Etichetă: Economic

Barry Diller a abordat Warner Bros. Discovery pentru achiziția CNN, potrivit unor surse

Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN. Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior. Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri. Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ. În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN. De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNN Conducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery. Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit. Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network. Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat. CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune. Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global. Evaluare, profituri și oferte concurente de preluare Documentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an. Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari. Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă. Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street. După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat. Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN. Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio. Complicații politice și strategice Orice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare. Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat. Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice. Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video. El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță. CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access. Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.

După ce a depășit pragul de 5.000 dolari pe uncie, aurul se apropie de un nou maxim istoric

După ce a depășit pragul istoric de 5.000 de dolari pe uncie, aurul își continuă creșterea fulminantă în această săptămână. În această dimineață, prețul aurului spot a ajuns la 5.591,61 de dolari pe uncie, potrivit Reuters. De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproximativ 22%, în special datorită investitorilor care caută siguranță în contextul incertitudinilor geopolitice și economice. Aurul a depășit pragul de 5.000 dolari pe uncie, luni, și a câștigat peste 10% doar în această săptămână. Creșterea acestuia se datorează unei combinații de factori, printre care cererea mare de refugiu sigur, achzițiile ferme ale băncilor centrale și slăbirea dolarului. Prețul spot al aurului a crescut cu 2,6%, până la 5.538,69 dolari pe uncie, după ce a atins un nivel record de 5.591,61 dolari. „Creșterea datoriei SUA și incertitudinea creată de semnele că sistemul comercial global se fragmentează în blocuri regionale, în opoziție cu modelul centrat pe SUA (îi determină pe investitori să se înghesuie să cumpere aur)”, a declarat analistul Marex, Edward Meir. În acest sens, aurul dar și alte metale prețioase sunt considerate active de refugiu sigur în care investitorii aleg să investească în perioade de incertitudine. Metalul prețios a câștigat peste 27% în acest an, după o creștere de 64% în 2025. Pe de altă parte, argintul spot a crescut cu 0,6% la 117,30 dolari pe uncie, după ce a atins un nivel record de 119,34 dolari în cursul acestei dimineți. Cererea crescută pentru argint vine din partea investitorilor care caută alternative mai ieftine la aur. „Se preconizează că piața argintului va înregistra un nou deficit în acest an, dar tensionarea reală a pieței provine din disponibilitatea redusă a stocurilor de suprafață”, au transmis analiștii de la Standard Chartered.  RECOMANDAREA AUTORULUI: RECORD. Aurul trece de 5.000 de dolari pe uncie pentru prima dată în istorie. Amenințările cu tarife ale lui Donald Trump zguduie piețele globale Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor

Video exclusiv | Construim viitorul: De la casă normală la casă pasivă – ce înseamnă performanța unei locuințe

