Cum a redus Guvernul Bolojan deficitul bugetar la jumătate în anul 2025
Practic, guvernul Bolojan a trecut, contabilicește, împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Fără acest artificiu contabil, deficitul bugetar cash al României ar fi fost de 8,15% din PIB și nu 7,65%, notează Gândul. Marți, reprezentanții Guvernului Bolojan s-au întâlnit cu oficialii agenției de rating Fitch, unde subiectul central al discuției a fost situația din finanțele țării. În acest context, execuția bugetară publicată de Finanțe, marți, a fost documentul principal pe care analiștii Fitch l-au analizat și la categoria: „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, au putut vedea că numai în luna decembrie au existat încasări cât în celelalte 11 luni din an, ceea ce ridică semne de întrebare uriașe. În 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța că România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 miliarde de euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR, la componenta granturi din fonduri de coeziune. Acesta a fost momentul în care se știa deja – sau ar fi trebuit să se știe, că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri. Practic, aceste fonduri pierdute ar fi urmat să se regăsească în cheltuielile statului dar, atunci când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune la granturi apoi în execuția bugetară, se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli. Astfel, impactul pe buget este 0, iar Guvernul Bolojan, deși a pierdut bani din PNRR, s-a lăudat cu o reducere a deficitului bugetar. Culmea, Ministerul de Finanțe recunoaște scamatoria tocmai în nota care însoțește execuția bugetară oficială, pe anul 2025. Citește mai mult aici: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025
Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă scamatoria contabilă prin care s-a redus deficitul bugetar în 2025
Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor astăzi confirmă analiza publicată de Gândul săptămâna trecută prin care am demascat „scamatoria” contabilă cu ajutorul căreia Guvernul Bolojan a reușit să scadă deficitul bugetar. Practic, guvernul Bolojan a trecut, „contabilicește”, împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Fără acest artificiu contabil, deficitul bugetar cash al României ar fi fost de 8,15% din PIB și nu 7,65%. Astăzi, reprezentanții Guvernului Bolojan s-au întâlnit cu oficialii agenției de rating Fitch, unde subiectul central al discuției a fost situația din finanțele țării. În acest context, execuția bugetară publicată de Finanțe astăzi a fost documentul principal pe care analiștii Fitch l-au analizat și la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, au putut vedea că numai în luna decembrie au existat încasări cât în celelalte 11 luni din an, ceea ce, în mod firesc, ridică semne de întrebare. Hocus-Pocus Pe 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunța că România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 mld. euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR, la componenta granturi din f0nduri de coeziune. Acesta a fost momentul în care se știa deja – sau ar fi trebuit să se știe – că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri. Practic, aceste fonduri pierdute ar fi urmat să se regăsească în cheltuielile statului dar, atunci când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune , la granturi, în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli. Astfel, impactul pe buget este 0, iar Guvernul Bolojan, deși a pierdut bani din PNRR, s-a lăudat cu o reducere a deficitului bugetar. Culmea, Ministerul de Finanțe recunoaște scamatoria tocmai în nota care însoțește execuția bugetară oficială, pe anul 2025. La categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Sursa: Ministerul Finanțelor La aceeași categorie, datele publicate astăzi de Ministerul Finanțelor pentru perioada ianuarie-decembrie 2025 arată încasări de 22,93 mld. lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Pe hârtie, asta înseamnă că în decembrie statul român ar fi încasat peste 10 mld. lei, adică aproximativ 2 mld. euro, în fonduri nerambursabile, practic cât celalte încasări din restul de 11 luni din an. Dacă ajustăm deficitul pentru cele 0,5 puncte procentuale din PIB generate de includerea acestor venituri „contabile”, deficitul real al României ar fi fost aproape de nivelurile din 2024. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. Practic, majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii și toată povara măsurilor de austeritate puse pe umerii românilor nu au avut niciun efect real la scăderea deficitului bugetar. Deficitul lui Bolojan, o scamatorie contabilă. Fondurile europene pierdute au fost adăugate „pe hârtie” la venituri. În realitate, deficitul este apropiat de cel din 2024 și am rămas și fără 7 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă documentele Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar”
Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Guvernul Bolojan a împrumutat anul trecut aproximativ 265 mld. lei, sumă care depășește nevoia de finanțare a statului, formată din 99 mld. lei pentru plata datoriei vechi ajunsă la scadență și aproximativ 145 mld. lei pentru deficitul bugetar. Astfel, au rămas 20 mld. lei care ar putea reprezenta prefinanțarea pentru anul 2026, arată o analiză Profit.ro. În 2024 Guvernul a împrumutat 252 mld. lei pentru a acoperi rostogolirea datoriei vechi și deficitul bugetar de 8,65% din acel an. La începutul anului trecut, Ministerul Finanțelor a anunțat că trebuie să împrumute 232 mld. lei, din care aproximativ 135 mld. lei pentru deficitul bugetar prognozat la 7% și aproximativ 97 mld. lei pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. La rectificarea din toamna anului trecut, necesarul de împrumut a crescut la 259 mld. lei, dintre care 160 mld. lei pentru deficitul majorat la 8,4% din PIB. „Programul de finanțare se revizuiește la suma de aproximativ 269 miliarde lei (în creștere cu 10 miliarde lei), urmând să asigure prefinanțarea parțială a necesarului de finanțare aferent anului 2026, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a transmis, la începutul lunii decembrie, Ministerul Finanțelor. Acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan a rămas cu 20 mld. de lei din 2025, care rezultă din calculele pe baza împrumuturilor contractate de stat. Practic, prin prefinanțare se înțelege că o parte din banii rămași pot fi folosiți pentru a acoperi nevoile de finanțare din acest an. Totuși, Minsterul Finanțelor nu a confirmat oficial această sumă, iar cifra ar putea să difere în funcție de operațiunile Trezoreriei. Astfel, cu împrumuturi de 265 mld. lei, dar cu un deficit de numai 7,7%, suma prefinanțată pentru 2026 ar trebui să fie mai ridicată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Bolojan și Nazare s-au întâlnit cu cea mai mare agenție de rating din lume. Ce au discutat despre reforma administrativă
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, marți, o întâlnire de lucru cu reprezentanții agenției internaționale de rating Fitch, în cadrul procesului de evaluare periodică a evoluțiilor economice și fiscale ale României, transmite Economedia. Fitch a avertizat că România are nevoie de progrese mai mari în reducere deficitului bugetar în contextul în care agenția urmează să actualizeze din nou ratingul țării noastre pe 13 febuarie. La întrevederea cu reprezentanți Fitch a participat și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform Guvernului, discuțiile au vizat principalele măsuri de politică fiscal-bugetară aflate în implementare, evoluția finanțelor publice și perspectivele macroeconomice, dar și modul în care aceastea susțin stabilitatea economică a României și predictibilitatea necesară mediului investițional. Sursă: Guvernul Romaniei „Premierul a prezentat direcțiile asumate de Guvern pentru consolidarea fiscală, cu accent pe controlul cheltuielilor publice, creșterea eficienței utilizării resurselor bugetare și menținerea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, în concordanță cu angajamentele asumate. Totodată, a fost reafirmată abordarea responsabilă a Guvernului în ceea ce privește politicile economice și fiscale pe termen mediu, orientată spre întărirea stabilității macroeconomice și consolidarea încrederii investitorilor în economia României”, au transmis reprezentanții Executivului. Sursă: Guvernul Romaniei Fitch este de părere că România se confruntă în continuare cu riscuri legate de creșterea economică slabă și creșterea datoriei publice. Reprezentații agenției sunt conștienți că România a aprobat o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar la 6,5% din PIB în 2026 dar, directorul Fitch crede că va fi nevoie de mai multe reforme pentru ca țara noastră să atingă obiectivul cheie de stabilizare a datoriei publice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan se foloseşte de absorbţia banilor din PNRR ca să facă evaluarea miniştrilor din cabinet Mai multe firme de distribuție de combustibili sunt afectate de o prevedere din „Ordonanța Trenuleț”. Acestea trebuie să depună garanții și să aibă active de 1 milion de euro
Mai multe firme de distribuție de combustibili sunt afectate de o prevedere din Ordonanța Trenuleț. Acestea trebuie să depună garanții și să aibă active de 1 milion de euro
Peste 2.000 de firme de distribuție de produse energetice sunt afectate de o măsură introdusă prin „Ordonanța trenuleț” prin care li se cere să depună garanții și să aibă active de aproximativ 1 milion de euro, în doar trei luni. Firmele spun că măsura le va obliga să închidă afacerea, iar mai mulți antreprenori din domeniu susțin că vor ataca în instanță ordonanța. Firmele din România care se ocupă cu distribuția de benzină, motorină sau GPL contestă vehement măsura prin care li se cere să depună garanții de 2.5 mil. lei și să dețină active de 2.5 mil. lei, în doar trei luni. Conform măsurii, aceste garanții sunt obligatorii pentru obținerea și menținearea atestatului de comercializare angro și se aplică tuturor operatorilor din sector. Acum, antreprenorii din domeniu sunt revoltați și spun că vor ca problemele cu care se confruntă din cazua măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan la finalul anului trecut să fie cunoscute. Ce spun antreprenorii despre prevedere Un antreprenor din Sibiu, distribuitor de GPL, a vorbit pentru Economedia despre această situație și spune că din acest an firma sa a fost încadrată la distribuitor angro, deși acesta face vânzare en-detail către clienți finali, precum pensiuni, ferme avicole sau gospodării. Acesta susține că produsul pe care îl distribuie are deja plătite accizele de către furnizorii săi și spune că garanția de 2,5 mil. de lei este cât cifra sa anuală de afaceri. „Prin introducerea unei