Etichetă: Economic

Numărul insolvențelor din 2025 a crescut cu 15% față de 2019. Specialiștii avertizează că trendul va continua și în 2026

Companiile românești au avut de suferit anul trecut pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar și a contextului geopolitic incert. O analiză realizată de Coface România arată că în 2025 s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvență față de 7.274 în anul precedent, o creștere de 3,8%. De asemenea, numărul insolvențelor din 2025 a crescut cu 15% față de 2019.  Datele firmei de analiză de risc Coface arată că în 2025 au fost deschise 221 de proceduri noi de concordat preventiv, în comparație cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024. Primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență anul trecut sunt Comerțul cu ridicata și amănuntul/reparearea autovehiculelor și motocicletelor, 1.844, Construcții, 1.580 și Transport și depozitare, 939. Împreună, cele 3 sectoare reprezintă aproximativ 58% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2025. „În ansamblu, mediul antreprenorial autohton s-a confruntat cu multe provocări în 2025 cele mai importante fiind scăderea cererii, creşterea costurilor operaţionale dar şi noile măsuri fiscale implementate începând cu august 2025. În 2026 ne aşteptăm la o deteriorare a comportamentului de plată şi o continuare a trendului de creştere a numărului de insolvenţe. Într-un astfel de context, un management eficient al riscurilor şi o guvernanţă financiară robustă devin factori determinanţi pentru evitarea blocajelor operaţionale şi pentru menţinerea stabilităţii financiare.”, spune Alina Popa, Country Manager Coface România. Sursa foto: Coface Aceeași analiză arată o evoluție cu aproximativ 15% a numărului de insolvențe nou deschise, în perioada 2019-2025. Anul trecut, mediul antreprenorial s-a confruntat cu multe provocări: scăderea cererii, creșterea costurilor operaționale dar și noile măsuri fiscale implementate de Guvernul Bolojan începând cu august 2025. Sursa: Coface De asenenea, 4 din primele 7 sectoare cu cele mai multe insolvenţe se regăsesc în primele 7 sectoare în funcţie de numărul de insolvenţe / 1.000 companii active (Construcţii, Industria prelucrătoare, Hoteluri şi restaurante şi Transport şi depozitare). În plus, numărul companiilor mari care au intrat în insolvenţă în anul 2025, cele care au realizat o cifra de afaceri de peste 500.000 euro în 2024, este la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani. „Datele relevă un trend crescător al numărului de companii care optează pentru deschiderea procedurii de concordat. Spre exemplu, în anul 2025 au fost deschise 221 de proceduri de concordat, comparativ cu 96 proceduri de concordat deschise în 2024 şi 61 proceduri de concordat deschise în 2023. De asemenea, se observă o pondere mare, de aproximativ 22%, a companiilor intrate in insolvenţă şi care au fost înfiinţate înainte de 2010. Acest lucru, coroborat cu faptul că în anul 2025 a fost înregistrat cel mai ridicat număr de înmatriculări (153.425), sugerează schimbări de ordin structural în economie”, a adăugat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România. Când vine vorba de județele în care s-au deschis cele mai multe insolvențe în 2025, București conduce clasamentul cu 1.359, urmat de Bihor, 661 și Cluj, 511, Din totalul celor 7.553 de insolvențe deschise anul trecut, Bucureștiul continuă să concentreze cea mai mare pondere, 18%, dar atrage și cele mai multe înmatriculări, 22%, urmată de Iflov, Cluj și Timiș. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia românească se clatină. Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut cu 46,5% în luna noiembrie Mai mult de 17.000 de firme și-au întrerupt activitatea în primele 11 luni ale anului 2025

