O platformă celebră de investiții atrage atenția: Bitcoin a înregistrat cinci luni consecutive de pierderi și o scădere cu 48% față de maximul istoric

Bitcoin a încheiat luna februarie în coborâre cu 15% și a înregistrat 5 luni consecutive de pierderi și o scădere de 48%, față de maximul istoric de 126.500 de dolari atins în octombrie 2025, conform unei analize realizate de platforma de investiții eToro. De asemenea, 2026 este primul an în istoria criptomonedei când lunile ianuarie și februarie s-au încheiat cu scăderi consecutive. Simon Peters, analist al platformei de investiții pentru piața criptoactivelor, avertizează că luna aceasta a început cu stângul pentru Bitcoin, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au declanșat o fugă de active riscante. De asemenea, specialistul subliniază că dacă această lună se va încheia tot cu scăderi, ar fi a doua oară în istoria Bitcoin când moneda înregistrează șase luni consecutive de pierderi. „Martie a început deja cu stângul, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu, care au declanșat o fugă de activele riscante. Dacă martie se va încheia, de asemenea, cu o scădere, aceasta ar marca șase luni consecutive de scăderi și ar fi a doua oară când acest lucru se întâmplă în istoria bitcoin. Privind în perspectivă către această săptămână, pe lângă monitorizarea evoluțiilor dintre SUA și Iran, avem o serie de date economice din SUA – datele PMI (indexul managerilor de achiziții) oferite de ISM pentru sectorul manufacturier și servicii, datele ADP privind variația ocupării forței de muncă și «cele mai importante», salariile din sectorul non-agricol și rata șomajului”. Bitcoin a intrat în prima săptămână a lunii martie într-o stare de fluctuație, pe măsură ce tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au escaladat. Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut la un moment dat la aproape 63.000 de dolari, înainte de a reveni la nivelul actual. Ultimele cifre arată că valoarea criptomonedei este în ușoară creștere, față de nivelul atins la sfârșitul săptămânii trecute. Moneda este cotată la aproximativ 68,419 dolari, iar nivelul actual este peste cel atins în urmă cu o săptămână, atunci când bitcoin atingea vârfuri de 64.852 dolari. Sursa: CoinMarketCap RECOMANDAREA AUTORULUI: Bitcoin, în cădere liberă. Cea mai puternică criptomonedă din lume s-a prăbușit sub 63.000$, pe fondul tensiunilor geopolitice Bitcoin a scăzut sub pragul de 70.000 de dolari pentru prima dată din 2024. Piața criptomonedelor este zguduită de presiuni tot mai mari
Carrefour, vândut la promoție. Analiștii spun că prețul de achiziție al fraților Pavăl este un super deal

Gigantul francez Carrefour, care și-a anunțat ieșirea de pe piața din România, spune că retragerea ar putea fi finalizată cu o ofertă excelentă pentru viitorii cumpărători, frații Pavăl, proprietarii Dedeman. Cu un multiplu de 4,8x al indicatorului financiar EBITDA, analiștii susțin că prețul de achiziție include un discount foarte bun. EBITDA, acronimul care măsoară profitabilitatea operațională a unei companii excluzând cheltuielile cu dobânzi, impozite, depreciere și amortizare, joacă un rol extrem de important în piața achizițiilor, iar multiplul median din oferta primită de Carrefour România include o valoare de două ori mai mică a acestui indicator decât media europeană, conform ZF. „Am primit o ofertă atractivă, echivalentul a 30% din vânzări, 4,8x EBITDA şi 28,4x ROI”, au declarat oficialii Carrefour într-un document. Practic, Carrefour a acceptat să vândă întreaga operațiune din România pentru 823 mil. euro (enterprise value, care include și datoriile), adică de 4,8 ori profitul operațional anual al companiei. Astfel, frații Pavăl vor plăti un preț echivalent cu aproape 5 ani de EBITDA. Dacă nivelul actual al profitului se menține, investiția s-ar putea amortiza într-un interval de timp relativ scurt pentru zona de retail, asta în condițiile în care în Europa tranzacțiile similare se încheie la multipli de peste 10 ori EBITDA. Prețul acceptat de francezi indică o evaluare sub media pieței și un super deal pentru frații Pavăl. Acordul dintre Carrefour și frații Pavăl este așteptat să se finalizeze în a doua jumătate a anului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Celebra bancă Rothschild a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către Dedeman. Entitatea a avut de gestionat peste 800 mil. euro Carrefour anunță oficial că pleacă din România. Frații Pavăl, patronii Dedeman, cumpără cu 823 de milioane de euro toate magazinele