Construirea unei case nu mai înseamnă doar ziduri și acoperiș, ci un proces complex care implică proiectare atentă, autorizare, bugetare realistă și alegeri tehnice cu impact pe termen lung. Arhitectul Sergiu Petrea explică, pentru Gândul, diferențele esențiale dintre o locuință obișnuită și una pasivă, de la costuri și execuție până la amortizarea investiției și confortul real al locuirii. Construcția unei case este drum care începe cu ideea și se finalizează abia atunci când este nu doar terminată, ci și funcțională, eficientă și adaptată nevoilor reale ale celor care o vor locui. Potrivit arhitectului Sergiu Petrea, primul pas esențial este înțelegerea procesului în ansamblu. „O casă înseamnă să parcurgi niște pași în proiectare, să obții o autorizare – mai simplă sau mai complexă – și apoi să construiești respectând ceea ce a fost proiectat și autorizat, astfel încât rezultatul final să fie fericit atât din punct de vedere al bugetului, cât și al performanței”, explică Sergiu Petrea. Autorizația și performanța energetică, impuse sau recomandate Autorizarea unei construcții nu este doar o formalitate birocratică, ci include cerințe tot mai clare legate de performanța energetică și, în unele cazuri, de sustenabilitate. Acestea provin din legislația europeană și sunt transpuse în legislația națională prin norme și reglementări specifice. „Aceste cerințe pot fi impuse sau doar recomandate, depinde de caz. Important este ca beneficiarul să știe de la început ce își dorește de la proiect, ce așteptări are de la viitoarea clădire și care este bugetul disponibil”, a continuat specialistul. Complexitate mai mare, investiție mai mare Diferențele dintre o locuință „normală” și una cu performanțe ridicate sunt semnificative, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Pe măsură ce crește nivelul de performanță dorit, crește și complexitatea execuției, dar și nevoia de constructori capabili să respecte proiectul. „Pe măsură ce crește nivelul de complexitate, crește și nivelul de implicare financiară. Mai apare un factor foarte important: capacitatea constructorului de a transpune proiectul și de a atinge obiectivele stabilite”, a mai spus arhitectul. Amortizarea investiției, pe termen lung O casă performantă presupune o investiție inițială mai mare, însă aceasta poate fi recuperată în timp prin costuri reduse de exploatare: „Există o durată de amortizare care poate fi de 10, 15 sau chiar 20 de ani. Totul depinde de soluțiile stabilite la început de drum și de variabilele luate în calcul”, explică arhitectul Sergiu Petrea. Din punct de vedere al performanței energetice, o locuință obișnuită respectă un consum reglementat prin normative legale, calculat fie în kilowați-oră pe metru pătrat pe an, fie prin soluții constructive standard. „O casă normală poate fi realizată din zidărie de blocuri ceramice sau BCA, peste care se adaugă termoizolație și finisaje. Se montează o tâmplărie bună, de preferat cu trei foi de sticlă, și se adaugă sisteme de încălzire moderne, cum ar fi pompele de căldură”, mai spune arhitectul. La acestea se pot adăuga sisteme fotovoltaice și, recomandat, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pentru limitarea pierderilor energetice. Casa pasivă: standarde mult mai stricte Prin comparație, casa pasivă duce toate aceste principii la un nivel superior. Izolația este mai groasă, ferestrele sunt certificate și extrem de performante, iar punțile termice trebuie eliminate aproape complet. De ce? Explică tot arhirectul Sergiu Petrea: „La o casă pasivă vorbim despre absența punților termice – acele zone prin care căldura se pierde spre exterior, cum sunt balcoanele sau fundațiile neizolate corespunzător”. Ventilația cu recuperare de căldură nu mai este opțională, ci obligatorie, pentru a asigura aer proaspăt fără pierderi mari de energie. Un alt element-cheie este etanșeitatea clădirii „Casele pasive trebuie să respecte un standard foarte clar de etanșare. Pierderile mici, însumate, pot duce la neatingerea standardului de performanță”, a conchis arhitectul Sergiu Petrea. În concluzie, alegerea dintre o casă „normală” și una pasivă nu este doar o chestiune de buget, ci una de viziune pe termen lung. După cum subliniază specialistul, deciziile luate la începutul drumului influențează nu doar costurile inițiale, ci și confortul, consumul și calitatea vieții pentru zeci de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDARDEA AUTORULUI: Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3) S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani

Elveția vrea să majoreze TVA pentru investiții în apărare

„Având în vedere deteriorarea situației geopolitice, Consiliul Federal dorește să consolideze substanțial capacitățile de securitate și apărare ale Elveției”, se arată în comunicatul guvernului elvețian, conform Politico. „În acest scop, sunt necesare resurse suplimentare în valoare de aproximativ 31 de miliarde de franci elvețieni”, a transmis Consiliul Federal. Planul prevede o creștere temporară a TVA cu 0,8 puncte procentuale față de cota actuală de 8,1%, pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028. Banii în plus ar urma să meargă într-un fond de înzestrare. Măsura însă necesită o modificare a Constituției, iar în primăvară va începe o consultare publică. Elveția își revizuiește politica de apărare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile urmăresc o cooperare militară mai strânsă cu țările europene și accelerează reînarmarea, dar subliniază că nu intenționează să adere la NATO. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană. Consiliul Federal spune că ținta de 1% până în 2032 nu mai este realistă. „Din cauza economiilor făcute în ultimele decenii, forțele armate sunt, de asemenea, insuficient echipate”, se mai arată în comunicat. Prioritățile pentru programul de înarmare al țării includ sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie, securitate cibernetică și capacități electromagnetice.