Premierul canadian susține cu regret loviturile împotriva Iranului

Premierul canadian, Mark Carney, a declarat că susține recentele lovituri împotriva Iranului, dar a precizat că este o poziție pe care o adoptă „cu regret”. În timpul vizitei sale la Sydney, Australia, Carney a cerut tuturor părților implicate să reducă rapid tensiunile din conflictul în escaladare, scrie BBC. Declarațiile vin după ce Statele Unite și Israelul au lansat lovituri asupra unor ținte iraniene la finalul săptămânii trecute. Iranul a răspuns prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state din Golf aliate cu Washingtonul. Carney a avertizat că actuala criză reflectă probleme mai profunde ale ordinii internaționale de securitate. Canada susține acțiunea împotriva Iranului, dar cere prudență Premierul canadian a spus că ambițiile nucleare ale Iranului reprezintă de mult timp o amenințare globală serioasă. El a argumentat că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta un „pericol major” pentru securitatea internațională. De asemenea, liderul canadian a descris regimul iranian drept unul dintre cei mai mari exportatori de terorism din lume. Totuși, Carney a criticat modul în care s-au desfășurat operațiunile militare. El a afirmat că Statele Unite și Israelul au lansat loviturile fără a se consulta cu aliații și fără a implica Organizația Națiunilor Unite. Carney a subliniat că o coordonare internațională este esențială în fața amenințărilor globale de securitate. „Nimeni nu are un program nuclear civil îngropat la aproape doi kilometri sub deșert”, a declarat Carney în timpul briefingului. El a spus că astfel de instalații ridică semne serioase de întrebare cu privire la intențiile nucleare ale Iranului. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Cea mai recentă escaladare urmează ani de confruntări între Iran și statele aliniate Occidentului în regiune. Atacurile recente au alimentat temerile că actualul conflict ar putea escalada într-un război regional mai amplu. Replica Iranului cu rachete și drone a vizat Israelul și mai multe state din Golf aliate cu Statele Unite. Analiștii avertizează că o escaladare continuă ar putea destabiliza piețele energetice și securitatea regională. Carney a cerut tuturor părților implicate să acționeze rapid pentru a preveni o nouă escaladare militară. Canada încearcă și repararea relațiilor cu India În timpul aceleiași vizite, Carney a răspuns și la întrebări despre relațiile cu India. El a descris discuțiile recente cu premierul Narendra Modi drept „deschise” și constructive. Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după ce Canada a acuzat India de implicare într-un asasinat din 2023. India a respins ferm acuzațiile, ceea ce a declanșat o criză diplomatică între cele două guverne. În ciuda tensiunilor, Canada și India au anunțat recent noi acorduri privind energia nucleară și mineralele critice. Oficialii spun că reluarea dialogului diplomatic este importantă pentru comerț, cooperare în materie de securitate și stabilitate regională.

Care este schimbul de mărfuri dintre România și Iran. În 2024 am importat din Iran materiale plastice, roșii procesate și vaselină de 55 mil. dolari

Comerțul dintre Iran și Uniunea Europeană a scăzut la 3,717 mld. euro în 2025, în scădere cu 18% comparativ cu anul precedent, arată ultimele date publicate de Eurostat. De asemenea, în 2024, exporturile Iranului în România au atins 55 mil. dolari, iar principalele produse exportate au fost materiale plastice, roșiile procesate și vaselina.  Importurile din Uniunea Europeană au scăzut cu 20% până la 2,967 mld. euro, în timp ce exporturile Iranului către UE au totalizat 750 mil. euro, în scădere cu 11% față de 2024. În ianuarie 2026, miniștrii UE au aprobat noi sancțiuni împotriva Iranului în încercarea de a spori presiunea asupra țării în legătură cu abuzurile privind drepturile omului și susținerii Teheranului pentru invadarea Ucrainei de către Rusia. Deși UE a impus sancțiuni asupra Iranului încă din anul 2000, ca reacție la o serie de măsuri anunțate de Consiliul de Securitate al ONU în legătură cu porgramul nucelar al Teheranului, schimburile comerciale nu au fost întrerupte complet. Comerțul total de bunuri între Iran și UE a atins 4,6 mld. euro în 2024, importurile au avut o valoare de 850 mil. euro, în timp ce exporturile au însumat 3,7 mld. euro. Astfel, excedentul comercial rezultat a fost de 2,9 mld. euro în favoarea Uniunii Europene. Sursa: Eurostat Cota Iranului în exporturile și importurile UE rămâne extrem de mică Iranul nu este un partener comercial major pentru Uniunea Europeană, iar în 2024, acesta a reprezentat doar 0,1% din totalul bunurilor exportate de UE către țări din afara UE. De asemenea, Uniunea Europeană a cumpărat extrem de puțin din Iran și, dacă comparăm toate importurile din afara blocului comunitar, cota Iranului se rotunjește la 0%. Potrivit datelor Comisiei Europene, utilajele și echipamentele de transport reprezintă cea mai mare categorie de export a UE către Iran. Importurile UE din această țara sunt concentrate pe alimente și animale vii, care reprezintă cea mai mare parte, aproximativ 305 mil. euro (37% din importurile UE din Iran). Bunurile fabricate în funcție de material reprezintă aproximativ 180 mil. euro, 22%, produsele chimice și cele conexe aproximativ 188 mil. euro, 23%, în timp ce materiile prime necomestibile se ridică la aproximativ 89 mil. euro, 11%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis „pe roșu”. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore Dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Analiza celor mai titrați analiști economici, pentru Gândul