Prețurile de referință la gaze în Europa au crescut cu aproape 50% după ce QatarEnergy a oprit producția de GNL

Prețurile de referință la gaze în Europa, care înregistrau deja creșteri puternice luni dimineața, au crescut vertiginos după ce compania energetică de stat din Qatar, QatarEnergy, a anunțat că oprește producția de gaze lichefiate în urma unui atac iranian cu drone, relatează Al Jazeera. Compania energetică de stat din Qatar a anunțat că a suspendat producția de gaze naturale lichefiate (GNL) după atacurile iraniene asupra a două dintre principalele sale instalații de procesare a gazelor. QatarEnergy contribuie cu 18-20% la gazele naturale lichefiate la nivel global. „Din cauza atacurilor militare asupra instalațiilor QatarEnergy situate în zonele industriale Ras Laffan și Mesaieed din Qatar, QatarEnergy a încetat producția de gaz natural lichefiat (GNL) și produse conexe”, a anunțat luni cel mai mare producător de GNL din lume într-un comunicat. La scurt timp după anunț, prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu aproape 50%. În jurul orei 12:55 GMT, contractul futures TTF olandez, considerat referința europeană, a crescut cu peste 48%, la 47,32 euro pe megawatt-oră, după ce a atins cel mai înalt nivel din februarie 2025, la 47,70 euro pe megawatt-oră (+52,38%). Anterior, Ministerului Apărării din Qatar a transmis că o dronă iraniană a vizat o instalație energetică din Ras Laffan, la 80 km nord de capitală, pe coasta de nord, principalul sit de producție de gaze naturale lichefiate al țării. O altă dronă a vizat un rezervor de apă de la o centrală electrică din Mesaieed, de asemenea o bază cheie de producție de gaze naturale, la 40 km sud de Doha. Nu au fost raportate victime în atacuri, spun autorităților. Qatar este unul dintre principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL), alături de Statele Unite, Australia și Rusia. Deține cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume cu Iranul. Anul trecut, Qatar a exportat 82,2 milioane de tone de gaze lichefiate. Livrările de gaze lichefiate din Qatar în Asia şi Europa trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Până în prezent, cel puţin 11 nave care transportă gaze lichefiate ce merg spre sau dinspre Qatar şi-au întrerupt marşul pentru a evita Strâmtoarea Ormuz, indică datele de urmărire a navelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul motorinei a explodat în București. La unele pompe, carburantul diesel se vinde cu aproape 9 lei pe litru. „Merg în Bulgaria să fac plinul de acolo” Războiul în Orient. Noi explozii în Emirate. Mai multe avioane americane, prăbușite în Kuweit. 500 de morți în Iran după bombardamente în 131 de orașe
Ce se întâmplă cu prețul la carburanți în România, după izbucnirea conflictului din Iran. Ministrul Energiei: „Am vorbit cu ANPC, am luat măsuri”

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a precizat în cadrul unei conferințe de presă, susținute la sediul PSD, că prețul la carburanți va crește cu cel mult 3 – 5 bani pe litru. Oficialul a subliniat că a luat măsuri pentru a-i împiedica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarofe exorbitante. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani. „Am semnat un acord regional la Washington pentru gaze naturale care pot veni din SUA”, mai spune ministrul Bogdan Ivan. „România este ţara care produce aproape 90% din gazele pe care le consumă”, subliniază ministrul Energiei. Prețul la gazele naturale din Europa a crescut cu până la 25% Prețurile la gazele naturale din Europa au crescut cu până la 25%, în urma din cauza temerilor că războiul din Iran va reduce aprovizionarea cu gaze din regiunea Golfului. Europa este deosebit de expusă. Stocurile de gaze sunt neobișnuit de scăzute, iar regiunea trebuie să importe volume mari de gaze naturale lichefiate în această vară pentru iarna viitoare. Dacă transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz ar fi oprit timp de o lună, prețurile europene la gaze s-ar putea majora cu peste 50%, potrivit Goldman Sachs Group Inc. Iranul a declarat că nu intenționează să închidă calea navigabilă Ormuz, însă navele au început să evite strâmtoarea aproape imediat după începerea conflictului. Recomandarea autorului: Rafinăria Ras Tanura a Saudi Aramco, una dintre cele mai mari din Orientul Mijlociu, a fost lovită de o dronă și închisă ca măsură de precauție Ministrul Energiei, informații de ultimă oră despre depozitele de carburanți, pe fondul războiului din Iran. Soarta României în situație de avarie România va rămâne cu o singură rafinărie de benzină și motorină funcțională peste câteva zile. Ce se întâmplă cu celălalte două unități din țară
Dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Analiza celor mai titrați analiști economici, pentru Gândul

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea sa la nivel regional ar putea declanșa un șoc economic global. Poziția strategică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice transformă această regiune într-un punct strategic pentru economia globală. Gândul a stat de vorbă cu doi analiști economici pentru a explica efectele pe care conflictul le-ar putea avea asupra economiei românești, dar și asupra economiei mondiale. Închiderea Strâmtorii Ormuz, mișcare critică pentru economia globală Chiar dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Poziția țării noastre în contextul acestui conflict este una vulnerabilă, în special din cauza dependenței de importuri de energie, combustibil și bunuri de larg consum. Strâmtoarea Ormuz reprezintă cel mai important punct de tranzit energetic din lume deoarece aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin această zonă. După ce Israel și SUA au atacat Iranul în cadrul unei operațiuni surpriză, oficialii de la Teheran au hotărât să blocheze trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz. O închidere prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Adrian Negrescu: Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială Analistul economic, Adrian Negrescu, explică pentru Gândul efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Acesta spune că ele se vor resimți rapid în economia românească, în special prin creșterea prețurilor la carburanți, pe fondul dependenței de importuri. Specialistul subliniază că România are o capacitate redusă de rafinare, motiv pentru care, va trebui să apeleze și mai mult la piețele externe pentru a acoperi deficitul de carburanți și petrol. Or, această dependență și orice scumpire la nivel internațional se va reflecta atât în prețurile de la pompă, cât și în costurile de transport. „În ceea ce privește economia a României, putem spune așa, orice creștere a prețului petrolului se va traduce rapid într-o creștere a prețului la pompă în România, în condițiile în care stocurile s-au redus foarte mult, iar impactul efectelor economice, la nivel internațional, tinde să se propage foarte rapid. Altfel spus, dacă prețul petrolului va trece de 75-80 de dolari pe baril, din păcate, prețul carburanțului ar putea trece de 8,5, chiar 9 lei pe litru, în orizontul următoarelor 40 de zile. Și asta în condițiile în care, din păcate, suntem dependenți de transportul rutier, avem o capacitate din ce în ce mai redusă de rafinare. Altfel spus, trebuie să importăm mai des carburanți și petrol pentru piața românească.” De asemenea, economistul atrage atenția că un conflict extins în zona Golfului poate afecta rutele comerciale esențiale și poate duce la blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce ar genera scumpiri în lanț pentru produsele electronice, electrocasnice, îmbrăcăminte și încălțăminte. „Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială, în care noi o să fim victime de serviciu, în condițiile în care, dincolo de prețul carburanților, riscă să apară probleme pe lanțurile de aprovizionare, mai ales că stâmtoarea Ormuz va fi închisă. Asta înseamnă că tot ce vine import din China, din India, din alte țări asiatice, ar putea deveni mai scumpe, în condițiile în care transportatorii vor trebui să ocolească toată Africa. Asta înseamnă costuri mai mari, asta înseamnă prime de risc mai mari pentru transportul de marfă. Nu este exclus să asistăm la perturbări în fluxurile de aprovizionare, produse electronice, electrocasnice, haine, îmbrăcăminte, încălțăminte, în condițiile în care noi suntem, din păcate, net importatori pe multe dintre produsele astea care țin de viața de zi cu zi.” În final, Adrian Negrescu subliniază că orice zi de conflict accentuează criza