vehicule. După cum relevă datelor raportului sus-menționat, ne aflăm departe de media UE a unei vechimi de doar 12,7 ani. Totuși, nu suntem primii în acest clasament, fiind precedați de țări precum Cehia, Estonia, Grecia și Malta, care dețin parcuri auto chiar mai îmbătrânite decât România. Totuși, țara noastră are cel mai îmbătrânit parc de autobuze, cu o medie de vârstă de 17,8 ani în 2024, comparativ cu media europeană de 12,2 ani. Cum au evoluat preferințele românilor în ultimii 10 ani La solicitarea Gândul, Alex Costea, reprezentantul Registrului Auto Român, ne-a furnizat datele referitoare la vârsta medie a autoturismelor din România, în funcție de an și de motorizare. Dacă în 2015, vârsta medie a mașinilor pe benzină era de 10 ani, în 2025, media „a întinerit” cu un an. Nu același lucru s-a întâmplat și în cazul mașinilor cu motoare Diesel. Dacă în 2015, vârsta medie a autoturismelor pe motorină era de doar 7 ani, în 2025, vechimea medie a mașinilor pe Diesel a crescut până la 12 ani. Românii se dau în vânt după mașini second hand Vârsta înaintată a parcului auto se datorează și numărului semnificativ de mașini second-hand care intră anual în România. Explicația este simplă: conaționalii noștri nu au resursele financiare ale celor din Occident, deci aleg tot mai mult vehicule deja rulate. Deși mașinile ”senioare” vin la pachet cu riscuri considerabile pentru siguranța în trafic, șoferii români nu par intimidați de coeficientul de risc la care se expun, expunându-i simultan și pe ceilalți participanți la trafic. Este adevărat, în ultimii ani mașinile second hand de import au vârste mai reduse, de cel mult 5-6 ani, tot mai puțini fiind cei care aleg mașini rulate din urmă cu 15-20 de ani, mai arată raportul citat. Programul Rabla 2025 – foto: Mediafax Măsurile fiscale ale Guvernului scad vânzările de mașini noi sau la mâna a doua Însă, începând din 2026, șoferii interesați de achiziția unor mașini second hand se vor confrunta cu o frânare a entuziasmului, întrucât resimt din plin efectele măsurilor de austeritate și al recesiunii. În plus, suspendarea Programului Rabla în 2025 a îngreunat accesul multor persoane la achiziționarea de mașini electrice. În primul rând, în 2025, Guvernul a crescut accizele la carburanți, ceea ce a antrenat inevitabil scumpiri la pompă. La finalul anului trecut, România avea printre cele mai mari prețuri la carburanți din regiune și era a doua cea mai scumpă piață în raport cu toate statele vecine, cu excepția Ucrainei, totuși o țară aflată de 4 ani în război. Mai mult, de la 1 ianuarie a intrat în vigoare, în cadrul pachetelor fiscale marca Bolojan, creșterea impozitului auto în funcție de gradul de poluare al mașinii deținute. Totuși, așa cum a scris Gândul, practica arată situații aberante, astfel că mașinile hibride pot antrena impozite chiar mai mari decât mașinile vechi, intens poluatoare. AUTORUL RECOMANDĂ Care sunt cele mai mari riscuri ale mașinilor second-hand provenite din import. În România cele mai multe vehicule au kilometrajul modificat Seduse și abandonate. Orașul din România care vinde la licitație rablele culese de pe străzi Mașinile hibride preferate de europeni în 2025. Cum a evoluat piața auto în ultimul anRomânia scade puternic la mașinile ELECTRICE, din cauza suspendării programului Rabla. Cât îi costă pe români un astfel de autoturism
Comisia Europeană a lansat strategiile industriale maritime și portuare ale UE. Care sunt cele mai importante puncte ale noilor propuneri
Comisia Europeană a adoptat, miercuri, strategia industrială maritimă a Uniunii Europene și strategia pentru porturi, pentru a impulsiona competitivitatea, sustenabilitatea, decarbonizarea, securitatea și reziliența în sectorul european al transportului pe apă. Strategiile se concentrează pe porturi, transport maritim și construcția de nave, conform comunicatului transmis de Executivul comunitar. Strategia industrială maritimă a UE consolidează industria maritimă și transportul naval din Europa și stabilește măsuri pentru menținerea poziției de lider global a continentului în construcția de nave de înaltă tehnologie și în tehnologiile maritime avansate. În plus, Comisia Europeană susține că această strategie va stimula crearea de locuri de muncă, inovarea, iar lucrătorii din construcțiile navale și navigatorii vor fi recalificați pentru a se adapta la noile tehnologii și practici operaționale. „Europa este un continent pe apă, cu cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume. Sectorul său de producție maritimă este un lider mondial în domeniul construcțiilor navale de înaltă calitate și al tehnologiilor avansate. Sectorul transportului maritim este, de