Hidroelectrica a încheiat un acord cu gigantul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești

Hidroelectrica a aprobat, marți, 27 ianuarie, înființarea unei companii mixte împreună cu compania fracneză de stat EDF Power Solutions International pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Proiectul, evaulat la aproximativ 1 miliard de euro, a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor.  Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj, dateză încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. La finalul anului trecut, Hidroelectrica își anunța intenția pentru aprobarea unui parteneriat de tip Joint Venture cu francezii de la EDF Power Solutions International pentru unul dintre cele mai importante obiective strategice în echilibrarea sistemului energetic național. „Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor aprobă înființarea de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare”, se arată în decizia adoptată de producătorul de energie din România.  Cât ar valora proiectul și ce condiție a pus EDF pentru asociere Potrivit Bursei de Valori București, parteneriatul dintre Hidroelectrica și EDF va însemna o societate mixtă deținută 50% – 50%. Inițiativa va permite lansarea lucrărilor la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești fără să mai fie nevoie de un nou studiu de fezabilitate, după mai mulți ani de întârzieri. Într-o primă etapă, compania de proiect va face o evaluare inițială a terenului și va elabora un studiu de prefezabilitate, fie intern, fie prin contractarea unui consultant extern. Costul estimat pentru această etapă este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, investiția ar urma să ajungă la 30 milioane euro. „EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”. Proiectul Tarnița-Lăpuștești se află la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe Someș. Evaluat la aproximativ 1 miliard de euro, proiectul ar urma să aibă o putere instalată de 1.000 MW. Centrala va funcționa ca o „barieră naturală” și va stoca energie în perioadele de surplus apoi o va livra în sistem atunci când consumul este ridicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Facturile Hidroelectrica vor întârzia în luna ianuarie. Furnizorul desfășoară lucrări de mentenanță la sistemul informatic Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem

Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România

Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic. Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa. Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie. Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98. Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%. El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro). În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie. Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori. Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. 1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate. 2. Lipsa investițiilor Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. 3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI) În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, Ro­mâ­nia devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne. Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie. Sursa foto: Pexels Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraun­hofer, Germania, în perioada 2015-2025, ma­joritatea statelor europene au adăugat uni­tăţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare ex­por­tator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capa­citatea de producţie. În schimb, România și-a închis termocen­tralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de pu­tere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă

Schimbare la vârful BNR după 25 de ani. Cine este Mugur Tolici, cel care va avea imprimată semnătura pe fiecare bancnotă din România

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a anunțat pe pagina sa de Facebook, că, înceând de la 1 februarie 2026, Mugur Tolici va prelua funcția de director al Direcției Emisiune, Tezaur și Casierie (DETC) din cadrul Băncii Naționale a României. Ion Nițu îi va ceda lui Mugor Tolici funcția de director al Direcției emisiune, tezaur şi casierie (DETC) din cadrul BNR. În postarea de pe rețelele de socializare, Cristian Popa a menționat că Tolici ”nu doar că este unul dintre directorii cu experiență internațională ai băncii, coordonând până acum o direcție importantă, ci este și un manager foarte bun, muncitor și proactiv. Iar, ca bonus pentru colecționarii de bancnote, are și o semnătură frumoasă”, a scris Popa. Cine este Mugur Tolici. Cum arată CV-ul său Tolici este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Finanţe-Bănci, promoţia 1993, iar în anul 2010 a obţinut titlul de doctor în economie în cadrul aceleiaşi instituţii. În 1998 a urmat cursurile unui program de afaceri internaţionale la Georgetown University din Statele Unite ale Americii. Tolici și-a început cariera la Banca Naţională a României în anul 1994 și de-a lungul timpului a ocupat mai multe poziţii de conducere, printre care director al Direcţiei de politică monetară până în 1999, consilier al viceguvernatorului Cristian Popa în perioada 2000–2004 şi director de cabinet al guvernatorului Mugur Isărescu între decembrie 2004 şi martie 2008, după care a fost director adjunct al DETC timp de aproape doi ani. De asemenea, în perioada 2018–2019, Tolici a reprezentat România la Fondul Monetar Internaţional. Într-o declaraţie transmisă de BNR, Mugur Tolici a transmis că preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care şi-o  va asuma cu profesionalism şi respect, „Preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care mi-o asum cu profesionalism şi respect, aşa cum mi-am îndeplinit toate rolurile profesionale în cei peste 30 de ani de activitate în Banca Naţională”, a afirmat Mugur Tolici. AUTORUL RECOMANDĂ Avertisment dur de la BNR. Cel mai mare pericol pentru economie este situația politică. Ce spune purtătorul de cuvânt