în care se află economia mondială. Reacțiile rapide și emoționale ale investitorilor în acest context pot duce în doar 24 de ore direct la o criză financiară. Spre deosebire de crizele precedente, astăzi investitorii pot lua decizii instant, care ar putea avea efecte directe atât pentru economia globală, cât și pentru economiile vulnerabile, precum cea a României. „Orice astfel de război se poate traduce în 24 de ore într-o criză financiară. Spre deosebire de criza precedentă, în momentele de față, investitorii sunt la un buton distanță de a-și lichida acțiunile, de a-și lichida plasamentele în burse, de pe telefonul mobil, prin aplicațiile mobile, ceea ce le lipsea la precedenta criză financiară. Altfel spus, pe fondul emoției, pe fondul informațiilor din social media, nu este exclus să asistăm la o ieșire agresivă din piață a investitorilor, mai ales a celor mici și asta se va traduce, din păcate, într-o problemă gravă de finanțare.” Adrian Mitroi: Volatilitatea prețurilor la energie și combustibil riscă să reaprindă inflația și să afecteze direct bugetele românilor Pe același ton, Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie privită prin prisma impactului asupra piețelor globale, în special asupra energiei. Tensiunile din regiune afectează direct Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul mondial. „Conflictul dintre Israel și Iran, amplificat prin implicarea directă a Statele Unite ale Americii începand cu februarie 2026, marchează o mutație strategică majoră în arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu, cu reverberații globale. Fragmentarea regimului de la Teheran, reacții asimetrice prin proxy-uri regionale și presiuni crescute asupra rutelor energetice critice – Strâmtoarea Ormuz, coridor prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, ne face vulnerabili la șocul economic ce va urma.” Acesta explică că pentru România impactul, deși indirect, este semnificativ. Creșterea prețurilor la energie și combustibili poate reactiva presiunile inflaționiste și va afecta rapid bugetele gospodăriilor, dar și competitivitatea industriei locale. În acest sens, economistul crede că România, membră a NATO și a Uniunii Europene, ar putea fi afectată de redistribuirea resurselor militare occidentale sau de intensificarea amenințărilor hibride. „Pentru România, impactul este indirect, dar relevant. Pe plan economic, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili riscă să reactiveze presiunile inflaționiste, afectând bugetele gospodăriilor și competitivitatea industrială. Într-un context deja tensionat fiscal, local și la nivel european, creșterea costurilor de apărare și a subvențiilor
Dubai, din destinație de vis, în coșmar după atacurile iraniene. Zeci de români sunt blocați, după ce zborurile au fost anulate

Mai multe zone din Dubai au fost lovite sâmbătă de rachetele iraniene care au vizat bazele militare ale SUA din Emiratele Arabe Unite. Hotelurile de lux în care se aflau turiștii s-au trezit dintr-o dată sub teroarea rachetelor lansate de regimul ayatollahului Khamenei care pune presiune pe statele arabe aliate cu SUA, care a inițiat atacuri împotriva Iranului. Zborurile au fost anulate și zeci de români au fost blocați în Dubai. Dubaiul era una dintre destinațiile de lux preferate ale românilor. Ministerul Afacerilor Externe din România a inițiat sesiunea Celulei de Criză la care au participat premierul Ilie Bolojan și ministra de Externe Oana Țoiu. În cadrul ședinței s-a desfășurat o teleconferință cu șefii misiunilor diplomatice din Irak, Israel, Palestina, Iran, Iordania, Qatar, Kuwei și Emiratele Arabe Unite. MAE a convocat „Celula de Criză”. Românii sunt blocați în Dubai Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din regiune sunt în contact cu 1.000 de cetățeni români aflați în regiunea afectată de război. Nu au fost înregistrate cereri pentru repatriere din Iran.Din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, a fost convocată Celula de Criză Internstituțională pentru coordonarea demersurilor de acordare a asistenței consulare și a identificării modalităților de sprijin pentru românii aflați în străinătate. MAE a ridicat nivelul avertismentelor de călătorie la 6/9, cu mesajul „Evitați călătoriile neesențiale!” pentru următoarele state: Bahrain, Kuweit, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Pentru Israel, nivelul de alertă a crescut la 8/9, fiind transmis mesajul „Evitați orice călătorie!”. În privința Iranului, nivelul de alertă este MAXIM (9/9), fiind transmis mesajul „Părăsiți imediat țara!”. Nu există comunicare, deocamdată, pentru turiștii români din zonă. Liniile aeriene sunt închise până marți. Mulți turiști se îndreaptă cu mașini închiriate spre Oman. Opt țări care adăpostesc baze militare americane au fost ținte ale represaliilor iraniene după atacul SUA de sâmbătă dimineață: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit, Qatar, Bahrain, Oman și Israel. Dubai a ajuns zonă de război ca la Kiev Multiple rachete iraniene au vizat Emiratele Arabe Unite, majoritatea fiind interceptate de apărarea anti-aeriană. Însă, rămășițele unei rachete interceptare a lovit hotelul de lux Fairmont The Palm, cauzând o explozie și un incnediu. Patru persoane au fost rănite. Pe rețelele de socializare au fost distribuite filmări cu „marea minge de foc care a erupt”, precum și cu fumul dens care se ridica deasupra hotelului de 5 stele. „S-au auzit de la noi din casă mai multe bubuieli, repetate„ SUA și Israel au lansat sâmbătă dimineața un atac masiv de anvergură împotriva Iranului, după luni întregi de negocieri și tatonări diplomatice cu puterea de la Teheran. Conflictul s-a extins și în țările limitrofe, astfel că unii locuitori ai acestora au simțit din plin impactul acestuia. O româncă stabilită în Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, și-a relatat experiența teribilă trăită în metropola arabă. O tânără româncă stabilită în Abu Dhabi, luxoasa capitală a Emiratelor Arabe Unite, a povestit cum a trăit pe viu primele explozii, după contraatacul fulgerător declanșat de Iran ca replică la lovitura americano-israeliană (vezi ultimele detalii despre conflict AICI). Împreună cu familia sa a încercat să se pună la adăpost cât mai rapid. „Locuim în Abu Dhabi și pare că tocmai a început războiul, s-au auzit de la noi din casă mai multe bubuieli, repetate, de acum vreo oră și ceva, era 12.30 ceasul. Prima dată am auzit câteva bubuieli, și inițial am crezut că sunt artificii”, a povestit românca, potrivit Observatornews. Însă, după numai 10-15 minute, exploziile au continuat, iar situația a devenit cu adevărat periculoasă. „Ne-am pregătit rapid, am luat geanta de urgență cu acte, am luat bani cash, baterie externă, apă, am pus niște haine, ceva mâncare, și am venit în parcarea subterană, că shelter nu avem. Au mai venit și alți români la noi, unii dintre ei tocmai ce aterizaseră la fix, la ora 12:30, din Maldive”, adaugă tânăra. În final, tentativa sa și a familiei sale de a părăsi orașul s-a soldat cu un eșec. Locuitorii metropolei au fost somați să se adăpostească în subteran. Reamintim că un bărbat din Emiratele Arabe a fost ucis astăzi, în urma atacului americano-israelian. „Noi plănuisem să plecăm în Riad, să zburăm de acolo oriunde. Însă în 5 minute am aflat că și Riad a fost bombardat. După aceea am primit un mesaj pe telefon cu toții, în care ni se spunea clar să ne adăpostim undeva în subteran. Mai mulți vecini vin în parcare, pleacă cu mașinile, nu știu unde și de ce, deci rămânem aici și atât”, conchide ea. Un politician român, blocat în Dubai Clipe de groază pentru vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Cozma, şi familia acestuia. În timp ce se aflau în vacanţă în Dubai, a izbucnit războiul dintre Iran şi Israel. Cum toate zborurile înspre şi dinspre România au fost închise, acesta nu se mai poate întoarce în ţară în următoarele 7 zile, cel puţin. Bombardamentele i-au surprins pe membrii familiei lui Adrian Cozma, soţia Adina şi cei doi copii, Alma(5 ani) şi Andrei(7 ani). Duminică, aceştia aveau zbor de întoarcere spre România. Nimeni nu se aştepta la ce avea să se întâmple. Cu câteva ore înainte, copiii zâmbeau fericiţi, alături de părinţi, în pozele făcute în faţa unuia dintre luxoasele obiective turistice. Scurt istoric: Dubai, un paradis al Orientului Dubai, înființat din anul 1822 de către Oeid bin Said și Maktoum bin Butti Al Maktoum , trebuia să fie o destinație de vis grație forței economice a Emiratelor Arabe Unite, cu vastele sale rezerve petroliere. Ca membru al ONU, Ligii Arabe, OPEC, Mișcarea de Nealiniere, Organizația Mondială a Comerțului și BRICS, Emiratele Arabe Unite s-au remarcat ca a șaptea putere petrolieră la nivel global. Nu este un campion la respectarea drepturilor omului, dar este un aliat important pentru puterile vestice. Dubai – un oraș al viitorului Dubai a devenit cel mai popular oraș al Emiratelor Arabe Unite și capitala Emiratului Dubaiului, cu o populație de 4 milioane de oameni, din care 92% sunt expatriați. A devenit unul dintre cele mai mari centre comerciale și economice ale secolului 21 după investițiile masive în producția de petrol și în imobiliare. Din 1990,
