Compania bistrițeană BETAK face concedieri masive. Peste jumătate dintre angajați își pierd locurile de muncă
Compania bistrițeană BETAK, cu activitate în sectorul metalurgic, a notificat Agenția Județeană pentru Ocuparea Foreței de Muncă Bistrița-Năsăud că va concedia mai mult de jumătate din angajați. În urmă cu o luna, firma a intrat în insolvență și are datorii de peste 62 de milioane de lei. Firma a avut în 2024 o cifră de afaceri de 102 mil. lei cu un profit de 1.398 mil. lei. Compania BETAK a anunțat disponibilizarea colectivă a unei părți din personal din cauza dificultăților economice generate de deschiderea procesului de insolvență. Este vorba despre 90 de angajați, dintr-un total de 179, iar persoanele disponibilizate fac parte din categoriile de personal de execuție, personal operativ și personal TESA. „Ne-au anunțat în primă fază o disponibilizare de 100 de persoane din 197. În final, ne-au notificat doar 90 de persoane. Majoritatea sunt muncitori calificați și necalificați. Mai există personal TESA, femei de serviciu. Sunt și ingineri”, a spus Angela Koos, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud. Concedierile ar urma să fie făcute la începutul lunii martie, însă angajații agenției caută soluții pentru cei 90 de angajați care vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a anunțat că BETAK își va continua activitatea de producție cu restul personalului angajat. „Am identificat locuri de muncă, atât pentru muncitori, inclusiv pentru femeile de serviciu. Am găsit și niște locuri de muncă pentru inginerii în domeniu. Acum, o să luăm legătura cu firmele care le pun la dispoziție aceste locuri de muncă, să vedem în ce măsură îi pot prelua pe cei disponibilizați de la societatea BETAK. Vom începe oferirea serviciului de preconcediere. Ne vom face datoria față de acești oameni, astfel încât tranziția să fie cât mai ușoară către loc de muncă sau, în cel mai rău caz, către o perioadă de șomaj. Compania își va continua activitatea de producție cu restul personalului angajat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Concedieri masive în trei fabrici din România. Sute de angajați pe drumuri Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului
Zuckerberg trimite o undă de șoc. Dezvăluie că un angajat, cu ajutorul AI, poate face cât o echipă întreagă. Gigantul regândește strategia de angajări
Directorul executiv Mark Zuckerberg a dezvăluit că un angajat al Meta muncește mult mai mult decât o echipă întreagă. Secretul angajatului este că folosește inteligența artificală și productivitatea acestuia pentru companie este mult mai mare decât în cazul unei echipe mari. Meta plănuiește să crească investițiile în AI cu 70% în acest an și să regândească strategia de angajări în ciuda crizei alarmante de cipuri. Zuckerberg caută să angajate numai oameni talentați în domeniul AI. „Am început să pornim proiecte care necesitau echipe mari, care acum sunt duse la bun sfârșit de către o singură persoană foarte talentată. Vreau să mă asigur că cei mai talentați oameni vor alege Meta ca locul în care să producă cel mai mare impact. Cred că 2026 va fi anul în care AI va schimba dramatic modul în care noi muncim”, a spus Mark Zuckerberg, potrivit Business Insider . Directoarea de finanțe Susan Li a spus că Meta caută persoane foarte talentate pe o piață a muncii care a devenit tot mai competitivă. „Totuși, vrem să investim în mod agresiv oriunde putem”, a spus ea. În decembrie, Meta a închis anul 2025 cu 6% mai mulți angajați față de anul trecut, angajând mai mulți oameni pe monetizare, infrastructură, reglementări, reclamații și în laboratoarele Meta de AI, însă concentrându-se pe formarea de mici echipe. Meta nu este singura companie care a adoptat această strategie. Sam Altman, directorul OpenAI, a pevestit din februarie 2024 că „în curând, vor exista companii în valoare de miliarde de dolari cu numai 10 angajați”. Intel și Amazon au decis să crească eficiența și productivitatea prin reducerea birocrației. Amazon a anunțat că va elimina 16.000 de posturi din sectorul corporate. Google a redus pozițiile de manageri cu 10% pentru eficientizare, iar companii ca Walmart, Wayfair și Block au transferat managerii în alte roluri sau poziții fără rol de conducere. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Cum contribuie județele la PIB-ul României în 2026. Capitala ocupă un sfert din economie, 32 dintre județe contribuie sub 2% iar unele sunt nule
Aproape trei sferturi dintre județele României au o contribuție individuală la produsul intern brut național de sub 2% din PIB-ul pe 2026. Bucureștiul ocupă peste un sfert din PIB, urmat la o distanță considerabilă de Cluj, cu o contribuție de 5,3%. Multe dintre județele țării coboară spre 1%, iar 10 dintre acestea nu fac nici 1%, arată o analiză realizată de Profit.ro. Structura PIB-ului județean arată o economie polarizată, unde Capitala generează 25,5% din PIB-ul național, mai mult decât primele 7-8 județe la un loc. După București urmează Cluj cu o contribuție de 5,3%, Timiș, 4,3% și Constanța, 4,1%. În paralel, o parte dintre județele din România se situează sub pragul de 2% din PIB, foarte multe coboară spre pragul de 1% sau chiar sub 1%, arată estimările pentru 2026, pe ale cărei date este gândit și bugetul național. De asemenea, niciun județ din afara Bucureștiului nu depășește 6% din contribuția la PIB, ceea ce demonstrează că România nu are un al doilea pol economic care să poată fi comparat cu Capitala. Chiar și cumulate, contribuțiile Clujului și Timișului abia ating o treime din economia Bucureștiului, 9,6%. Într-un al treilea grup, se regăsesc județe precum Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș și Sibiu, care au contribuții cuprinse între 2% și 3,5% Giurgiu are cea mai mică contribuție la PIB-ul național După al treilea grup urmează majoritatea județelor din țară care au contribuții sub pragul de 2% din PIB. Îngrijorător este faptul că 10 județe se află sub pragul de 1%, adică nule din punct de vedere economic. Județul cu cea mai mică contribuție la PIB-ul național în 2026 este Giurgiu, cu 0,63% din PIB. Județele din România care înregistrează o contribuție sub 1% se confruntă cu probleme în atragerea de investiții externe dar și cu o gestionare deficitară a resurselor locale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei
Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial
La începutul anului 2025 Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, îi cerea Parlamentului votul pentru buget. Deficitul bugetar ar fi urmat, conform programării, să fie de 7% din PIB. Cu toate astea, deficitul a ajuns, la final de 2025, la 7,7% din PIB. Gândul a analizat execuția bugetară și planificarea inițială, la început de 2025, și prezintă cifrele. Deși veniturile prevăzute inițial erau situate la 668 mld. lei, în realitate s-au încasat doar 663 mld. lei. Execuția bugetară de la finalul anului, publicată ieri de Ministerul Finanțelor, demonstrează că proiecția de pe hârtie și realitatea din conturile statului român este extrem de diferită. Veniturile totale au rămas sub nivelul asumat de Executiv la începutul anului, cu 5 mld. lei, în timp ce cheltuielile guvernului au fost mai mari cu 7 mld. lei, deși taxele și presiunile fiscale au apăsat încontinuu pe umerii românilor. Bugetul pe 2025, deși marcat de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, a fost mult prea optimist în previziuni. Deși veniturile estimate inițial erau de 668 mld. lei, acestea erau construite pe baza unei cote de TVA de 19% și, deși TVA-ul a fost majorat de la 1 august la 21%, veniturile prognozate în buget nu au reușit să fie atinse. De asemenea, creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale a fost mult prea mare chiar și pentru evoluția pozitivă a PIB-ului de 2,5%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă de ce nu a fost îndeplinită proiecția bugetară Mai mult decât atât, scăderea veniturilor față de cele prognozate la începutul lui 2025 nu vine din neîndeplinirea planului la TVA, accize sau la impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător, sau nu, neîndeplinirea planului vine din „scamatoria” pe care Guvernul a prezentat-o drept un succes, adică scăderea deficitului bugetar prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. În proiecția inițială, sumele primite de la Uniunea Europeană erau prevăzute la 88 mld. lei, însă execuția bugetară arată că doar 76 mld. lei au fost încasați. Deci, România a încasat cu 12 mld. lei mai puțin decât se prevedea. În paralel, când vine vorba de investiții, previziunile arătau o cheltuială de 150 mld. lei, din care au fost folosite doar 138 mld. lei. Exact aceasta a fost problema semnalată și de Gândul în urmă cu câteva zile. Țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Unde a reușit Bolojan să colecteze la bugetul de stat și unde a pierdut Când vine vorba de impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele din Strategia fiscal bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar la capitolul impozit pe venit, încasările au crescut cu 2 mld. lei. Așadar, Finanțele au adunat din impozitul pe salarii și venit 59 mld. lei, față de 57 mld. lei cât era estimat la începutul anului. La capitolul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 mld. lei decât cele prognozate deși TVA-ul a crescut de la 1 august 2025 de la 19% la 21%. În cazul accizelor, s-a întâmplat același lucru iar încasările au fost mai mici cu 1 mld. lei decât cele din proiecția inițială a Guvernului. În schimb, contribuțiile de la CAS au fost mai mari cu 2 mld. lei decât cele estimate, astfel că contribuțiile de asigurări au fost în total 208 mld. lei, în loc de 206 mld. lei. De asemenea, veniturile nefiscale au fost mai mari cu 1 mld. lei decât prognoza Guvernul. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Cheltuielile statului au fost mai mari decât previziunile. Austeritatea a rămas doar pe hârtie Așa se face că execuția bugetară de la finalul anului reflectă că pe tot ceea ce reprezintă venituri, care nu sunt din PNRR, au fost cu 7 mld. lei mai mari decât estimările inițiale de buget. La capitolul cheltuieli, deși Bolojan a declarat că 2025 va fi anul austerității, acestea au înregistrat o creștere cu 7 mld. lei față de cele estimate. Derapajul a fost tocmai la bunuri și servicii, care au ajuns să fie aproape de 101 mld. lei, cu 6 mld. lei mai mult decât bugetarea inițială de 95 mld. lei. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Dacă trecem și peste „cosmetizarea” cifrelor care au arătat că deficitul bugetar al României a scăzut, cel mai probabil, acesta s-ar fi situat aproape de aceleași niveluri ca în anul precedent și nu sub ținta ambițioasă pe care și-a asumat-o Guvernul. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Cine este miliardarul american care ar putea cumpăra CNN, postul de știri cel mai detestat de președintele Trump
Pe fondul războiului achizițiilor dintre Paramount și Netflix pentru Warner Bros., un magnat media american s-a arătat disponibil să cumpere CNN, cea mai mare rețea de televiziune americană prin cablu de știri din toată lumea. Pe 21 ianuarie, Netflix a anunțat că poate efectua rapid plata în cash pentru a cumpăra Warner Bros., potrivit Reuters. Magnatul media Barry Diller a anunțat că este dispus să cumpere CNN de la Warner Bros. Discovery. CNN a transmis că „nu este de vânzare”. Barry Diller este director al companiilor IAC și Expedia Group. În 1994, el și cu Ruper Murdoch au fondat Fox Broadcasting Company (compania din spatele Fox News, postul TV de știri conservatoare pe placul președintelui Trump) și USA Broadcasting. Trump, care a criticat deseori CNN, acuzând televiziunea de „știri false” și „propagandă democratică”, și-a exprimat dorința ca televiziunea de știri trebuie să fie vândută odată cu compania-mamă Warner Bros. Discovery. Războiul achizițiilor pentru Warner Bros.Discovery Conducerea Warner Bros. Discovery a anunțat divizarea companiei în două companii separate în vara acestui an. CNN va face parte din Discovery Global, în timp ce Warner Bros., compania de divertisment din spatele francizelor celebre ca „Game of Thrones”, „Harry Potter”, „Lord of the Rings”, „Mad Max”, „Mortal Kombat”, „Batman”, „Superman”, „It” etc. ar urma să fie cumpărat de Netflix. Paramount Skydance, compania condusă de David Ellison, fiul miliardarului Larry Ellison, directorul executiv al Oracle, a amenințat că va da în judecată Warner Bros. Compania din spatele gigantului cinematografic Paramount, care oferise 108 miliarde de dolari, a acuzat că tranzacția Netflix în valoare de 82 de miliarde de dolari a Warner Bros. Discovery subevaluează compania. Paramount Skydance, care are și susținerea din partea președintelui american Donald Trump, și-a intensificat brusc lupta pentru preluarea Warner Bros Discovery, informând acționarii că va nominaliza directori în consiliul de administrație al Warner Bros Discovery. și că se va opune fuziunii propuse a companiei cu Netflix. Marile achiziții din industria divertismentului post-COVID Președintele american, prieten cu Larry Ellison, tatăl directorului companiei Paramount Skydance, chiar a solicitat măsuri anti-trust, deși a cumpărat pe 17 ianuarie obligațiuni în valoare de cel puțin 1 milion de dolari de la Netflix și Warner Bros Discovery (WBD), la câteva zile după ce a declarat că va fi „implicat” într-o fuziune propusă între cele două companii. Războiul achizițiilor pentru Warner Bros. a debutat din toamna anului trecut. Nu este prima mare achiziție după ce tot anul trecut, Trump a impus vânzarea operațiunilor TikTok, iar cumpărătorul ar putea fi Larry Ellison, omul de afaceri prieten cu Donald Trump. Moda marilor achiziții din industria divertismentului postpandemic sunt precedate de cumpărarea companiilor de jocuri video Activision-Blizzard și Bethesda de către giganticul Microsoft (în 2021 și 2023). Pe 20 ianuarie 2026, regizorul Zack Snyder a postat o fotografie cu actorul Henry Cavill realizată în urmă cu 15 ani, costumat în supereroul DC Superman. Tânărul actor era atunci în probe pentru filmul „Man of Steel” , lansat în 2013. Fanii DC au lansat teorii că dacă Netflix va achiziționa Warner Bros. Discovery, regizorul din spatele filmelor „300”, „Watchmen”, „Man of Steel”, „Batman v Superman: Dawn of Justice”, „Justice League” și „Rebel Moon” ar putea să-i readucă înapoi mantia supereroului lui Henry Cavill, înlocuit de David Corenswet în rolul acestuia în filmul „Superman” lansat de anul trecut. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Tranzacție-astronomică în industria streamingului: Netflix cumpără rivalul uriaș care deține HBO Max, pentru o sumă cât un sfert din PIB-ul României
Statele Unite ale Americii au încheiat un acord comercial reciproc cu El Salvador
Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului. Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters. Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite. În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte. Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”. Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada.
Lukoil a încheiat un acord istoric cu gigantul Carlyle Group. Grupul american a cumpărat activele internaționale, inclusiv pe cele din România
Grupul petrolier rus Lukoil, drastic sancționat de SUA, a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu gigantul american de asset managaement Carlyle Group. Cea mai mare parte a activelor străine ale Lukoil, estimate la aproximativ 22 mld. dolari ar urma să fie vândute după aprobarea din partea guvernului Statelor Unite, conform Reuters. În cadrul sancțiunilor impuse de Statele Unite din cauza acțiunilor Rusiei în Ucraina, Trezoreriza SUA a acordat grupului petrolier rus termen până la 28 februarie pentru a-și vinde portofoliul global. Lukoil a transmis printr-un comunicat că a convenit cu Carlyle să vândă divizia LUKOIL International GmbH, care supraveghează activele străine ale companiei, inclusiv pe cele din România. „PJSC Lukoil informează că a semnat un acord cu compania de investiții americană Carlyle privind vânzarea Lukoil International GmbH (filială 100% a PJSC Lukoil, care deține active internaționale ale grupului Lukoil). Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor de reglementare necesare, inclusiv permisiunea Biroului de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle. Compania continuă, de asemenea, negocierile cu alți potențiali cumpărători. Lukoil International GmbH este scoasă la vânzare din cauza măsurilor restrictive introduse de unele țări împotriva companiei și a filialelor sale″, se arată în comunicatul Lukoil. Ce active deține Lukoil în România Lukoil are o rețea de peste 5.300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, precum și rafinării în Europa. Producția combinată a acestora a ajus în 2025 la 13,5 milioane de tone, aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți prin intermediul unei rețele de 300 de stații de distribuție. „Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, inclusiv permisiunea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle”, a declarat Lukoil. Lukoil și Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, au fost sancționate de SUA în octombrie 2025, ca răspuns la progresul lent al negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Mișcarea Washingtonului a forțat gigantul petrolier rus să-și vândă activele din străinătate. Mai multe surse au transmis că există cel puțin 12 potențiali cumpărărtori care și-au exprimat interesul pentru achiziționarea activelor Lukoil, inclusiv Carlyle Group. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trezoreria SUA a prelungit licența pentru operațiunile de vânzare a activelor străine ale „Lukoil” până pe 28 februarie Sancțiunile lovesc mașinăria de război a Rusiei: producția de petrol a scăzut masiv în decembrie, cea mai mare cădere din ultimele 18 luni
Definitiv. Lichidatorul Băncii Dacia Felix a pierdut procesul pentru pachetul majoritar al First Bank, cumpărată de Intesa Sanpaolo
Curtea de Apel București a fost chemată, joi, să judece apelul formulat de lichidatorul judiciar al Astra Română Capital, fost acționar majoritar al Băncii Dacia Felix, companie în insolvență, care voia să obțină astfel pachetul majoritar de acțiuni al First Bank, succesoarea în drepturi și obligații, la a patra mână, a băncii înființate în 1991 de Sever Mureșan, publică Mediafax. Traseul litigiului Avocații companiei în insolvență Astra Română Capital SAH, cu sediul în Luxemburg au contestat o hotărâre de acum aproape 30 de ani a Consiliului de Administrație al celui de-al doilea creditor privat din România de după 1989, Banca Dacia Felix, care, dacă este admisă în instanță, ar schimba structura acționariatului băncii. Litigiul a fost înregistrat în august 2024 la Tribunalul București, după ce acțiunea anterioară a fost respinsă, în lipsa unui document, fără a fi judecată pe fond. Astfel, avocații au depus cea de-a doua acțiune de constatare a nulității absolute a unei hotărâri din 1995 a Consiliului de Administrație a creditorului, prin care se decisese anularea acțiunilor deținute de acesta și de Sita Investment, o altă firmă din portofoliul fostului bancher. Ei cereau ca Astra Română Capital SAH Luxemburg (care a preluat și acțiunile Sita Investment AG Elveția) să fie repusă în calitatea de proprietar de drept al Băncii Dacia Felix, în prezent First Bank Romania SA. Între timp, acționarii First Bank s-au schimbat oficial, după ce americanii de la JC Flowers & Co. și cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a, au finalizat în iunie 2024 tranzacția de vânzare-cumpărare. Banca Dacia Felix, al doilea creditor privat din România după 1989, înființată la Cluj-Napoca, în martie 1991, a fost preluată de Eurom Bank, în 1997, apoi de Bank Leumi, Piraeus Bank și, din 2018, de First Bank. Aceasta din urmă a fost cumpărată de cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a., de la americanii de la JC Flowers & Co., după ce au ajuns la un acord de vânzare, în octombrie 2023. Finalizarea tranzacției de vânzare a First Bank a fost anunțată în 3 iunie 2024, ziua în care este datată și rezoluția de respingere a primei acțiuni a avocaților Astra Română Capital, sintetizează Mediafax. Motivarea instanțelor Apelul a fost formulat de avocați după ce instanța Tribunalului București a hotărât, în martie 2025, că lichidatorul judiciar al Astra Română Capital nu are calitate procesuală și a anulat cererea de chemare în judecată a First Bank S.A., deținută din iunie anul trecut de Intesa Sanpaolo S.p.a şi Consiliul de Administraţie al First Bank S.A, după cum relata atunci în exclusivitate Gândul. Decizia este definitivă și nici nu vizează chestiunea de fond, ci vine după ce instanța a constatat că reclamantul, deși a întocmit tot dosarul cu documentele cerute în urma deciziei primei instanțe, nu a plătit taxa de timbru, potrivit informațiilor Mediafax. Cererea avocaților Astra Română Capital de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsă definitiv acum două săptămâni, pe 13 ianuarie. Litigiul a fost în contradictoriu cu Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Consiliul De Administraţie al Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo România SA. Potrivit informațiilor exclusive Mediafax, magistrații CAB deciseseră că instanța inferioară a calculat greșit taxa de timbru și a stabilit că trebuie calculată raportat șa valoarea părților sociale, de care înseamnă aproximativ 35 de milioane de dolari.
Se vinde combinatul Sidex Galați, perla industriei lui Ceaușescu. Prețul este un chilipir și investitorii internaționali se înghesuie
Viitorul celui mai mare combinat siderurgic din România, perla industriei lui Nicolae Ceaușescu, a fost decis astăzi. Activele combinatului Sidex Galați vor fi scoase la vânzare pentru 690 mil. euro într-o licitație internațională care va avea loc pe 12 martie, după ce planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial. Până acum, 13 investitori străini din Irak, China și Turcia și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor. Printre cei interesați de preluarea activelor combinatului de la Galați se numără Galiawa Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Irak, gigantul din metalurgie DeLong Steel China, unul dintre cei mai mari producători de oțel din lume cu o producție anuală de 27,9 milioane de tone și venituri de 33 mld. dolari, dar și compania din industria siderurgică KMC Turcia. „Vom organiza licitaţia internaţională pe 12 martie. Regulamentul de vânzare şi caietul de sarcini vor fi finalizate până luni. Garanţia de participare va fi de 7%”, a transmis Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar al Liberty Galaţi, alături de CITR. Interesul investitorilor vine într-un moment critic pentru gigantul cu afaceri de 2,1 mld. lei. Combinatul siderurgic a dispus trimiterea în șomaj a aproximativ 3.300 de angajați, iar o parte din personalul TESA a fost restructurat. În prezent, Liberty Galați mai are aproximativ 200 de angajați, dar situația este una tensionată deoarece salariile nu au mai fost plătite de două luni și jumătate. Ca să evite falimentul, Guvernul a constituit în septembrie 2024 un comitet interministerial, creat special pentru a proteja interesele statului la Liberty Galați și Liberty Tubular Products. Statul român, prin ANAF și EximBank au transmis că sunt dispuse să accepte noul plan de reorganizare, dar doar dacă administratorii judiciari sunt de acord cu modificările propuse. Statul vrea să își recupereze banii, ANAF are de recuperat 150 mil. euro, iar EximBank 300 mil. euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soarta combinatului Sidex Galați, la mâna guvernului. Ce au discutat miniștrii cu reprezentanții fabricii, care e cu un picior în groapă Dezastru la Liberty Galaţi. Sidex a trimis în șomaj peste 3.000 de angajați. Combinatul, perla industriei României, distrus. Mai poate fi salvat? Remus Borza: E nevoie de 300 de milioane euro să repornim activitatea. La mijloc sunt 5.000 de familii din Galați
Barry Diller a abordat Warner Bros. Discovery pentru achiziția CNN, potrivit unor surse
Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN. Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior. Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri. Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ. În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN. De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNN Conducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery. Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit. Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network. Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat. CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune. Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global. Evaluare, profituri și oferte concurente de preluare Documentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an. Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari. Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă. Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street. După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat. Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN. Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio. Complicații politice și strategice Orice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare. Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat. Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice. Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video. El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță. CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access. Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.