Un ministru îl critică dur pe Bolojan: Economia nu se repară prin biruri

Ministrul Transporturilor a scris un mesaj pe Facebook prin care anunță că susține programul PSD de relansare economică. Nu este negociabil, avertizează ministrul social-democrat. „Exporturile românești nu mai pot fi ignorate. Sunt esențiale pentru creștere economică, locuri de muncă bine plătite și competitivitate. PSD a spus limpede: pachetul de relansare economică nu e negociabil. Fără măsuri reale pentru firmele românești, nu putem vorbi despre guvernare responsabilă”, a scris Ciprian Șerban pe rețeaua de socializare. Ministrul Transporturilor a prezentat solicitările PSD. „Garanții bancare și contragaranții pentru investiții și capital de lucru necesar în contractele de export. Sprijin pentru participarea firmelor românești la licitații internaționale”, a transmis Șerban. El l-a criticat pe premier pentru măsurile luate până în prezent. „După luni de tăcere economică și poveri fiscale puse pe umerii populației și mediului privat, România are nevoie de acțiune, nu de explicații. Firmele nu cer favoruri. Cer predictibilitate, acces la finanțare și un stat care nu le mai sufocă cu taxe din pix. Până acum, s-a mers pe calea cea mai simplă: creșteri de taxe și impozite. Dar economia nu se repară prin biruri. Se reconstruiește prin investiții, încredere și sprijin real pentru cei care muncesc și produc”, a precizat Ciprian Șerban. Potrivit unor surse, miniștrii social-democrați din Guvernul Bolojan au fost convocați miercuri la o discuție de președintele PSD, Sorin Grindeanu. Discuția are loc pe fondul creșterii tensiunilor din coaliția de guvernare dintre premierul liberal și reprezentanții PSD.

