Etichetă: Economic

Petrișor Peiu (AUR): România înregistrează cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale din UE

Potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu, România a înregistrat o creștere a datoriei guvernamentale de 5,5% din PIB, cea mai ridicată din Uniunea Europeană pentru perioada trecută în analiză. „România are cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale din întreaga Uniune Europeană în trimestrul III din 2025 față de trimestrul III din 2024: 5,5% din PIB”, a declarat Petrișor Peiu. Comparațiile făcute de Petrișor Peiu Liderul senatorilor AUR a pus în context aceste cifre, comparând nivelul îndatorării cu principalele cheltuieli publice ale statului: „România cheltuiește, într-un an, 3,3% din PIB pentru educație, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.” „România cheltuiește, într-un an, în jur de 5,6% din PIB pentru sănătate, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.” Peiu a atras atenția și asupra costurilor viitoare ale împrumuturilor actuale: „Fiecare miliard de euro împrumutat acum se va dubla în următorii 10 ani, din cauza dobânzilor.” „La datoria publică pe care o avem azi (cam 61% din PIB), numai dobânzile plătite anual reprezintă 3% din PIB.” Angajamente pentru cheltuieli militare În declarațiile sale, liderul AUR a menționat și angajamentele recente ale guvernului: „România tocmai ce s-a angajat să își crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB.” „Guvernul PSD PNL USR UDMR tocmai a mai luat un împrumut de peste 4% din PIB pentru a cumpăra armament din Franța și Germania.” În final, Petrișor Peiu a formulat mai multe întrebări legate de sustenabilitatea modelului economic actual: „Cum poate avansa o țară care cheltuie pentru educație la fel de mult ca pentru plata dobânzilor la niște împrumuturi obscen de mari? Cum poate avansa o țară care are creștere economică sub 1% din PIB, dar creștere de datorie de 5,5% din PIB? Cum poate avansa o țară care își propune să cheltuiască pentru armament învechit mai mult decât pentru educație?”

Cum poate fi apărată zona Neptun Deep, cea mai mare investiție energetică a României

Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României și una dintre cele mai importante investiții strategice din regiune, 4 miliarde de euro, ridică întrebări serioase de securitate. Proiectul de producție de gaze la mare adâncime din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz ar trebui să înceapă producția din toamna anului viitor, dar nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române vorbesc despre responsabilitatea directă a statului în apărarea infrastructurii critice, dar și despre sprijin aliat în afara NATO. Sursa: Wood Mackenzie Lens Se estimează că Neptun Deep va avea o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz de cea mai bună calitate care ar putea transforma România într-un stat independent din punct de vedere al alimentării cu gaze și un exportator important în regiune. În total, proiectul are o rezervă de cel puțin 100 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul consumului pe 10 ani al României. De ce nu se aplică Articolul 5 din Tratatul NATO pentru Neptun Deep Este foarte probabil ca România să nu se bucure de ajutorul aliaților când vine vorba de securitatea investiției. Amplasarea Neptun Deep ridică o problemă juridică și strategică majoră pentru că proiectul se află dincolo de limita apelor teritoriale ale țării noastre, care se întind până la 12 mile marine de la țărm (aproximativ 22,2 kilometri). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Exclucisivă a României se află dincolo de marea teritorială. Practic, țara noastră are dreptul să exploateze resurse din această zona, dar nu are suveranitate deplină, așa cum are pe uscat sau în marea teritorială. „Conform legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și a coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.” În acest context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru apărarea zonei Neptun Deep. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad. „Este datoria statului român să își apere toată infrastructura” Deși Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că Neptun Deep nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, acesta a subliniat că infrastructura critică și protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. De asemenea, acesta a precizat că Ministerul Apărării Naționale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului național al României. „Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianței NATO pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu presupune și faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situație o să avem foarte mulți parteneri și aliați care vor fi alături de România pentru apărarea interesului național”, a spus generalul Gheorghiță Vlad. Referitor la platformele care urmează să fie implementate în sectorul din Marea Neagră aflat în exploatarea Neptun Deep, Șeful Statului Major al Apărării a transmis că „toate platformele petroliere sunt teritoriu național”. „Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit și la cablurile subacvatice și la cablurile de comunicație, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să își apere toată infrastructura și să-și promoveze interesele în zona economică exclusivă.” Fostul ministru de Externe al României crede că „problemele din zonă trebuie rezolvate de România” Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat că zona economică exclusivă a României nu beneficiază de protecția oferită de Articolul 5 din NATO. Acesta susține că România va fi nevoită să se apere singură în cazul unei agresiuni în această zonă. „Din această perspectivă, dacă cineva privește cu rea-credință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional pot să apară probleme pe care trebuie să le rezolvăm singuri. Mai este o problemă care se adaugă. În momentul în care se fac aceste împărțiri se au în vedere zonele cele mai adânci în mare de la care se construiește un astfel de perimetru. Una dintre aceste zone este peninsula Crimeea. Din această perspectivă poate exista o interpretare de rea-credință în ceea ce privește drepturile suverane ale statelor cu un impact în legătură cu acest partaj”, a spus Cristian Diaconescu. Neptun Deep are un potențial economic uriaș pentru România De asemenea, dincolo de riscurile de securitate ale Neptun Deep, Claudiu Cazacu, specialist în piețele internaționale, a vorbit despre potențialul economic pe care ar urma să-l aibă proiectul Neptun Deep. Acesta crede că România ar putea ajunge cu ușurință pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de gaze. „România va ajunge pe locul unu în Uniunea Europeană, pentru că Olanda este în declin cu producția. La prețurile actuale, ar fi o valoare de undeva la 40 de miliarde de euro a întregului zăcământ.” Cum ar putea fi apărată zona Neptun Deep  Deși zona în care se află proiectul Neptun Deep nu este acoperită automat de garanțiile de securitate prevăzute în Articolul 5 din Tratatul NATO, România nu rămâne complet neajutorată. Statul român spune că își asumă responsabilitatea directă pentru protejarea infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă, iar sprijinul partenerilor strategici rămâne posibil și în afara mecanismului Articolului 5. De asemenea, MApN susține că va asigura monitorizarea permanentă a spațiului maritim și spune că poate activa mecanisme de consultare cu aliații pentru răspunsuri coordonate în caz de incidente. Mai mult decât atât, modernizarea Forțelor Navale rămâne o prioritate strategică și o garanție a faptului că Neptun Deep va rămâne protejat. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 FORBES: Neptun Deep, noua eră a SECURITĂȚII energetice. România,

Proiectul NEOM va fi remodelat de prințul moștenitor al Arabiei Saudite. Costurile planului original erau prea mari