garanții financiare de 5.000.000 lei, cu un termen de conformare de 3 luni, OUG nr. 89/2025 creează o imposibilitate obiectivă de conformare pentru operatorii independenți, conducând la retragerea atestatelor existente și la imposibilitatea onorării contractelor de furnizare. Aplicarea ordonanței în forma actuală riscă să determine ieșirea simultană de pe piață a unui număr semnificativ de furnizori mici și mijlocii, fără ca operatorii mari să poată prelua rapid portofoliile acestora.” Un alt antreprenor spune că din cazua acestei măsuri va trimite o plângere prealabilă către Guvernul României, iar apoi va depune acțiuni în contencios administrativ, inclusiv cereri de suspendare a aplicării prevederilor contestate. Potrivit acestuia, măsura este necorelată cu fiscul real, neajustată economic, contrară principiului libertății economice și concurenței loiale și de nautră să afecteze grav activiteatea societăților funcționale. De asemenea, peste 2.000 de operatori dețin atestate fără depozitare și achiziționează produse exclusiv de la antrepozite fiscale, cu acczie deja plătite, arată datele pulbicate pe site-ul Autorității Vamale Române. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan, după adoptarea Ordonanței Trenuleț: „Gestionăm bugetul în mod responsabil” Guvernul a adoptat ordonanța „trenuleț”. Ilie Bolojan încheie anul în glorie: tăieri fericite tuturor!
Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului
Deși a operat prima creștere de TVA de la criza financiară din 2008-2009, guvernul Bolojan nu a reușit să strângă cu mult mai mult din această taxă. Conform unui document consultat în exclusivitate de Gândul, încasările din taxa pe consum au crescut cu numai 11% în 2025, prin comparație cu anul precedent. Creșterea este mică, mai ales în condițiile unei inflații ridicate, în creștere, așa cum a fost în a doua jumătate a anului. Dar costurile au fost mari: pentru prima dată, consumul a început să scadă pe final de an, iar șomajul crește. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025, obținute de Gândul, arată că guvernul Bolojan a încasat circa 134 mld. lei din TVA. Spre comparație, în 2024 a încasat 121 mld. lei. Creșterea a fost astfel de 10,7%, în condițiile în care inflația, pe ultimele trei luni din 2025, s-a situat la 10%. Cu alte cuvinte, creșterea prețurilor ar fi trebuit să se transforme într-o creștere similară la bugetul de stat, la care s-ar adăuga, în teorie, îmbunătățirea colectării și creșterea volumului de vânzări. Execuția bugetară pe venituri în ian.-dec. 2025 vs. ian.-dec. 2024 Spre comparație, în 2024, fără creștere de TVA, guvernul a încasat cu 16% mai mult, așa cum arată documentele publicate de Ministerul de Finanțe cu privire la execuția bugetară. Cu toate acestea, inflația a fost la jumătate, 5%, iar consumul a înregistrat o creștere de aproape 9%, aproape de vremurile economice bune. Execuția bugetară pe venituri în ian.-dec. 2024 vs. ian.-dec. 2023 TVA a crescut, dar încasările la bugetul de stat au încetinit Guvernul condus de Ilie Bolojan a justificat creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) ca fiind o necesitate imperativă pentru menținerea finanțelor publice și pentru evitarea suspendării fondurilor europene. Rezultatul, însă, la final de an, arată diferit față de declarațiile din momentul respectiv. „Creșterea TVA a fost o necesitate. Creșterea taxelor în general nu este un lucru bun, ca să ne înțelegem, dar creșterea TVA în luna iulie, când am adoptat primul pachet, a fost o necesitate,” a declarat Bolojan, și a invocat presiunea deficitului bugetar, împreună cu rapoartele agențiilor de rating privind instabilitatea finanțelor publice. Într-un interviu acordat în presa internațională, Ilie Bolojan a spus chiar că guvernul României ar putea intra în incapacitate de plată. „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani de administrare cu deficite mari. Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte rău” a spus Bolojan, într-un interviu pentru Bloomberg. Criticii argumentau că majorarea TVA va reduce consumul și va afecta gospodăriile cu venituri medii și mici. Lucru care s-a și întâmplat, așa cum arată cifrele: inflația a crescut, iar consumul a început chiar să scadă în ultimele luni din an, prin comparație cu anul precedent. De exemplu, cifra de afaceri din retail, care este indicatorul principal pentru consumul privat, a scăzut cu 4%. AUTORUL RECOMANDĂ:
Oana Țoiu, despre acordul Mercosur: L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei semnături
Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces. Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural. „În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani. Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci. De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV. Diplomații români și negocierile tehnice Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate. „L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord. „Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative. În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală. Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață. De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta. Industrie vs. agricultură: o dezbatere mai largă Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol. Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri. Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.