BNR avertizează că prețurile vor scădea mai greu decât se speră. Ce se întâmplă cu inflația și salariile în 2026

Banca Națională a României a publicat o analiză care arată că lupta cu scumpirile devine mai dificilă. Deși se aștepta ca prețurile să scadă mai rapid, noile date indică o „înrăutățire” a situației, ceea ce înseamnă că inflația va rămâne la un nivel ridicat pe o perioadă mai lungă de timp. Potrivit BNR, scăderea inflației va fi mai lentă decât s-a calculat inițial. Se estimează că în vara acestui an vom avea o creștere a prețurilor de aproape 10% și abia spre finalul anului viitor situația se va apropia de normal. „Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8 la sută în iunie și să se situeze la 3,9 la sută în decembrie 2026, față de valorile de 9,2 la sută, respectiv, 3,7 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9 la sută, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.” BNR explică faptul că în primăvara acestui an vor expira anumite măsuri care au ținut prețurile sub control până acum. Eliminarea plafoanelor la alimente și gaze, alături de scumpirea energiei, sunt principalele motive pentru care vom simți din nou presiune pe portofel. „Responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 sunt în principal efectele de bază ce se vor manifesta pe segmentul energie, precum și mărirea cotațiilor unor mărfuri și eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ale căror influențe vor afecta prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC și într-o mai mică măsură dinamica inflației de bază. S-a observat că acțiunea factorilor pe partea ofertei își va recăpăta astfel în trimestrul II 2026 caracterul inflaționist.” O altă îngrijorare a specialiștilor e legată de piața muncii. Deși salariile cresc, acest lucru poate face ca inflația să rămână ridicată, deoarece firmele ar putea crește prețurile produselor pentru a acoperi costurile mai mari cu angajații, mai ales după majorarea salariului minim programat pentru luna iulie. „Au fost exprimate preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă, având în vedere evoluția recentă și anticipată a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.” În acest context de incertitudine, BNR a decis să nu modifice dobânzile. Asta înseamnă că dobânda de referință rămâne la 6,5%. „În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.” AUTORUL RECOMANDĂ: BNR revizuiește explicațiile privind inflația: Impactul TVA, mai mic decât scumpirile reale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
Alexandru Nazare: Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, că România a atins un nou obiectiv major prin adoptarea pachetului de relansare economică. Pachetul a fost adoptat de Guvernul Bolojan, marți seară, într-o ședință extraordinară la care a fost prezent și Alexandru Nazare. Alexandru Nazare a scris într-o postare pe pagina personală de Facebook că România trece la următoarea etapă de dezvoltare după ce pachetul de relansae economică a fost adoptat. Potrivit ministrului, țara noastră va avea „un instrument strategic” care va transforma modelul de dezvoltare al economiei, de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă. „Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare. Un instrument strategic de 5 miliarde de euro, pachetul de relansare adoptat ieri, cu aplicare din acest an până în 2032, transformă radical modelul de dezvoltare al economiei româneşti: de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă.” Nazare: O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică Oficialul susține că noile măsuri adoptate marchează o schimbare de paradigmă și creează un cadru mai predictibil și competitiv pentru investiții. În ceea ce îi privește pe români, Alexandru Nazare spune că efectele măsurilor vor fi vizibile prin crearea de locuri de muncă stabile și mai bine plătite, prin dezvoltarea comunitățlor locale și prin consolidarea unei economii „capabile să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung”. „O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică a României, pachetul de relansare generează un mediu mai predictibil și mai competitiv pentru investiții, un flux mai mare de capital în economie și capacitatea reală a statului de a atrage proiecte majore, atât pentru companii românești, cât și pentru investitorii străini. Înseamnă dezvoltarea de noi capacități de producție, consolidarea lanțurilor economice locale și poziționarea României ca pol regional de creștere. Pentru mediul de business se traduce în oportunități de creştere, parteneriate strategice și acces la proiecte de anvergură. Pentru români, efectele se vor vedea în mai multe locuri de muncă stabile și mai bine plătite, în dezvoltarea comunităților locale și într-o economie mai puternică, capabilă să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung.” Ministrul Finanțelor a mai transmis că adoptarea noului pachet de relansare economică este „un nou pas înainte”, care vine în completarea rezultatelor obținute în reducerea deficitului bugetar și în scăderea dobânzilor. Nazare spune că au fost corectate „în timp record” o serie de dezechilibre majore și susține că noile măsuri întăresc bazele unei economii moderne, bazate pe investiții și competitivitate. „Este un nou pas înainte, care completează rezultatele obținute în reducerea deficitului bugetar sub ținta asumată, în scăderea importantă a dobânzilor la care se împrumută statul şi mixul de măsuri pentru investiții şi sprijin pentru mediul de business adoptate în ultimele luni. Am corectat în timp record o serie de dezechilibre majore pentru România, iar noile măsuri pentru relansare întăresc bazele unei economii moderne şi ale creșterii echilibrate, bazate pe investiții și competitivitate.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare, după ce guvernul a adoptat OUG pe relansare economică: „Această măsură reprezintă pentru România o tranziție strategică” Ilie Bolojan a adoptat OUG-urile pe reforma administrativă și pachetul de relansare economică
Netflix refuză să majoreze oferta pentru Warner Bros. Discovery

Netflix a anunțat că nu își va majora oferta pentru Warner Bros. Discovery (WBD), retrăgându-se practic din competiția pentru preluarea gigantului media, relatează Axios. Decizia permite Paramount Skydance să devină principalul ofertant pentru activele de streaming și studiouri ale companiei. Consiliul de administrație al Warner Bros. Discovery a declarat că oferta revizuită de 31 de dolari pe acțiune a Paramount este superioară propunerii Netflix. Netflix rămâne ferm pe disciplina financiară Co-CEO-ii Netflix, Ted Sarandos și Greg Peters, au afirmat că firma rămâne disciplinată în strategia sa de investiții. Ei au precizat că egalarea ultimei oferte a Paramount Skydance nu mai este atractivă din punct de vedere financiar. Potrivit Netflix, tranzacția era o oportunitate „plăcută de avut”, nu un obiectiv „obligatoriu”, indiferent de preț. Conform acordului de fuziune, Netflix avea patru zile lucrătoare pentru a egala sau depăși oferta Paramount Skydance. Warner Bros. Discovery putea ulterior rezilia acordul cu Netflix dacă oferta Paramount rămânea superioară. Paramount Skydance s-a angajat să achite taxa de reziliere de 2,8 miliarde de dolari asociată încetării acordului cu Netflix. Paramount ridică miza Paramount și-a consolidat poziția în această săptămână prin majorarea ofertei și ajustarea termenilor tranzacției. Oferta a crescut cu 63% față de propunerea inițială de 19 dolari pe acțiune, lansată în septembrie. Consiliul Warner Bros. Discovery a presat în mod repetat pentru îmbunătățirea condițiilor înainte de a accepta propunerea revizuită. Directorul general al WBD, David Zaslav, a lăudat acordul de fuziune cu Paramount Skydance. El a afirmat că entitatea combinată va genera valoare semnificativă pentru acționari. Un potențial gigant media Dacă va fi aprobată, fuziunea ar crea un conglomerat puternic în industria divertismentului. Compania combinată ar controla studiouri majore de la Hollywood și platforme de streaming importante. De asemenea, ar include rețele de cablu precum CNN și TBS, dar și postul de televiziune CBS. Aprobările autorităților de reglementare rămân un obstacol esențial înainte de finalizarea tranzacției.
Florarii au dat deja lovitura și mai urmează 1 și 8 Martie. Câți bani produc florăriile și furnizorii de flori din România

Piața florăriilor din România rămâne una activă, iar începutul primăverii aduce o creștere a vânzărilor odată cu Mărțișorul și Ziua Femeii. O analiză financiară realizată de Risco, arată că cererea pentru buchete și aranjamente florale crește în perioada ocaziilor speciale. În paralel, piața florilor a devenit un sector care produce miliarde de lei în ultimii ani, iar începutul primăverii aduce încasări uriașe. Cele mai recente date furnizate de platforma financiară Risco arată diferențele între jucătorii din această piață, atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât și din perspectiva profitabilității și a eficienței operaționale. Conform analizei, cel mai mare jucător din piața florăriilor din România, COMGABY MOLN, companie care operează brandurile Flori de Lux și Magnolia, a avut afaceri de 74 mil. lei în 2024, un profit net de 3,1 mil. lei, în creștere cu 17% față de raportarea precedentă. Compania are 159 de angajați iar vânzările per angajat au fost de 466.000 lei, cu un profit per angajat de 20.000 lei. Sursa: Risco Florăria Iris urmează în clasament și a înregistrat o cifră de afaceri de 23 mil. lei, în creștere cu 28%, și un profit net de 5,9 mil. lei în 2024. Compania a raportat 47 de angajați, vânzările per angajat au fost de 496.000 lei, iar profitul per angajat a fost de 126.000 lei. Sursa: Risco Podiumul companiilor din domeniu este completat de Floria Digital și a înregistrat o cifră de afaceri de 12 mil. lei, în creștere cu 9% față de raportarea anterioară, și un profit net de 642.000 lei. De asemenea, compania operează fără angajați raportați. Sursa: Risco Piața florilor din România, în plină expansiune Când vine vorba despre piața care se ocupă cu materia primă pentru florării, aceasta continuă să se transforme într-o industrie care depășește miliarde de lei anual. Deși numărul de jucători de pe piață crește accelerat, vulnearbilitățile structurale afectează producția locală. O analiză realizată de Frames arată că intervalul 1-8 martie rămâne cel mai puternic moment al anului pentru business-ul cu flori, iar anul acesta se așteaptă ca vânzările să depășească 40 mil. euro. Numărul companiilor active în sector a ajuns la 10.151 în 2024, de trei ori mai multe decât în 2021. În contrast, numărul angajaților a crescut de la 4.730 în 2023 la 5.765 în 2024, ceea ce reflectă faptul că multe dintre firmele nou înființate sunt micro-companii sau operează fără angajați full time. De asemenea, în 2024, piața florilor a generat o cifră de afaceri de 2,82 mld. lei și un profit net de 192 mil. lei, iar pentru 2026 sunt estimate venituri totale de 3,5 mld. lei și un profit net de aproximativ 220 mil. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valentine’s Day 2026, mai scump ca niciodată. Cât a ajuns să să coste un buchet de flori în 2026 Leu peste leu. Cum au ajuns covrigăriile „reginele” afacerilor din România. Care este topul simigeriilor și unde se află Luca și Petru