După ce a decis să reorienteze fondul suveran de investițiiu în valoare de 925 de miliarde de dolari de la proiectele imobiliare gigantice, prințul moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman s-a decis totuși să nu abandoneze în totalitate proiectul NEOM, prezentat în cadrul planului „Vision 2030” pentru dezvoltarea Arabiei Saudite. Va fi însă un oraș futurist mai „modest”.  Bin Salman s-a decis să remodeleze proiectul pentru construirea primului oraș futurist din provincia Tabuk  după ani de întârzieri, în care bugetul a fost deseori depășit din cauza costurilor mult mai mari decât erau prefigurate. Potrivit Financial Times , prințul a regândit ca orașul viitorului să fie construit la o scară mai mică. Sunt semne clare că familia regală Saud de la Riad a luat la cunoștință că proiectul, așa cum a fost planificat inițial, era prea „ambițios” raportat chiar și la averea sa de 1,4 trilioane de dolari. NEOM va fi construit, dar la scară mai mică NEOM urma să construit ca un oraș linear, de-a lungul coastei Mării Roșii, având dimensiunea statului belgian și fiind alimentat în mare din „energiile verzi” (în special de panouri solare). Pentru că proiectul nu era fezabil financiar și energetic, planul construcției a fost refăcut, însă chiar și așa, prințul încă vrea să facă din NEOM un hub pentru centre de date. Bin Salman își dorea să construiască NEOM ca un oraș „inteligent” și vertical. Epicentrul orașului, „The Line”, trebuia să fie întins pe o lungime de 170 de km, cu o înălțime de 500 de metri și cu o grosime de 200 de metri, și care ar fi trebuit să găzduiască 9 milioane de locuitori. Nu ar fi existat niciun automobil, fiind proiectat ca o așezare urbană cu „0% emisii de dioxid de carbon” . Prințul visează ca Arabia Saudită să devină un „jucător important în domeniul inteligenței artificiale” la nivel mondial. El mai are să pregătească găzduirea expoziției internaționale din 2030, precum și desfășurarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2034. Planul original nu era fezabil, ci mai degrabă fantezist Când a văzut conceptele artistice 3D ale orașului, arhitectul Etienne Bou-Abdo a luat în derâdere proiectul, declarând că „imaginile 3D prezentate nici măcar nu sunt imagini cu arhutectură 3D, iar designerii proiectului ar fi mai degrabă designeri de jocuri video”. „Planul include o grămadă de tehnologii pe care nu le avem deloc azi”, a spus arhitectul. Orașul trebuia să fie finalizat în anul 2045. Dacă s-ar fi respectat planurile inițiale, construirea orașului NEOM ar fi necesitat 20% din producția globală de oțel.  Prințul mai spera să construiască și o stațiune de schi în munții peninsulei arabe unde ar urma să găzduiască Jocurile Olimpice Asiatice de Iarnă din 2029. Riad a anunțat ulterior că stațiunea ce trebuia să se numească „Trojena” nu va mai găzdui jocurile de iarnă. Sursa Foto: NEOM/Wikipedia Commons Autorul recomandă: NEOM, orașul viitorului construit în Arabia Saudită. Când ar urma să fie finalizat și ce aliaj va fi necesar

Țara care rămâne precaută în fața euro. Decizia care intrigă Europa

Oficialul a anunțat că economia poloneză înregistrează o creștere mai rapidă decât majoritatea statelor din zona euro și că există argumente economice solide pentru a menține zlotul polonez ca monedă națională. „Economia noastră are în prezent performanțe clar mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro. Avem tot mai multe date, studii și argumente pentru a păstra zlotul polonez”, a declarat Domański. Potrivit legislației Uniunii Europene, toate statele membre trebuie să adopte euro după îndeplinirea criteriilor economice stabilite, dar Polonia a ales să amâne acest pas, preferând să monitorizeze evoluțiile economice și să evite posibile efecte negative asupra inflației. În contrast, Bulgaria a adoptat recent euro, după aderarea la spațiul Schengen, însă tranziția a generat un val semnificativ de scumpiri. În primele 48 de ore de la schimbul valutar, prețurile produselor de bază și ale serviciilor publice au crescut considerabil peste rata oficială de conversie. Pâinea, de exemplu, a crescut de la 0,89 leva la 1,19 leva, ceea ce reprezintă o majorare de 33%. În restaurante și magazine online, consumatorii au fost nevoiți să plătească facturi mai mari decât prețurile afișate, cauzate de erori tehnice și rotunjiri în favoarea comercianților. Experții atenționează că, deși legislația bulgară interzice scumpirile nejustificate, controalele rămân slabe, iar impactul direct resimțit de cetățeni este semnificativ. În Sofia, tarifele pentru parcare au crescut de la 2 leva pe oră la 2 euro, iar tarifele mai mici au fost convertite direct, fără ajustare. Polonia pare astfel să adopte o strategie precaută, evaluând riscurile economice și efectele asupra puterii de cumpărare înainte de a face pasul către euro, în timp ce Bulgaria oferă un exemplu concret al provocărilor imediate generate de trecerea la moneda unică.

Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici

Austria a anunțat că reduce TVA-ul la alimentele de bază, ca să mai ia din presiunea prețurilor și să protejeze puterea de cumpărare. România, în schimb, a mers în direcția opusă și a crescut TVA-ul la alimente, deși inflația rămâne mult mai mare decât în Austria. Diferența de strategie a fost subliniată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, care spune că statul român a ales cea mai simplă variantă: a pus costul direct pe populație. În Austria, guvernul a decis ca, din iulie 2026, TVA-ul pentru anumite alimente de bază să scadă sub pragul de 5%, iar măsura vine pe fondul unei inflații aflate în jurul a 4%. Autoritățile spun că vor să țină prețurile sub control și să reducă povara de pe consumatori într-o perioadă în care costurile rămân ridicate. Lista exactă de produse urmează să fie stabilită. „Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii, cu un PIB de ~20.000 euro. Guvernul României pare să-și prioritizeze reducerile de deficit și schemele de ajutor de stat pentru firme de partid în detrimentul populației”, spune Claudiu Năsui. Năsui atrage atenția și asupra faptului că Austria nu este într-o situație bugetară perfectă. Țara are un deficit mai mare, iar datoria publică se apropie de 80% din PIB, însă guvernul austriac a ales să reducă presiunea fiscală exact acolo unde oamenii simt cel mai direct costurile: la alimente. România crește TVA-ul la alimente la 11% În România, majorarea TVA-ului la alimente până la 11% a intrat în vigoare din 1 august 2025, după ce cotele reduse anterioare au fost reorganizate, iar măsura a venit în contextul unui val de scumpiri. Mai multe analize din toamna lui 2025 au arătat că alimentele au fost printre cele mai sensibile la schimbările de taxare, pentru că impactul se vede rapid la raft. Fructele au înregistrat o majorare de preț de 15%, în medie, iar laptele s-a scumpit cu peste 11%. Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, spune că România aplică o politică fiscală care apasă mai tare pe populație, în timp ce alte state încearcă să reducă povara. „Și să nu credeți că în Austria n-au probleme. Pe lângă inflație, au deficit de ~5% și datorie publică de 80% din PIB. Deci nici la ei nu e roz. Diferența este că acolo guvernul a hotărât să nu-și rezolve problemele financiare pe seama populației, luându-le mai mulți bani. Pe când la noi populația a fost ultima grijă a guvernului care a găsit totuși bani în plus pentru scheme de ajutor de stat și pentru firme de partid, pardon „investiții””, transmite Năsui. Pe lângă lipsa unor reduceri, România introduce și creșteri de taxe. De la 1 ianuarie 2026, impozitele pe locuințe și terenuri au crescut, inclusiv pentru casele vechi.

Guvernul mexican analizează politica de livrări de petrol către Cuba în contextul presiunilor SUA

Analiza guvernamentală are loc după ce blocada americană asupra petrolierelor din Venezuela în decembrie şi capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro au dus la oprirea completă a livrărilor de ţiţei din Venezuela către Cuba, făcând din Mexic furnizorul principal de petrol pentru Cuba. Preşedinta Claudia Sheinbaum a afirmat public că livrările de petrol către Havana continuă conform contractelor pe termen lung şi reprezintă un „ajutor internaţional”, punând accent pe suveranitatea deciziilor Mexicului. Totuşi, sursele citate arată că în cadrul guvernului se discută în mod intens teama că menţinerea exporturilor ar putea atrage sancţiuni sau alte represalii din partea administraţiei americane, într-un moment critic pentru negocierile privind tratatul comercial USMCA şi eforturile Mexicului de a demonstra că luptă eficient împotriva cartelurilor. Posibile scenarii pentru livrările de petrol către Cuba Sursele guvernamentale au indicat că sunt luate în calcul trei scenarii principale în privinţa livrărilor de petrol către Cuba: oprirea completă a exporturilor; reducerea volumelor de petrol livrate; continuarea livrărilor la nivelul actual. Oficialii mexicani subliniază că ţara a fost „solidară cu poporul Cubei” şi că trimiterea de petrol, împreună cu prezenţa medicilor cubanezi în Mexic, sunt „decizii suverane”. Autorităţile mexicane susţin că deciziile de politică externă şi umanitară nu vor fi dictate de presiunile externe. Implicaţii regionale şi riscuri umanitare Cuba depinde în mare măsură de importurile de petrol pentru generarea de electricitate, transport şi aviaţie, iar reducerea sau întreruperea livrărilor de petrol către Cuba ar putea agrava şi mai mult criza energetică de pe insulă, riscând un colaps total al reţelei energetice. Oficialii mexicani se tem, de asemenea, că o prăbuşire economică şi energetică în Cuba ar putea genera o criză masivă de migraţie către Mexic. Datele preliminare arată că, între ianuarie şi septembrie 2025, Mexicul a trimis Havanei aproximativ 17.200 de barili pe zi de ţiţei şi 2.000 de barili pe zi de produse rafinate, într-un context în care alte surse energetice externe rămân dificil de accesat pentru Cuba. În acest moment, decizia finală privind politica de livrări de petrol către Cuba nu a fost anunţată oficial, iar guvernul mexican rămâne prins între angajamentele sale istorice, constrângerile umanitare şi presiunile geopolitice tot mai accentuate venite din partea Statelor Unite.