asemenea, un important furnizor de servicii maritime la nivel mondial, reprezentând peste o treime din tonajul transportului maritim la nivel mondial în toate segmentele.” În paralel, strategia portuară promite că va poziționa porturile drept porți esențiale pentru comerț, logistică, energie și mobilitate militară. Conform comunicatului, porturile reprezintă „coloana vertebrală a economiei europene” și facilitează aproximativ 74% din comerțul exterior și manipulează peste 3,4 mld. tone de mărfuri și aproximativ 395 mil. pasageri anual. De asemenea, strategia promovează concurența echitabilă, claritatea reglementărilor și siguranța investițiilor pentru a consolida competitivitatea pe termen lung a porturilor din Uniunea Europeană. „Porturile UE evoluează deja dincolo de rolurile lor tradiționale, servind drept centre pentru noi clustere industriale și de inovare. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în aprovizionarea cu energie, securitatea, apărarea și economia albastră a UE. Pentru a accelera această transformare și a asigura poziția competitivă a porturilor din UE, Comisia va promova inovarea, digitalizarea și integrarea acestora cu alte infrastructuri de transport, va elabora orientări privind proprietatea străină asupra porturilor din UE și finanțarea și investițiile UE în porturile țărilor terțe”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Planul de șoc al Comisiei Europene: piața unică de produse. Ce șanse are ”Made in Europe”, programul menit să susțină campania de înarmare a UE? Ursula von der Leyen anunță că UE va aplica provizoriu acordul cu țările Mercosur, în ciuda sesizării Curții de Justiție de către Parlamentul European
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan: Am blocat orice posibilitate ca orice agent economic să profite de un conflict armat în Orientul Mijlociu”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că, după creșterea medie a prețului carburanților cu 20 de bani pe litru, Consiliul Concurenței verifică dacă această majorare are o justificare reală sau reprezintă speculă. Ministrul a declarat că România se menține printre țările cu cele mai mici prețuri la benzină și motorină în contextul evoluțiilor internaționale generate de războiul din Orientul Mijlociu, comparativ cu state europene în care scumpirile sunt mult mai mari. „În momentul de față, Consiliul Concurenței lucrează fix la acest aspect, să vadă dacă este speculă. Dacă ar fi să ne raportăm la cotațiile internaționale ale zilei de astăzi, prețurile ar fi mult mai mari, dar nu petrolul vândut astăzi la pompă e cel care e cumpărat astăzi. Vorbim despre stocuri mai vechi, care odată intrate aceste prețuri se face un mix între noul preț de 1.100 de dolari tona de motorină cu cel cumpărat la 700, acum două luni de zile. Iar din acest punct de vedere, este evident că acum există o tendință de creștere”, a explicat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Antena 3. Întrebat dacă majorarea rapidă a prețurilor este speculă sau are bază reală, ministrul a declarat: „Am blocat orice posibilitate ca orice agent economic să profite de un conflict armat în Orientul Mijlociu, să crească artificial prețurile, lucru care a făcut ca în România (prețul carburantului – n.r.) să crească cu 20 de bani. Sunt date raportate în medie pe piața carburanților din România. Comparativ cu alte state, în Italia a crescut aproape de patru ori mai mult, în Spania de două ori și jumătate mai mult, în Germania de zece ori mai mult decât în România.” Bogdan Ivan a adăugat că statul își face treaba și a explicat că nici ministrul Energiei, nici prim-ministrul României nu pot controla evoluțiile internaționale. Totuși, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se mențin, autoritățile române pot interveni temporar, prin reducerea accizei, pentru a limita creșterea prețurilor la carburanți. „Sunt scenarii de lucru la care lucrăm acum în funcție de evoluția pe care o avem. (…) Unul dintre scenariile la care lucrăm este această ajustare temporară ca și timp și ca și interval de preț pentru a reduce sub un anumit prag psihologic prețurile, dacă vom avea o tendință de creștere și în următoarele zile. Doi: pentru categoriile speciale, transportatori, agricultori, luăm în calcul și acolo o compensare care poate să îi ajute, pentru că orice creștere la transportatori sau la agricultori reprezintă o creștere în lanț a costurilor, serviciilor din țara noastră”, a adăugat ministrul. Consiliul Concurenței monitorizează permanent situația prețurilor și comportamentul comercianților de carburanți, în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu și al blocadei din Strâmtoarea Ormuz.
Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului la pompă
Premierul Ilie Bolojan a transmis, în cadrul unei intervenții live pentru B1 TV, că nu își dorește sub nicio formă ca prețul combustibilului să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Șeful Executivului a explicat că prețurile mari de la pompă sunt un efect al creșterii tensiunilor internaționale. Ilie Bolojan a spus că prețurile „la pompă” au crescut din cauza faptului că ritmul de aprovizionare pe piețele globale a suferit o reducere din cauza blocării Strâmtorii Ormuz. Premierul României spune că până la reluarea livrărilor de țiței, care reprezintă 40% din prețul benzinei, comercianții de carburanți vor fi nevoiți să se aprovizioneze la costuri mai mari. „Oferta și ritmul de aprovizionare pe piețele globale s-au redus ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz, ceea ce a generat un efect de creștere a prețurilor. Până se găsește o soluție de încetare a focului, ca să se reia livrarea de țiței, comercianții se vor aproviziona la prețuri ceva mai mari, deși noi avem stocuri pentru câteva luni. Din prețul benzinei 40% este prețul țițeiului. Creșterea de prețuri poate fi influențată de creșterea tensiunilor internaționale. În momentul în care războiul din Gaza a început, are potențial de contagiune în zonă. Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan promite vremuri bune, dar de la jumătatea lui 2026: inflația scade, veniturile cresc Bolojan atacă PSD: „Comunicatul pe care l-au dat este în contradicție cu realitatea”
Bolojan răspunde PSD: Comunicatul este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea
Declarațiile au fost făcute miercuri în cadrul unui interviu acordat postului B1 TV. „Bugetul este finalizat, dar cu provocări foarte importante”, a spus Bolojan referindu-se la diminuarea deficitului și absorbirea tuturor fondurilor PNRR. În plus, el a negat informațiile potrivit cărora în discuțiile din coaliție au existat probleme. „La ședința de coaliție, ne-am închis în regulă. Întâlnirea a fost în bună regulă (…) Comunicatul este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea (…) este de neînțeles de ce atunci când discutăm treburi serioase în ședințe lucrurile sunt normale apoi în comunicate, lucrurile sunt total diferite Asta nu ajută (…) nu înțeleg de ce trebuie să avem scandaluri”, a mai spus Ilie Bolojan. Șeful Guvernului i-a criticat pe cei care fac propuneri privitoare la buget fără acoperire financiară. „Nu rămân decât spații limitate (în buget n.r.) orice propui suplimentar… dacă ești un om responsabil, trebuie să spui sursa de finanțare (…) în toate discuțiile din această perioadă nu am auzit astfel de propuneri”, a explicat Ilie Bolojan. Premierul a estimat că în a doua jumătate a anului inflația se va stabiliza și a spus că pentru cheltuieli privind categoriile nevoiașe pot fi luate în calcul fondurile europene. Altfel, trebuie să reducem din cheltuieli sau din investiții, a mai spus prim-ministrul. Ilie Bolojan vrea să trimită bugetul la Parlament săptămâna viitoare. PSD l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că blochează adoptarea bugetului de stat. A inclus în proiectul său de buget o serie de prevederi care contravin total solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor, a susținut PSD. Social democrații se vor reuni pentru a stabili dacă votează bugetul.