Energie mai scumpă la nivel mondial după blocarea exporturilor din Orientul Mijlociu

Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian. Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak. Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale. Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025. Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante. Scumpiri masive la gaze în Europa Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni. Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu. Efecte în lanț asupra altor materii prime Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie. Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea. Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.

Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare

Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.”  Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus

Ministrul Energiei s-a râzgândit: Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, s-ar putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei

Minstrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis, la mai puțin de o zi după ce contrazicea scenariul în care carburanții ar putea să depășească pragul de 10 lei pe litru din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, că majorările ar putea fi mult mai mari de 3-5 bani. Oficialul spune acum că, dacă barilul de petrol va ajunge la 120-130 de dolari, acest lucru se va reflecta și în prețul benzinei și al motorinei.  „În momentul de față, depinde foarte mult cât mai durează acest conflict. Pe datele pe care le-am avut acum două zile, acest scenariu era total improbabil. În momentul de față, când ne uităm la cifre, daca barilul de petrol va ajunge la 120-130 de dolari, există acest risc. Dacă va mai crește prețul la tona de motorină, există acest risc. Depinde foarte mult de situația din Orientul Mijlociu, lucru pe care nu-l putem controla. Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, va putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei. Nu-mi doresc să ajungem, facem tot ce ține de noi să absorbim acest șoc”, a transmis Bogdan Ivan. Ministrul Energiei și-a revizuit estimările cu privire la prețul carburanților din România, deși cu o zi în urmă a declarat în cadrul unei conferințe de presă la sediul PSD că prețul carburanților va crește cu cel mult 3-5 bani pe litru. De asemenea, Bogdan Ivan a transmis că a luat măsurile necesare pentru a-i împierdica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarife exorbitante. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani”, a spus ministrul Energiei cu o zi în urmă. Ministrul Energiei: Suntem asiguraţi cu depozite în caz de urgenţă Mai mult decât atât, ministrul spunea că România este asigurată în caz de urgență cu depozite care pot asigura aprovizionarea pentru piața locală aproximativ 90 de zile. Bogdan Ivan a mai transmis că în toate terminalele de pe teritoriul României și în depozite sunt suficienți carburanți pentru a asigura fluxuri normale, fără vreo perturbație. Totuși, România rămâne vulnerabilă în contextul războiului din Iran, deoarece aproximativ 40% din necesarul de import de motorină provine din Arabia Saudită. „În momentul de faţă, suntem preocupaţi, în primul rând, de modul în care arată potenţialele perturbaţii pe piaţa de aprovizionare cu produse petroliere, de asigurarea faptului că nu vor creşte preţurile la carburanţi nejustificat, în contextul în care avem acest conflict în Orientul Mijlociu. (…) Am discutat cu toţi operatorii din piaţă, suntem asiguraţi cu depozite în caz de urgenţă”, a mai declarat Ivan la sediul central al PSD. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul motorinei a explodat în București. La unele pompe, carburantul diesel se vinde cu aproape 9 lei pe litru. „Este japcă. Suntem noi șmecherii Europei. În alte țări este 3-4 lei. „Merg în Bulgaria să fac plinul de acolo” Ce se întâmplă cu prețul la carburanți în România, după izbucnirea conflictului din Iran. Ministrul Energiei: „Am vorbit cu ANPC, am luat măsuri” Psihologia inversă a ministrului Ivan încurajează speculatorii. ”E nevoie doar de o scânteie ca să ne trezim cu cozi uriașe la benzinării”

Crescătorii de animale, afectați de războiul din Orientul Mijlociu

Conflictul din Orientul Mijlociu pune pe butuci activități economice care se bazau pe exporturi. Sunt afectați direct crescătorii de ovine si bovine, dar și cei care au făcut investiții personale în imobiliare. Acum era perioada în care plecau, în țările arabe, sute de miei din mai multe zone din Oltenia. Marian Isăilă deține o fermă de animale în localitatea Curtișoara din județul Olt. Are 500 de oi, dintre care 180 de miei. Acum, fermierul deja se gândește cum va putea hrăni animalele, pentru că rămâne cu ele. „Vor rămâne foarte mulți miei, prețurile vor scădea” „Bineînțeles că ne afectează, vedeți dumneavoastră, acum în preajma sărbătorilor de Paște se vindeau către arabi, către țările arabe, acum, dacă este exportul închis, mai greu cu piața, cu vânzarea. Piața românească nu consumă atâta carne cât am produce noi. Era un mare ajutor exportul. Vor rămâne foarte mulți miei, prețurile vor scădea. Cheltuieli au oamenii, că porumbul l-am cumpărat cu 1,30 lei/kg. Balotul de lucernă este 35-40 de lei. Foarte scump”, spune Marian Isăilă. „Cea mai mare afectare vine pentru fermieri” „De o parte, persoanele fizice care au investit în zona respectivă având case, hoteluri, mai ales apartamente pe care le închiriază și să spunem că această tendință este la început de drum. Motiv pentru care războiul îi afectează și pe cei care au făcut investiții, dar și pe cei care intenționau să facă investiții. Pentru că această zonă este din ce în ce mai mult vizitată de către turiști, care, văzând care sunt posibilitățile, și care sunt prețurile tentante, au tentația de a investi în zonă. Pe de altă parte, sunt și firme care au investit în imobiliare, dar consider că cea mai mare afectare vine pentru fermieri, pentru crescătorii de animale, în principal oi care sunt cerute și care făceau obiectul unor asemenea tranzacții și în anii precedenți”, spune Gabriel Vlăduț, președintele Camerei de Comerț Oltenia. Anul trecut exportul a mers foarte bine. Fermierii au vândut mieii chiar și cu 25 lei pe kilogram. AUTORUL RECOMANDĂ: Localitățile de pe malul Dunării, în alertă de inundații. Record doborât după un deceniu pentru cotele fluviului care traversează 7 țări europene Un preot din Dolj și-a făcut ilegal păstrăvărie și a blocat cursul unei ape. Cu cât a fost amendat și ce a fost obligat să facă

Bulgaria, datorie externă de aproape zece ori sub cea a României, deși economia lor e de trei ori mai mică

Potrivit ultimelor date publicate de autorităților de la Sofia, Bulgaria are o datorie externă de aproape zece ori mai mică decât cea a României. Dacă datoria externă a Bulgariei a ajuns la finalul anului 2025 la peste 25 de miliarde de euro, cea a României a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Bulgarii au ajuns la o datorie externă de aproape zece ori mai mică decât cea a României Bulgaria a ajuns la o datorie externă de peste 25,37 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025, potrivit ministrului interimar al finanțelor, Georgi Klisurski. Potrivit Novinite, Pe parcursul anului, datoriile țării în străinătate au crescut cu aproape 7,3 miliarde de euro, deplasând raportul dintre datoria externă și PIB de la 17% la 21%. În 2025, economia României este estimată la aproximativ 382 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul Bulgariei se situează între 113 miliarde de euro, potrivit estimărilor World News / Worldometer. Datoria publică a României a depășit în premieră pragul de 60% din Produsul Intern Brut (PIB). „În perioada ianuarie – decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro la 31 decembrie 2025 (78,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,8% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47,916 miliarde euro (21,1% din totalul datoriei externe), , în creştere cu 1,6% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR. În perioada ianuarie–decembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 30,127 miliarde de euro, față de 28,853 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2024. În structură, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 637 milioane de euro, în timp ce excedentul balanței serviciilor a crescut cu 369 milioane de euro. Pe de altă parte, deficitul veniturilor primare s-a adâncit cu 1,861 miliarde de euro, iar excedentul veniturilor secundare s-a diminuat cu 419 milioane de euro. AUTORUL RECOMANDĂ Bulgaria nu era pregătită pentru trecerea la euro. Prețurile cresc în mod nejustificat, în timp ce autoritățile nu știu cum să gestioneze schimbarea

Acțiunile scad pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu alimentează temerile legate de inflație

O scădere a acțiunilor a continuat marți, iar dolarul american a crescut, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie Reuters. Cel mai extins indice MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a pierdut 1,5%, prelungind pierderile pentru a doua zi consecutivă. El a fost condus de scăderea de până la 4,1% a acțiunilor din Coreea de Sud. Nikkei 225 din Tokyo a coborât cu 2,3%, iar contractele futures e-mini pe S&P 500 au scăzut cu 0,6%. „Incertitudinea politicii economice era deja ridicată, iar acum, odată cu conflictul din Iran, se așteaptă ca și riscul geopolitic să crească. Ultima dată când ambele au înregistrat o creștere bruscă a fost în 2022, în timpul conflictului Rusia-Ucraina, care nu a funcționat bine pentru piețele asiatice.”, a declarat Rupal Agarwal, strateg la Bernstein în Singapore. Pe Wall Street, indicele S&P 500 s-a stabilizat după o sesiune volatilă de luni, iar Nasdaq Composite a crescut cu 0,4%. Președintele american Donald Trump a spus că operațiunea împotriva Iranului a depășit așteptările. Un oficial al Gărzilor Revoluționare din Iran a precizat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului maritim și că orice navă care încearcă să treacă va fi atacată. Amenințare a dus la creșterea costului închirierii unui supertanker pentru transportul petrolului din Orientul Mijlociu către China la peste 400.000 de dolari pe zi. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2%, până la 79,22 dolari pe baril. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 40% în Europa și Asia. Rezolvarea scenariilor de risc Creșterea bruscă a prețurilor la energie ar putea, de altfel, mări costurile companiilor asiatice și afecta profiturile, ceea ce va influența într-o măsură performanța acțiunilor. „Estimăm că o creștere de 20% a prețului Brent ar putea reduce câștigurile regionale cu 2%, cu variații între țări, dar acest lucru depinde de durata conflictului. Vârfurile mari ale riscului geopolitic afectează pe termen scurt, dar efectele se disipează în timp. Creșterea riscului geopolitic coincide cu vulnerabilitatea regională la corecție.”, au notat analiștii de la Goldman Sachs. În toată această situație alarmantă, Secretarul de stat, Marco Rubio, a spus că Statele Unite vor lua măsuri pentru a contracara creșterea bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran. Datele ISM arată că activitatea industrială din SUA a crescut constant în februarie, însă prețurile la poarta fabricilor au atins un maxim de aproape 3 ani și jumătate, ceea ce arată presiunea asupra inflației chiar înainte de atacurile SUA asupra Iranului. Contractele futures indică o probabilitate de 97,5% ca Fed să mențină ratele dobânzilor la reuniunea din 18 martie. Indicele dolarului american s-a menținut aproape de maximul de șase săptămâni, la 98,499, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut la 4,036%. De asemenea, aurul a crescut cu 0,6%, la 5.358,44 dolari, în timp ce Bitcoin și Ether au scăzut cu 1,5%, la 68.399,26 dolari, respectiv 2.013,07 dolari.

Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis pe roșu. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore

Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat un ecou care răsună puternic asupra întregii economii globale. Forțele israeliene au lansat un nou val de atacuri asupra Teheranului, vizând infrastructura de comandă și sistemele de apărare aeriană. Iranul a răspuns cu tiruri de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor americane din Golf. Toate acestea au generat tensiuni în economia globală, prețul petrolului a explodat din cauza temerilor legate de blocajele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, bursele din întreaga lume au deschis pe roșu, iar investitorii au căutat refugiu în activele considerate sigure, precum aurul, ale cărui cotații au înregistrat creșteri semnificative. Prețul petrolului explodează pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei globale în fața șocurilor geopolitice. După ce Israel și SUA au atacat Iranul, oficialii de la Teheran au luat decizia de a bloca trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol. Închiderea prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Deși țările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazului natural din Orientul Mijlociu, orice perturbare ar crește concurența pentru surse alternative, ceea ce ar determina o explozie a prețurilor la nivel mondial, inclusiv în Europa. Prețurile la gazele naturale din Europa au crescut cu până la 25% din cauza temerilor că războiul din Iran va reduce aprovizionarea cu gaze din regiunea Golfului, în special exporturile din Qatar. Dacă înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu prețul barilului de petrol era cuprins între 72-73 de dolari, în cazul în care acest conflict se va prelungi se mai pot adăuga încă 10-20 de dolari. În scenariul pesimist, cum ar fi blocarea unor rute esențiale de transport, cotațiile pot să urce spre 90-100 de dolari pe baril. Cum afectează tensiunile din Orient prețul carburanților din România Conflictul din Iran pune România într-o situație de vulnerabilitate când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși țara noastră este producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capacității interne de rafinare a petrolului. În prezent, două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil, sunt indisponibile. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. Bogdan Ivan, la granița cu Ucraina. „Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie” În acest sens, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că prețul carburanților va crește cu cel mult 3-5 bani pe litru. Oficialul a subliniat că a luat măsuri pentru a-i împiedica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarife exorbitante. Totuși, tensiunile geopolitice se văd aproape imediat în cotațiile internaționale ale petrolului, iar efectele vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, și în prețurile de la pompele din România. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani. România este ţara care produce aproape 90% din gazele pe care le consumă”. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” Pe de altă parte, principalele burse europene au deschis sesiunea de luni cu scăderi importante, majoritatea de peste 2%, afectate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. La deschiderea pieței bursa din Madrid, a înregistrat o scădere de 3,2%, în timp ce Bursa din Frankfurt a scăzut cu 2,23%, cea din Milano cu 2,07 %, bursa din Paris cu 1,75% și cea din Londra cu 0,60%. De asemenea, Euro Stoxx50, indicele în care sunt cotate companiile europene cu cea mai mare capitalizare, a început sesiunea cu o depreciere de 2,19%. Înainte de deschiderea burselor din Europa, în Asia, indicele Nikkei al bursei din Tokio era în scădere cu 1,35% și Hang Seng din Hong Kong cu 2,14%. Bursa din Shanghai, însă, deși a început ședința pe roșu, a terminat-o cu un câștig de 0,47%. Contractele futures de la Wall Street anticipează o sesiune pe roșu, cu scăderi de peste 1%, și care ajung chiar la 2% în cazul indicelui tehnologic Nasdaq. Bursa de Valori București pierde aproape 9 mld. lei în doar câteva ore În cazul României, Bursa de Valori de la București a deschis pe roșu ședința de luni, după declanșarea conflictului armat în Orientul Mijlociu. Investitorii au reacționat imediat pe fondul conflictului, iar pierderile au ajuns la aproape 9 mld. lei în primele ore ale ședinței. Companiile mari din indicele BET, precum OMV Petrom și Romgaz au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras în jos valoarea totală a pieței. Principalul indice al BVB, Bucharest Exchange Trading (BET), avea o scădere de 1,11% față de închiderea zilei de tranzacționare precedente, în primul sfert de oră după ce a sunat clopoțelul în ședința de luni și a ajuns mai târziu la un minus de 1,15%. Sursa: Bursa de Valori București Bursa de Valori București a deschis cu aproape toți indicii pe roșu. Pe lângă indicele BET, BET-TR a ajuns la 65.077,35 de puncte, cu -1,15%, BET-FI la 100.837,40 de puncte, -1,02%, BET-EF la 1.510,00, -0,92%, BET-XT la 2.404,16 puncte, -1,29% iar ROTX la 62.487 de puncte, -1,08%. Singurul indice care a deschis pe verde a fost BETAeRO cu 1.002,16 puncte, adică o creștere de 0,15%. Sursa: Bursa de Valori București Aurul a depășeșit pragul de 5.400 dolari pe uncie Pe fondul tensiunilor din Orient și a eliminării liderului suprem iranian, Ali Khamenei, investitorii s-au oritentat către activele considerate sigure, iar prețurile metalelor prețioase au crescut puternic la debutul tranzacționării în Asia. Astfel, aurul a înregistrat un nou salt semnificativ și a depășit pragul de 5.418 dolari pe uncie în timpul sesiunii asiatice și a continuat tendința ascendentă din