Năsui taxează măsurile lui Bolojan: 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică dur măsurile premierului Ilie Bolojan prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare. Acesta susține că, deși Executivul se laudă cu reducerea deficitului, rezultatul are la bază creșterile de taxe și majorarea cheltuielilor statului, nu reforme sau tăierea privilegiilor.  Claudiu Năsui acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că, în 2025, statul „a avut bani pentru cei conectați politic”, dar i-a obținut din buzunarele românilor. Fostul ministru al Economiei spune că reducerea deficitului bugetar a fost realizată prin creșteri de taxe și majorarea cheltuielilor, nu prin reforme sau eliminarea privilegiilor. „Au fost publicate cifrele pe 2025. Statului i-a mers foarte bine. A cheltuit mai mult și a taxat mai mult. De acolo vine atmosfera de sărbătoare de la guvern. Vestea bună este că a scăzut deficitul. Vestea proastă este că a scăzut mai ales pe seama creșterilor de taxe care ar fi trebuit să nu fie.”   De asemenea, Năsui spune că în 2025, cheltuielile totale ale României au crescut cu 82 mld. lei, față de 2024. Creșterea este etichetată de acesta drept una „colosală”, mai ales în condițiile în care Guvernul Bolojan a susținut că țara noastră se confruntă cu un „dezastru economic” și a spus în repetate rânduri că avem nevoie de o politică fiscală dură. În același timp, încasările statului au crescut cu 88 mld. lei, ceea ce a dus la o scădere a deficitului bugetar cu aproximativ 6 mld. lei. Claudiu Năsui spune că, raportat la PIB, cheltuielile României au crescut cu 1%, în timp ce încasările au crescut cu 2%. „Cheltuielile totale ale statului au crescut din nou foarte mult. +82 miliarde de lei față de anul trecut. O creștere colosală de cheltuieli pentru un stat care pretinde că strânge cureaua. Încasările statului au crescut cu +88 miliarde. De unde și scăderea deficitului cu ~6 miliarde. Procentual în PIB, cheltuielile statului cresc cu 1%, dar încasările cresc cu 2%.” Cine este vinovat pentru creșterea cheltuielilor? „Propaganda fiecăruia va spune că celălalt” Fostul ministru al Economiei pune sub semnul întrebării și discursul politic în care responsabilitatea pentru creșterea cheltuielilor este pasată de la un oficial la altul. Claudiu Năsui spune că sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu, cheltuielile au crescut cu 41,1 mld. lei, în timp ce sub guvernarea lui Ilie Bolojan, cheltuielile au crescut cu încă 40,5 mld. lei. „Dar cine a crescut cheltuielile? Guvernul Ciolacu (susținut și de domnul Bolojan) sau guvernul Bolojan (susținut la rândul lui și de domnul Ciolacu)? Propaganda fiecăruia va spune că celălalt. Pe cifre ambele guverne au crescut cheltuielile ~50%-50%. Sub domnul Ciolacu cheltuielile au crescut cu 41.1 miliarde, sub domnul Bolojan au crescut cu încă 40.5 miliarde. Deci tot pe acolo. Deci unde e strângerea curelei? O vedeți dacă vă uitați în oglindă sau pe bonul de la cumpărături cu prețuri umflate de TVA și accize mărite.” „Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani” În finalul postării, Claudiu Năsui susține că anul 2025 confirmă tiparul deja cunoscut în care statul găsește bani doar pentru cei conectați politic, dar nu și pentru reducerea de taxe. Acesta spune că reforme precum reducerea numărului de parlamentari, tăierea privilegiilor sau reducerea subvenției pentru partide nu au fost tăiate, în timp ce presiunea măsurilor de austeritate a apăsat pe umerii românilor. „În final 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră. Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani. Nu au fost tăiate privilegii, 300 de parlamentari, reducerea subvenției pentru partide la cât era înainte de Dragnea, etc. Încă le așteptăm. Voi mai reveni cu analize pe mai multe date pe 2025 acum că sunt publice.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: „Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici” Claudiu Năsui, fostul ministru USR al Economiei, explică de ce românii, deși muncesc, sunt tot săraci

Irineu Darău, optimist cu privire la evaluarea finală a României pentru aderarea la OCDE. Avantajele aderării la OCDE

Ministrul Economiei, a precizat, marți seară, că aderarea României la OCDE este un nou proiect de țară foarte important. „Acolo sunt câteva zeci dintre cele mai puternice economii din această lume. Este, dacă vreți, un club de economii care, pe de o parte, satisfac niște criterii din multe puncte de vedere: competitivitate, schimburi, taxare și așa mai departe. Pe de altă parte, într-un fel, se favorizează reciproc pentru că este un mare acord între cele mai mari economii”, a declarat Irineu Darău.  Acesta a precizat că aderarea României la OCDE „nu poate să fie decât de bine”, pentru că țara va avea posibilități mai mari de export, dar și investiții străine. Ministrul Economiei a precizat că aderarea la OCDE este „o insignă importantă”, precizând că investitorii străini se uită și la agențiile de rating, dar și la cluburile din care țara face parte. „Este, dacă vreți, un fel de insignă importantă care va arăta că facem parte din cele mai mari economii ale lumii și este un termen mult mai folosit decât altele acum și o condiție de aderare, competitivitatea. Și să știți că, inclusiv, obiective pe digitalizare, obiective pe educație, obiective pe debirocratizare, sunt acolo drept condiții ca România să adere”, a declarat Darău.  Ministrul Economiei este optimist cu privire la evaluare în vederea finală a aderării, care se va desfășura în luna martie a acestui an. „Tind să fiu optimist, deci tind să cred că dacă va arăta bine raportul, probabil din luna martie, vom fi îndeplinit toate condițiile tehnice. De asta am încercat să ne asigurăm acolo. Ne-am luat și niște teme de casă, că așa e întotdeauna”, a declarat Darău, la A7.