Cele șapte greșeli pe care nu ar trebui să le faci niciodată la un interviu de angajare. Iată ce indică eticheta de business

Din 2025, din cauza bulei AI și a tensiunilor comerciale dintre SUA și restul lumii,  piața muncii a devenit la fel de volatilă ca  în timpul pandemiei din 2020. Și în epoca AI, înainte de a se prezenta la interviul pentru angajare, este foarte important ca un candidat să aibă grijă de cum se prezintă în mediul online.  Jaqueline Whitmore, expertă în eticheta business și fondator al Școlii de Protocol din Palm Beach, vine cu șapte sfaturi într-un ghid publicat de Business Insider  pentru orice persoană care caută un loc de muncă în mediul corporate în 2026. Nu veni nepregătit la interviu: Mulți oameni nu fac o cercetare adecvată despre companie. Avem atâtea resurse de folosit, precum LinkedIn, alte site-uri și rețelele de socializare. Nu există scuze să te duci la un interviu și să nu cunoști nimic despre o companie și ce anume te-ar putea întreba la un interviu. Ținuta vestimentară chiar contează până la cele mai mici detalii: Rareori  vedem pe cineva îmbrăcat adecvat pentru un interviu. Nu se uită la detalii, precum culoarea curelei sau dacă pantofii lor se asortează cu restul ținutei. De ce un angajator l-ar lua pe cineva care nu acordă atenție detaliilor?, a spus Whitmore. Modul de prezentare online – paginile de Facebook, LinkedIn,  Instagram etc. trebuie să fie cât mai curate, lipsite de informații sau conținut care i-ar putea dezavantaja pe candidați: Recrutorii se uită pe paginile rețelelor de socializare. Se uită la ce tu mănânci, la ce bei, ce porți, cu cine te întâlnești, care este stilul tău de viață și iau o decizie. Fără cuvinte de umplutură, vulgarități sau limbaj argotic:  Fiți precauți când folosiți cuvinte de umplutură: „precum”, „um”, pentru a nu încurca conversația.  Înregistrați-vă audio sau exersați înainte de interviu pentru a vă asigura că vorbiți clar și precis. Camera video este foarte importantă la un interviu online: Mulți candidați fac greșeala de a refuza să pornească camera video pe durata interviurilor online din anumite motive, fiind înfricoșați de contactul vizual sau simțindu-se incomozi într-o interacțiune față în față. Este foarte important ca angajatorul să observe trăsăturile faciale ale unui candidat.  Candidații trebuie să aibă în vedere și cum se prezintă cu fundalul. Dacă ai un perete alb în spatele tău, este o abatere gravă. Întârzierea nu este admisă: Să te prezinți târziu la un interviu este un MARE NU. Se spune că dacă ai venit la timp,  tot ai întârziat. Trebuie să sosești mai devreme pentru a te asigura că ai destul timp pentru a găsi parcarea sau încăperea unde se va desfășura interviul, pentru a merge la toaletă și a recăpăta atitudinea calmă înainte de începerea interviului. Mesajul de mulțumire: Fiecare candidat trebuie să trimită un mesaj de mulțumire prin email, fiind o oportunitate pentru a te afirma în fața angajatorului de cel puțin două ori. Trebuie să te asiguri că mesajul este trimis la mai puțin de 24 de ore după interviu și să fie personalizat. Scrie în mesajul de mulțumire că ți-a plăcut să participi la interviu și de ce ai fi un bun candidat. Poți utiliza instrumente AI pentru a-l mai lustrui. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Dragoș Anastasiu, despre cele mai mari GREȘELI la interviul de angajare: „Eu vreau 1.500 de euro pe lună… / Ok, dar ce știi să faci?”