După Mercosur, UE încheie un acord istoric cu India. Ursula: Succesul Indiei va face lumea mai stabilă și mai prosperă
În timp ce SUA presează Canada să refuze acordul comercial cu China, amenințând-o cu tarife de 100%, Uniunea Europeană a semnat încă un acord comercial de liber schimb cu India după semnarea acordului istoric cu Mercosur. La ceremonia semnării acordului au participat președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Acordul a fost încheiat chiar cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Indiene. „Succesul Indiei va face lumea mai stabilă, mai prosperă și mai sigură”, a spus Ursula von der Leyen. Iar Antonio Costa a declarat că acordul dintre UE și India transmite un „mesaj important și puternic lumii”. „UE și India cred mai mult în comerțul liber decât în taxe vamale. Va propulsa economia, va crea noi locuri de muncă, va promova prosperitatea și va asigura stabilitate geopolitică. Două dintre cele mai mari economii și democrații care respectă principile ordinii internaționale trebuie să creeze predictibilitate, iar acordul asta va face”, a spus Costa. Costa a mai spus că UE va susține Carta Națiunilor Unite, va ajuta Ucraina și va presa Rusia să încheie armistițiu”. „Viitorul Groenlandei va fi decis de Danemarca și groenlandezi”, a adăugat acesta. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Traian Băsescu e convins că Mercosur e o directivă UE: „Cu toată respingerea de la Parlament, va intra în funcțiune”
Faceți cunoștință cu ANA de la ANAF. Fiscul și-a luat asistent virtual care să vă rezolve problemele. Ce funcții va avea
„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro, anunță instituția. Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență. „Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale”, mai transmite autoritatea fiscală. Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor, conform ANAF. În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii. ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant. Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale. Recomandările autorului:
Aurul trece de 5.000 de dolari pe uncie pentru prima dată în istorie.
Aurul depăștește pragul de 5.000 de dolari pe uncie pentru prima dată în istorie, pe fondul tensiunilor și al incertitudinilor geopolitice, transmite Reuters. Valoarea aurului a crescut cu aproape 2%, în timp ce argintul a crescut cu 5,79% și se apropie de 110 dolari pe uncie. Declarațiile și amenințările recente ale lui Donald Trump, legate de Groenlanda, au crescut îngrijorarea în rândul investitorilor. Tensiunile dintre Statele Unite și NATO privind Groenlanda au crescut îngrijorările legate de incertitudinea financiară și geopolitică. Președintele Donald Trump a stârnit îngrijorare în rândul piețelor după ce a amenințat că va impune un tarif de 100% Canadei dacă aceasta încheie un acord comercial cu China. De asemenea, liderul de la Casa Albă a amenințat că va impune taxe vamale de 200% asupra vinurilor și șampaniei din Franța, după ce președintele Emmanuel Macron a refuzat să se alăture „Consilului de Pace”. În acest sens, aurul dar și alte metale prețioase sunt considerate active de refugiu sigur în care investitorii aleg să investească în perioade de incertitudine. Anul trecut, aurul a înregistrat un an record, cu cea mai mare creșterea anuală din 1979 pe fondul interesului crescut al investitorilor pentru metalele prețioase. Acum, analiștii se așteaptă la o scumpire în continuare a aurului și cred că anul acesta, prețurile vor atinge un maxim de aproximativ 5.500 de dolari pe uncie. „Previziunile noastre actuale sugerează că prețurile vor atinge un nivel maxim de aproximativ 5.500 de dolari în cursul acestui an”, a transmis Philip Newman, director la Metals Focus. RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump zguduie piețele globale. Aurul a atins un nou maxim istoric, iar bursele au scăzut dramatic pe fondul tensiunilor cu Europa Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor