Etichetă: Economic

De ce întârzie atât bugetul pe anul 2026?

În plină criză economică și spre deosebire de multe țări europene (Ungaria, de exemplu, are buget adoptat din iunie 2025), România nu are încă buget de stat pe anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a asigurat că acesta ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie. Gândul a stat de vorbă cu doi reputați analiști economici pentru a afla dacă această întârziere ne afectează și care este modelul aplicat de alte țări în elaborarea propriilor bugete. De asemenea, i-am întrebat pe Adrian Negrescu și Adrian Codîrlașu dacă există o motivație a decidenților politici în spatele acestei întârzieri nefiresc de mari. Ambii economiști au căzut de acord că indiferent de structura bugetului pe 2026, reforma administrativă este obligatorie pentru a reuși scăderea deficitului record (cel mai mare din Uniunea Europeană) și ieșirea din cercul vicios datorie publică – împrumuturi externe cu dobândă uriașă.  Referitor la chestiunea bugetului de stat, premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că acesta va fi definitivat până luna viitoare, iar miercuri a avut consultări alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . „Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a declarat marți premierul la TVR 1. Premierul a mai subliniat că bugetul de investiții alocat pentru anul în curs va fi bazat în principal pe absorbția de fonduri europene. O gură de oxigen nesperat. ”Vom avea la dispoziție încă 15 miliarde de lei” În opinia analistului economic Adrian Negrescu, anunțul ministrului de Finanțe privind un deficit de doar 7,7% la finalul lui 2025 e un lucru benefic, însă trebuie să îl privim în ansamblul exercițiului bugetar pe 2026. În acest sens, faptul că s-a întârziat bugetul e un moment de respiro, care ne aduce un plus de 15 miliarde de lei. Totuși, proiecția pe 2026 ar trebui să fie una realistă, avertizează expertul.  Sursa foto: GÂNDUL LIVE Trebuie remarcat faptul că am primit o cură de oxigen nesperat din punct de vedere financiar astăzi, prin anunțul ministrului Nazare cum că deficitul bugetar la finalul anului 2025 a fost de 7,7%, sub nivelul de 8,4% cât se estimase inițial. Acest lucru înseamnă că vom avea la dispoziție, în bugetul lui 2026, încă 15 miliarde de lei, bani care reprezintă o sumă extrem de mare raportat la dimensiunea cheltuielilor pe care le avem de făcut în 2026. Bolojan trebuie să treacă cu adevărat la reforma administrației publice Adrian Negrescu a mai observat că bugetul pe acest an ar trebui în sfârșit să prevadă reforma mult anunțată a administrației publice, căci fără tăierea cheltuielilor bugetare deficitul va rămâne în continuare ridicat, antrenând noi împrumuturi cu dobândă uriașă. De ce nu avem încă o lege a bugetului? Pentru că urmează să fie asumată răspunderea de către premierul Bolojan pe pachetele privind reforma administrației publice și pe pachetul privind măsurile de susținere a mediului de afaceri, măsuri făcute de PSD, dar și de PNL și USR. Din câte am înțeles. un mix de măsuri de la toate partidele politice. Cu siguranță (bugetul) va trece. E mai mult un fel de scamatorie bugetară din punctul meu de vedere, pentru că multe din posturile tăiate sunt bugetate, dar neocupate. Să ne aducem aminte că fostul premier Ciolacu vorbea de 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate în administrația publică, deci probabil se vor tăia aceste posturi. Iar pe de altă parte ne-a spus Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, cel care a propus acest pachet, că impactul financiar peste 2026 este undeva la nivel de 3,7 miliarde de lei, o sumă infimă raportat la dimensiunea deficitului bugetar cu care se confruntă România, undeva la nivel de 26 miliarde de euro în 2026. ”De undeva trebuie tăiat. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului” Analistul economic consideră că reforma administrației e obligatorie și speră să se implementeze, altfel cercul vicios al datoriilor și împrumuturilor va continua. ”De undeva trebuie tăiat, iar reforma administrației locale e absolut necesară. Altfel, dacă nu vom tăia toate aceste cheltuieli, vom ajunge din nou la împrumuturi. Și așa am ajuns, la un buget de 400 miliarde de euro, să împrumutăm în plus încă vreo 50 miliarde de euro ca să avem cu ce să plătim toate obligațiile statului. Vor să vadă, într-adevăr, că aceste măsuri de reducere a cheltuielor din sectorul bugetar vor fi aprobate de Parlament și vor intra în vigoare, iar din această perspectivă să construiască un buget, sperăm noi, realist. Un buget în care să vedem o reducere semnificativă a cheltuielilor în așa fel încât să ne încadrăm în ținta de deficit asumată de 6-6,2-6,3% pentru anul 2027. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului. Alte creșteri de taxe ar duce la o recesiune economică. Doar printr-o reformă din temelii a administrației, prin reducerea evaziunii și prin susținerea economiei vom putea atinge pragul de deficit”, mai explică expertul Bolojan amână bugetul tot ca măsură de austeritate O altă cauză a întârzierii bugetului se referă la intenția Executivului de a mări încasările de stat prin dividende. Adrian Negrescu apreciază că acest tip de încasări va fi fără precedent în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, noul buget le impune austeritate autorităților locale, mai crede analistul. ”Aprobarea cu întârziere a bugetului, în mod paradoxal, avantajează Guvernul Bolojan. Practic impune autorităților să cheltuiască în anumite limite foarte stricte, în aceste luni până când bugetul de stat va deveni realitate. Altfel spus, cu cât se amână mai mult aprobarea bugetului, cu atât se cheltuie mai puțin bani de către instituțiile statului, chiar și de către primării, având în vedere că legea le obligă să cheltuiască doar o mică porțiune din banii alocați pentru 2026. Deci și amânarea aprobării bugetului pe 2026 reprezintă tot o măsură de austeritate, de această dată făcută într-un mod ingenios, prin care statul încearcă să stopeze multe dintre cheltuiebile care se fac preponderent în lunile ianuarie și februarie,

Patrick Andre de Hillerin pune punctul pe i: Ilie Bolojan, prin înțeleptele măsuri economice pe care le-a luat, a reușit să termine anul 2025 cu un deficit mai mic decât se preconizase

Patrick Andre de Hillerin ironizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare modul în care a reușit premierul Ilie Bolojan să termine anul precedent cu „un deficit mai mic” decât cel preconizat. Jurnalistul atrage atenția supra unei contradicții între matematica președintelui și a premierului României și datele publicate de ministrul de Finanțe.   Potrivit jurnalistului, pe 5 februarie 2025, Parlamentul României a votat legea bugetului care prevedea încasări de 667,5 mld. lei și cheltuieli de 802,2 mld. lei, adică un deficit de 134,7 mld lei care reprezintă 7% din PIB-ul țării. De asemenea, Patrick Andre de Hillerin a ironizat propaganda guvernamentală care a prezentat cifrele drept un succes al măsurilor economice pe care le-a luat „marele încruntat”. „Pe 5 februarie 2025, parlamentul României votează legea bugetului pe 2025. Această lege prevede încasări bugetare de 667,5 miliarde de lei și cheltuieli de 802,2 miliarde de lei în anul 2025. Asta înseamnă un deficit de 134,7 miliarde de lei, reprezentând 7% din PIB. Ei bine, ieri a fost lansată știrea că guvernul României, Ilie Bolojan însuși, prin înțeleptele măsuri economice pe care le-a luat, a reușit să termine anul 2025 cu un deficit mai mic decât se preconizase. Iar toată propaganda proguvernamentală are orgasm după orgasm repetând această informație și lăudându-l până la greață pe marele încruntat. ” Jurnalistul arată că performanța premierului Bolojan de a încheia anul precedent cu un deficit mai mic decât cel preconizat a fost imediat anulată de datele oficiale, prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a anunțat că deficitul bugetar al României în 2025 a fost de 145 mld. lei, adică 7,7% din PIB. „Când auzi că deficitul a fost mai mic decât cel preconizat, te gândești, nu-i așa, că el a fost mai mic de 134,7 miliarde de lei și mai mic de 7%, că așa se preconizase. Ce să vezi, însă? Deficitul anunțat oficial de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, este de 145 de miliarde de lei, reprezentând 7,7% din PIB.” „În ce lume, în ce țară de pe planeta asta 145 În final, Patrick Andre de Hillerin a concluzionat sarcastic că numai președintele și premierul României, care au studiat matematica, se pot lăuda cu performanța de a transforma un deficit de 145 de miliare să însemne mai puțin decât unul de 134,7 miliarde. „În ce lume, în ce țară de pe planeta asta 145 RECOMANDAREA AUTORULUI: Patrick André de Hillerin îl ia la ţintă din nou pe Radu Miruţă: „Cine poate opri aceste porniri criminale ale guvernului?” Patrick Andre de Hillerin comentează prezența președinților români la Forumul de la Davos. „Pe undeva, îi înțeleg și pe ei, omenește vorbind”

Cum s-a schimbat industria produselor din care din România în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 8 ori, afacerile s-au triplat

Profiturile industriei produselor din carne au crescut de 8 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile nete cumulate s-au triplat, iar numărul de angajați a crescut cu 24%, arată o analiză realizată de Termene.ro. În 2024 peste 1.100 de companii au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de aproape 28 mld. lei, un sold al profitului net de aproximativ 1,6 mld. lei și peste 50.000 de angajați.  Marja netă calculată la soldul profitului net a plecat de la un minim de -1,16% în 2008 la un maxim de 5,71% în 2024. Practic, trecerea de la pierdere la profit a industriei produselor din carne a fost de 6,87 puncte procentuale. De asemenea, marja netă calculată la profitul net se situează la un maxim de 6,37% în 2024, comparativ cu 2,33% în 2008, iar minimul a fost de 2,09% în anul 2009. De asemenea, industria produselor din carne și-a triplat cifra de afaceri, de la sub 9,3 mld. lei în 2008 la un maxim de aproape 28 mld. lei înregistrat în 2024. Numărul angajaților a crescut cu 24% iar productivitatea a explodat Numărul angajaților din industrie a crescut și el de la 40.630 de oameni în 2008 la 50.366 de angajați în 2024, adică o creștere de 24%. Minimul de angajați, 39.627, a fost înregistrat în 2009, iar maximul, 50.422, în 2013. În plus, odată cu creșterea numărului de angajați, a crescut și productivitatea de la un minim de 227,800 lei/angajat în 2008, la un maxim de 555,200 lei/angajat în 2024, deci un plus de 144%.  Raportată la soldul profitului net sau al pierderii nete, productivitatea a trecut de la o pierdere de 2,652 lei per angajat în 2008 la un profit de 31,726 de lei per angajat în 2024. Cum arată topul angajatorilor din industria produselor din carne Conform analizei realizate de Termene.ro, companiile din top sunt cele care au depus deja bilanțul pe anul 2024 până în ianuarie 2026. Astfel, în vârful clasamentului se află compania Comtim România care a avut afaceri de aproape 1,49 mld. lei în 2024, un profit net de 110,4 mil. lei și 2.337 de angajați. Cris-Tim Family Holding SA urmează în clasament și a înregistrat afaceri de peste 1,12 mld. lei în 2024, un profit net de 88 mil. lei și 2.045 de angajați. Podiumul este completat de compania Tansavia care a avut afaceri de aproape 1,12 mld. lei în 2024, un profit net de 227,3 mil. lei și 2.240 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: „România e azi cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga UE”, susține ministrul Energiei. Ce spune despre rezervele de gaze Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul

Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor.

Economistul Cristian Socol avertizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că reducerea deficitului bugetar din 2025 față de 2024 a fost obținută prin scăderea investițiilor programate decât prin creșterea eficienței. Anomalia observată de specialist a fost semnalată de Gândul în urmă cu trei săptămâni.  Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024 cu 0,7% din PIB, dar Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și a arătat cum singurele cheltuieli care au scăzut au fost cele cu investițiile, în timp ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Acum, economistul Cristian Socol pune sub semnul întrebării „reușita” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar al României a venit din nerealizarea investițiilor programate. „Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza «eroului salvator».” Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 arată că investițiile publice realizate au fost de 137 mld. lei, cu 12 mld. mai puțin decât alocarea inițială de 149 mld. lei. Această țintă de investiții a fost păstrată și la prima rectificare și la a doua de la sfârșitul lunii noiembrie, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu facă investiții din cheltuielile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a scăzut. „Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.” De asemenea, Cristian Socol arată că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 mld. lei mai mic decât cel din 2024 în condițiile în care investițiile de 13 mld. lei nu au fost realizate, iar TVA-ul și accizele au dus inflația până la pragul record de 10%. Mai mult decât atât, economistul subliniază că înghețarea salariilor și a pensiilor a mărit povara care apasă pe umerii românilor cu venituri mici și a celor din clasa mijlocie. „Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc.” Gândul a explicat cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar Analiza realizată de Gândul în urmă cu trei săptămâni arată aceași lucru: deficitul bugetar a scăzut în mare parte prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor cu proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6% de, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile cu subvențiile au scăzut și ele după ce a fost scoasă plafonarea energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea față de 2024 a fost e 38%, ceea ce înseamnă un plus de 14 mld. lei din buzunarul guvernului pentru plata datoriei guvernamentale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile

Polonia își consolidează rezervele de aur, depășind Banca Centrală Europeană

Președintele NBP, Adam Glapiński, subliniază de mult timp rolul vital al aurului în structura rezervelor naționale. Potrivit acestuia, aurul este un activ sigur, fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri majore, arată Euronews. Valoarea actuală a rezervelor de aur ale Poloniei depășește 63 de miliarde de euro. Obiectivul băncii centrale este să ajungă la 700 de tone, ceea ce ar însemna aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro). Creștere accelerată pe fondul tensiunilor internaționale Statisticile oficiale arată o evoluție rapidă: ponderea aurului în rezervele valutare ale Poloniei a crescut de la 16,86% în 2024 la 28,22% la finalul lui 2025 – una dintre cele mai mari creșteri la nivel mondial. Cea mai intensă perioadă de achiziții a fost în ultimele luni din 2025, când volatilitatea piețelor și tensiunile geopolitice au fost pronunțate. Conform World Gold Council, anul 2025 a confirmat interesul crescut al băncilor centrale pentru aur. 95% dintre instituțiile chestionate se așteaptă ca rezervele globale să continue să crească în următorul an. „Aurul oferă independență față de politicile monetare și reduce dependența de dolar sau alte valute”, afirmă Marta Bassani-Prusik, director de produse investiționale la Monetăria Poloniei. Critici asupra strategiei Unii economiști consideră că fondurile investite în aur ar fi putut fi direcționate către active generatoare de venit, cum ar fi obligațiunile. Spre deosebire de acestea, aurul nu produce dobândă, ceea ce poate limita flexibilitatea în administrarea rezervelor. Achizițiile Poloniei au avut loc în contextul unor valori istorice ale aurului. Previziunile marilor instituții financiare pentru 2026 rămân optimiste: ING: 4.150 USD/uncie Deutsche Bank: 4.450 USD/uncie Goldman Sachs: 4.900 USD/uncie J.P. Morgan: până la 5.300 USD/uncie în scenarii de cerere ridicată Specialiștii consideră că, în perioade de incertitudine, aurul își păstrează statutul de „refugiu sigur” pentru state și investitori. Pentru Polonia, aurul nu este doar o investiție, ci parte dintr-un plan de securitate financiară pe termen lung. Anunțurile privind noi achiziții indică faptul că această politică va continua. Într-o lume în care structura economică globală se transformă, Polonia își propune să fie un jucător de prim-plan în noua arhitectură financiară.

Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar

Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria, a declarat Viktor Orban, acuzând Comisia Europeană că încearcă să înșele cetățenii din țările UE, transmite TASS. Premierul maghiar a acuzat Comisia Europeană pentru că ar fi încercat să fraudeze acordul prin adăugarea unor reglementări suplimentare care ar fi presupus intrarea în vigoare în forță a acordului înainte să fie aprobat de Parlamentul European. „Este cert că atâta vreme cât Ungaria va avea un guvern național, nu va aproba niciodată un acord cu Mercosur”, a spus Orban într-o emisiune. „De aceea fermierii sunt furioși. Nu este vorba de problemele economice cu Mercosur, nu este vorba despre viitorul agriculturii sau despre cum îi amăgesc pe fermieri prin a ocoli parlamentele naționale și a lua decizii diametral opuse fermierilor. Ungaria a votat împotriva acordului UE-Mercosur, alături de Austria, Irlanda, Polanda și Franța. Însă, acesta a fost aprobat de majoritatea țărilor membre UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Antonio Costa al Consiliului European au participat la semnarea Acordului de Parteneriat UE-Mercosur. Ursula susține că prin încheierea acordului de pe urma căruia vor beneficia ambele părți, companiile europene vor „crea exporturi, creștere și locuri de muncă”. Acordul va elimina tarifele pe exporturile UE, inclusiv pe produsele agricole (vin, lactate, ulei de măsline) și industriale, precum și pe automobile și produse farmaceutice. UE va importa produse agricole din cele patru țări membre Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), precum cafea, ceai, cacao, porumb, roșii, cartofi, ardei și alte produse specifice Americii de Sud. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Grindeanu denunță presiuni externe pentru Mercosur. Dezvăluie că a fost sunat de Comisia Europeană să susțină acordul

Ministrul Agriculturii îi felicită pe protestatarii români și spune că mâncarea nu se face din birouri și hârtii

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3 că îi felicită pe românii care au participat la protestul de marți de la Strasbourg. De asemenea, acesta a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE încă din iulie 2025 și susține că un comerț lipsit de controale îi poate afecta grav pe producătorii din Uniunea Europeană.  Potrivit lui Florin Barbu România are cel mai mare număr de fermieri din UE, peste 2 milioane. Ministrul spune că aceștia trăiesc exlcusiv din agricultură, motiv pentru care interesele lor trebuie protejate prin garanții de securitate. Mai mult decât atât, oficialul a subliniat că nu a fost împotriva țărilor Mercosur, ci a pesticidelor utilizate de către acestea, interzise pentru țările UE, inclusiv pentru România. „Vreau să felicit fermierii români pentru că au mers la Strasbourg ca să facă acest protest. România are cel mai mare număr de fermieri din UE. Asta înseamnă că peste 2 milioane trăiesc din agricultură. Am văzut poziția clară a Franței și am cerut împreună cu omologul meu francez garanții pentru a proteja agricultorii români, dar și pe cei din UE. Mâncarea nu se face din birouri și din hârtii. Trebuie să avem condiții clare. În momentul de față, la nivelul țărilor din Mercosur se utilizează pesticide interzise în cadrul UE. Eu nu am fost împotriva Mercosur, sunt de acord cu comerțul liber, dar un comerț liber fără date, fără control, fără standarde de calitate poate fi un dumping mascat”, a transmis Florin Barbu.  De asemenea, ministrul Agriculturii spune că a cerut introducere unei perioade de tranziție de 2 ani pentru agricultură și industria alimentară, în așa fel încât standardele europene să poată fi verificate înainte ca acordul dintre UE și Mercosur să fie aplicat. „Eu am cerut ca acest Mercosur pentru domeniul de agricultură și industrie alimentară să aibă o perioadă facultativă de doi ani în care să verificăm că sunt respectate aceleași standarde de mediu și de calitate, să știm cum sunt crescute animalele, pentru că noi avem restricții foarte importante”, a mai spus ministrul Agriculturii. Care sunt cerințele fermierilor români Reamintim că o delegaţie a fermierilor din România, formată din peste 200 de oameni a participat marți la protestul de la Strasbourg și a cerut amânarea intrării în vigoare a acordului UE-Mercosur până la obţinerea unei forme acceptate de către organizaţiile profesionale din agricultură şi „tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică”. De asemenea, agricultorii din statele Uniunii Europene și mai mulți eurodeputați cer trimiterea Acordului pe masa Curții de Justiție a UE (CJUE), pentru a fi analizat temeiul său juridic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii se bat cu forțele de ordine în fața Parlamentului European. Acordul Mercosur blochează Strasbourg. Sunt și 200 de români plus Diana Șoșoacă Agricultorii din România vor să mute protestele la Bucureşti, dacă semnalele de la Bruxelles şi de la Palatul Victoria nu le vor fi favorabile

Primarul Ciprian Ciucu anunță jihadul amenzilor pentru șoferii din Capitală

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat, marți, că a dat dispoziție Poliției Locale să taie amenzi pentru cei care nu plătesc parcarea. Despre sistemul de parcare din București, Ciprian Ciucu spune că „este o glumă!”. „Astăzi, serviciul de parcări este o glumă! Ca să vă faceți o idee, în medie, pentru un loc de parcare încasăm din 12 ore, doar 2 ore. De ce?  Pentru că s-a dus vestea că PMB nu mai poate impune (angajații firmei de parking neavând calitatea de agenți constatatori) și din cauza avalanșei de gratuități. Am dat dispoziție Poliției Locale ca de săptămâna aceasta să taie amenzi pentru cei care nu plătesc parcarea. Deci, aviz amatorilor, de săptămâna acesta, Poliția Locală a Municipiului București va aplica amenzi”, a anunțat, marți, primarul general, Ciprian Ciucu. Edilul Capitalei mai spune că „a rugat” Poliția Locală să asiste Poliția Locală a Municipiului București în vederea emiterii de amenzi. „Poliția Locală va prelua cele 7 mașini OZN” „Poliția Locală va prelua cele 7 mașini, “OZN-urile”, cum li se spune popular care vor înregistra și emite automat amenzile. Am rugat Poliția Locală a Sectorului 6 să asiste Poliția Locală a Municipiului București în acest proces, să facă transfer de know-how (proceduri, regulamente etc.). Aproximativ 100.000 de mașini au gratuități pe aproximativ 40.000 de locuri de parcare. Deci, actuala politică este caducă, este un non-sens. Peste 5.000 de mașini ale presei au gratuități. Multe zeci de mii de mașini ale persoanelor cu handicap și ale însoțitorilor (am fost informat că aici exista si un fenomen semnificativ de fraudă cu însemne false). Vom menține gratuitatea, dar doar pe cele 4% locuri pe care le organizăm cu acestă destinație, conform legii”, a anunțat primarul Capitalei.

Ministrul Finanțelor a ieșit într-o conferință de presă ca să prezinte cifrele pe care Gândul le-a prezentat în urmă cu o săptămână

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul României pe 2026 va fi bazat pe execuția bugetară din anul precedent și, cel mai probabil, va fi aprobat la jumătatea lunii februarie. Bugetul pe acest an este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, iar construcția sa se bazează pe cifrele prezentate de Gândul în urmă cu o săptămână.  Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului din acest an, Ministerul Finanțelor a decis să se bazeze pe cea mai recentă prognoză a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, instituția de încredere a Guvernului. Astfel, ministrul Alexandru Nazare a spus în cadrul conferinței de presă, susținută marți, că în 2026 proiecția de creștere a economiei va fi de 1% și că PIB-ul ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. „Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investiţiilor, este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privinţa ţintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuţiile cu ordonatorii şi cu Comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior”, a subliniat Alexandru Nazare.  Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în acest an „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul conferinței de presă sunt trase la indigo cu cele publicate de CNSP. Progonza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că PIB-ul României va crește până la 2.045 mld. lei, iar creșterea economică reală va fi de 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu

Ministrul Finanțelor spune că scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că scopul pentru acest an este un buget al relansării și al investițiilor. Oficialul a transmis că va purta discuții cu fiecare minister în parte pentru a vedea care sunt proiecțiile bugetare, deși construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025.  Potrivit Ministrului Finanțelor, discuțiile din Coaliție au fost esențiale pentru adoptarea bugetului din acest an. Nazare a transmis că pentru construcția bugetului pe 2026 și-a dorit să pornească de la o analiză efectivă a execuției fiecărui minister în parte. De asemenea, oficialul a subliniat că un buget realist și corect nu se poate realiza decât dacă se pornește de la analiza execuției din anul precedent. „Discuțiile din Coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026. Practic am stabilit un calendar și în umrătoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecția fiecărui minister în parte, a fieăcrui ordonator de credite. Am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce nu a mers bine, de unde putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist, și nu este ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent.” Ministrul a mai spus că bugetul pe 2026 va fi adoptat la mijlocul lunii februarie, dar a subliniat că acesta depinde în continuare de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție. Mai mult decât atât, Alexandru Nazare a transmis că este esențial ca România să aibă în 2026 un „buget al relansării și al investițiilor”. „În Coaliție am agreat acest calendar, cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie, care va depinde și de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție care vor avea loc în această perioadă. Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării și al investițiilor. Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 mld. euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 mld. euro, aproximativ 52 mld. lei din PNRR, dintre care 7,2 mld. euro grant și 3,5 mld euro împrumuturi. E foarte important, și acest mesaj l-am transmis tuturor miniștrilor, este să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielilor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 mld de euro din PNRR proiectăm 5 mld. euro cheltuială a minsterelor pentru fonduri de coeziune la care se adaugă încă 5 mld. euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de peste 20 mld. euro în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de importanți pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proeicția de creșteri este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 mld”, a spus Alexandru Nazare.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: „Prima autostradă care traversează Carpații, în linie dreaptă” La Guvern au început discuțiile cu miniștrii pentru bugetul pe 2026. Bolojan: „Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârşitul lunii februarie”