Vicepremierul Oana Gheorghiu despre TAROM: într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe

Guvernul are pentru TAROM un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană în curs, care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziționa aeronave, a declarat vice-premierul Oana Gheorghiu, sâmbătă la Digi24. Compania de stat este una din cele 22 ce trebuie restructurate până la sfârșitul anului și pentru care există jalon în PNRR. „Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri și în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”, a spus Oana Gheorghiu. Despre TAROM, vicepremierul a spus că această companie, confruntată cu probleme financiare grave trebuie să existe în continuare: „Cred că există o emoție la nivelul societății pentru această companie. Asta e percepția mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”. Despre soluția ieșirii din impas, vicepremierul nu s-a pronunțat în niciun fel. Oana Gheorghiu a lăsat, însă să se înțeleagă că o privatizare a TAROM nu ar fi o variantă greșită. „Care este soluția potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunța, dar ce aș vrea să spun este că mi-aș dori foarte mult să ieșim din paradigma asta a nu ne vindem țara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva și ne ia ceva. Cred că interesul statului român este să aducă plusvaloare pentru societate, să aducă bani pentru societate, nu să-i piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine”, a spus vicepremierul.

Trump amenință Canada cu taxe vamale de 100%: Dacă guvernatorul Carney crede că poate să importe produse chinezești, face o greșeală regretabilă

Donald Trump l-a criticat dur în urmă cu o săptămână pe premierul Canadei fiindcă a încheiat un acord comercial cu Republica Populară Chineză.  Într-o postare publicată sâmbătă de pe Truth Social, președintele american a amenințat guvernul premierului Mark Carney cu creșterea cu 100% a taxelor vamale pe toate produsele din Canada comercializate în SUA. Pentru Trump, Mark Carney este doar „guvernatorul” Canadei Relațiile dintre cele două țări nord-americane, de altfel membre ale Acordului de Liber Schimb USMCA (care a înlocuit fostul acord NAFTA din 2020), s-au înrăutățit de când Trump a redevenit președintele Americii.  Nu doar că s-a adresat cu apelativul „guvernator” premierului Mark Carney, cât și predecesorului său Justin Trudeau, dar Trump și-a exprimat intenția de a anexa Canada și a o transforma în cel de-al 51-lea stat american. „Dacă guvernatorul Carney se gândește că va face din Canada un port de descărcare pentru China ca să trimită produsele și mărfurile către Statele Unite, face o mare greșeală regretabilă. China va mânca Canada de vie, o va devota complet, îi va distruge inclusiv afacerile, țesătura socială și stilul de viață. Dacă Canada încheie o înțelegere cu China, va fi lovită imediat cu taxe vamale crescute cu 100% asupra tuturor produselor și mărfurilor canadiene care vor pătrunde în SUA. Mulțumesc pentru atenție”, a scris Trump. China și Canada au încheiat un nou parteneriat strategic La începutul acestei luni, Carney s-a întâlnit cu dictatorul chinez Xi Jimping pentru a forma un „nou parteneriat strategic”, Canada scăzând tarifele pe automobilele electrice chinezești. Canada va permite pătrunderea anuală a 49.000 de mașini chinezești electrice pe piață, informează CNN. Și China a promis că va reduce tarifele pe semințele de canola, homarul, maăzre  și alte produse din Canada.  Carney l-a denunțat pe Trump în discursul său ținut la Forumul Economic Mondial pentru că folosește taxele vamale pe post de arme. Trump avertizează Canada Trump a avertizat într-o altă postare pe Truth Social că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este să ajungă China să ocupe Canada”.  Președintele american a insinuat pe intenția sa de a transforma Canada într-un teritoriu american. „Nu se va întâmpla, nu se va întâmpla nici pe departe!”, a scris Trump pe Truth Social. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Andrei Caramitru: „SUA va absorbi Canada, Mexic, Groenlanda și nordul Americii Latine. E inevitabil”

Analiza execuției bugetare la anul 2025 cronologia scamatoriei legate de deficitul bugetar. Bolojan și imaginea „eroului salvator” ar fi costat România 7 miliarde de lei

Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Deficitul, așadar, ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an, și să fie un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică? O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut  – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero. Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB. Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025 Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? Cronologia „scamatoriei” Data de 23 iunie 2025, momentul în care Bolojan a preluat mandatul de premier, marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” în care se află România: incapacitate de plată, deficit bugetar, dezastru economic. Soluția? Concedieri în masă, tăieri de salarii, creșteri de taxe. Guvernul Bolojan a mărit, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri de austeritate dure pentru pensioanri, oameni cu venituri reduse, persoane cu handicap. Cifra de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie. Mai mult guvernul Bolojan a menținut chiar și la a doua rectificare ținta privind investițiile publice de 149 miliarde lei, însă, în realitate execuția a fost de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin. Se cunoștea faptul că deficitul va scădea dacă banii pierduți din PNRR se mută la granturi din fonduri de coeziune? La data de 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța ca România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 milliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR (adică înregistrarea lor doar pe cheltuieli în execuția bugetară) la componenta granturi din PNRR (înregistrarea lor atât pe cheltuieli, cât și la venituri). Sumele ar fi fost mai mari și au fost trecute de la împrumuturi PNRR la granturi PNRR, dar și de la împrumuturi PNRR la fonduri de coeziune. Din acel moment, a devenit limpede că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri pe principiul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fonduri europene nerambursabile. La împrumuturi PNRR sumele se înregistrează doar pe cheltuieli, fiind o datorie de returnat. La data de 3 septembrie ministrul Pîslaru anunța ca s-a bătut palma cu Consiliul European pe transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțare din fonduri UE de coeziune. Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a mărit la 8,4%, chiar dacă era clar, cel puțin pe hârtie, deficitul bugetar va scădea puternic dacă, dintr-un punct, sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumutiri, vor fi trecute și în dreptul veniturilor. Așa-zisa „surpriză” a deficitului de 7,7% din PIB Așa-zisa „surpriză” ar fi venit în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Daca adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB. Apar, inevitabil, semne de întrebare, referitor la economiile și creșterile de venituri generate de majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, toate povara măsurilor de austeritate puse pe românii săraci care, așa cum arată cifrele consultate de Gândul, nu au avut practic niciun efect. Dimpotrivă, execuția arată că economia făcută de guvern a fost, mai degrabă, la cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat. „Greșeli” pe bandă în execuția bugetară Practic, pe baza acestor informații, guvernul Bolojan putea avea o țintă apropiată de 7,7% din PIB, cât a și ieșit deficitul, într-un final, dacă nu „scăpa din vedere” transferul de sume din fonduri europene la venituri. Și se mai pune o întrebare importantă: Cât s-au plătit dobânzi mai mari, în ultimele luni pentru că s-a mers pe un deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, la o planificare bugetară cu un deficit de 7,7% din PIB, dobânzile plătite la împrumuturi ar fi fost mai mici în ultimele luni, pe baza unei prime de risc mai mici, aferente unui deficit mai mic. Bolojan și imaginea eroului de sacrificiu” a costat România Încă de la începutul mandatului, Bolojan s-a erijat în rolul „eroului de sacrificiu”, a „salvatorului”, ce-și riscă popularitatea electorală pentru a scoate țara din mult vehiculatul „dezastru economic”. În realitate, cifrele indică o scamatorie contabilă, dublată de un discurs „apocaliptic” despre situația țării. FOTO: Mediafax/Envato Recomandarea autorului: Bolojan va aproba bugetul pe 2026 chiar și fără decizia CCR pe pensiile magistraților: „Bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile” Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Ilie Bolojan amână asumarea