Ministrul Finanțelor spune că scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că scopul pentru acest an este un buget al relansării și al investițiilor. Oficialul a transmis că va purta discuții cu fiecare minister în parte pentru a vedea care sunt proiecțiile bugetare, deși construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025. Potrivit Ministrului Finanțelor, discuțiile din Coaliție au fost esențiale pentru adoptarea bugetului din acest an. Nazare a transmis că pentru construcția bugetului pe 2026 și-a dorit să pornească de la o analiză efectivă a execuției fiecărui minister în parte. De asemenea, oficialul a subliniat că un buget realist și corect nu se poate realiza decât dacă se pornește de la analiza execuției din anul precedent. „Discuțiile din Coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026. Practic am stabilit un calendar și în umrătoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecția fiecărui minister în parte, a fieăcrui ordonator de credite. Am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce nu a mers bine, de unde putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist, și nu este ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent.” Ministrul a mai spus că bugetul pe 2026 va fi adoptat la mijlocul lunii februarie, dar a subliniat că acesta depinde în continuare de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție. Mai mult decât atât, Alexandru Nazare a transmis că este esențial ca România să aibă în 2026 un „buget al relansării și al investițiilor”. „În Coaliție am agreat acest calendar, cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie, care va depinde și de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție care vor avea loc în această perioadă. Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării și al investițiilor. Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 mld. euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 mld. euro, aproximativ 52 mld. lei din PNRR, dintre care 7,2 mld. euro grant și 3,5 mld euro împrumuturi. E foarte important, și acest mesaj l-am transmis tuturor miniștrilor, este să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielilor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 mld de euro din PNRR proiectăm 5 mld. euro cheltuială a minsterelor pentru fonduri de coeziune la care se adaugă încă 5 mld. euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de peste 20 mld. euro în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de importanți pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proeicția de creșteri este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 mld”, a spus Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: „Prima autostradă care traversează Carpații, în linie dreaptă” La Guvern au început discuțiile cu miniștrii pentru bugetul pe 2026. Bolojan: „Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârşitul lunii februarie”
Raluca Turcan sare la gâtul celor care susțin impozitul progresiv: N-au idei și nici soluții
Deputata PNL Raluca Turcan critică dur ideea introducerii impozitului progresiv, susținând că aceasta este o „falsă teorie” relansată în spațiul public de actori politici „fără idei și fără soluții”. Într-o postare publicată pe Facebook, Turcan afirmă că impozitarea progresivă nu doar că nu ar rezolva problemele economice ale României, ci ar readuce țara la un model care, în trecut, a blocat dezvoltarea și a încurajat evaziunea fiscală. „Impozitul progresiv a ținut România pe loc” „Când unii rămân fără idei și fără soluții, aruncă în spațiul public falsa teorie că impozitul progresiv salvează România și ne rezolvă toate problemele! Cei care susțin impozitarea progresivă au uitat complet faptul că românii au fost impozitați progresiv și agresiv până în ianuarie 2005, când PNL a introdus cota unică. Impozitul progresiv a ținut România pe loc, departe de investitori și de șansa la dezvoltare”, scrie Turcan, care nu crede că acest tip de taxare ar fi adus mai multă echitate socială, dimpotrivă. „România a fost aproape de incapacitate de plată” Lidera liberală amintește că România a avut un sistem de impozitare progresivă până în ianuarie 2005, când a fost introdusă cota unică de impozitare. Potrivit acesteia, efectele acelui sistem au fost negative atât pentru economie, cât și pentru angajați. „Cu impozit progresiv, România a fost aproape de incapacitate de plată. Chiar dacă impozitul ajungea și la cota de 40% din venituri, evaziunea fiscală era la cote istorice”. Raluca Turcan susține că impozitul progresiv a alimentat economia subterană și munca la negru, cu efecte grave asupra angajaților. „Cu impozit progresiv, economia subterană a înflorit, iar munca la negru era regula – impactul fiind devastator asupra angajaților, fără asigurări de sănătate și fără contribuții la pensie”, a afirmat aceasta. Concentrare pe combaterea fraudei Turcan arată că efectele cotei unice de 16% au adus mai mulți bani la buget și au redus economia gri. „Cu o cotă unică de numai 16% s-au strâns mai multe venituri la bugetul de stat, sute de mii de contracte de muncă au ieșit la suprafață, iar România a devenit atractivă pentru investitori strategici”, a mai scris ea. În mesajul său, deputata PNL respinge ideea majorării taxelor pentru cei care își plătesc deja obligațiile fiscale și cere concentrarea pe combaterea fraudei. „Să eliminăm frauda fiscală” „Soluția nu este să îi impozităm mai mult tot pe cei care își plătesc impozitele la timp. Soluția este să eliminăm frauda fiscală, tolerată de autorități prea mulți ani, din cauza căreia pierdem anual zeci de miliarde de lei”, afirmă Turcan. Aceasta mai susține că România ar trebui să păstreze impozite reduse și să reducă risipa din administrația publică prin reforme structurale, nu prin creșteri de taxe. Declarațiile vin în contextul reluării dezbaterii publice privind introducerea impozitului progresiv, susținut de o parte a spectrului politic ca soluție pentru reducerea inegalităților și creșterea veniturilor bugetare.
Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale
România rămâne o țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Dacă anul trecut am stabilit un record negativ prin faptul că am fost singura țară din Europa care a atras mai puțini turiști internaționali decât în perioada comunistă, în 2026 previziunile pentru turismul românesc se învârt în jurul ideii de sustenabilitate, experiențe autentice, turism de nișă, dar și de recunoaștere internațională. Totuși, preocupările decidenților noștri, lipsa de coerență a politicilor publice din ultimii ani și bugetul național de promovare extrem de redus fac ca România să rămână o iluzie frumoasă a ceea ce ar fi putut să reprezinte un adevărat motor economic. Presa internațională și rapoartele de specialitate poziționează România ca o destinație emergentă în 2026. Traseul Via Transilvanica a fost inclus în prestigioasa publicație britanică The Sunday Times în lista „Best New Trips for 2026” și a fost recomandată publicului internațional pentru peisajele rurale conservate și experiența culturală. De asemenea, publicații precum Travel And Tour World descriu țara noastră drept o „bijuterie a turismului de natură”, iar revista de lux AFAR a inclus Bucureștiul printre cele mai bune locuri de vizitat în 2026 datorită gastronomiei și deschiderii hotelului Corinthia Bucharest. Care sunt destinațiile românești recomandate de presa internațională Islanda ar putea avea parte de concurență serioasă în acest an când vine vorba de ecoturism. Deși a fost pentru mult timp o alegere de top pentru turiștii pasionați de aventură și peisajele care taie respirația, presa internațională crede că Islanda ar putea rămâne în umbra României deoarece tot mai mulți turiști aleg țara noastră ca destinație favorită, în special, datorită regiunilor Harghita și Munții Carpați. România a făcut ușoare progrese în privința infrastructurii turismului ecologic și a mizat pe explorarea acestor destinații pe jos, cu bicicleta sau călare. Harghita devine una din locațiile preferate de turiști pentru peisajele neatinse și munții vulcanici activi care, spre deosebire de Islanda unde au devenit deja asaltați de turiști, rămân în mare parte nedescoperiți pentru turismul de masă. Apele termale bogate în minerale, lacurile și izvoarele geotermale cresc atractivitatea României. Munții României oferă în schimb un cadru ideal atât pentru ecoturism, cât și pentru turiștii care-și doresc să respire aer curat sau să facă drumeții pe traseele provocatoare. Munții Carpați sau Făgăraș sunt mai puțin explorați decât Alpii și nu oferă doar priveliști uimitoare, ci și floră și faună unice, neatinse de un număr atât de mare de vizitatori. Pe lângă activitățile de explorare, aventurierii și fotografii sunt atrași de traseul Transfăgărășan, considerat unul dintre cele mai frumoase din lume. De asemenea, Delta Dunării rămâne una dintre cele mai mari și biodiverse zone din Europa care le oferă turiștilor posibilitatea de a explora fauna sălbatică în timp ce navighează. Tendințele globale schimbă comportamentul de consum al turiștilor Conform datelor colectate de BBC Travel de la cele mai importante grupuri hoteliere din lume, agenții de turism și specialiști în domeniu, 2026 va fi dominat de tendințe precum turismul „slow”, reconectarea cu natura și experiențele personalizate. În acest sens, România are un avantaj competitiv datorită naturii bogate, zonelor extinse cu natură sălbatică, satele tradiționale și proiectele de rewilding care răspund nevoii turiștilor de a se deconecta de la tehnologie prin liniște. Deși vor să se deconecteze de la ea, tehnologia va avea totuși un rol esențial în 2026 pentru că inteligența artificială va deveni un fel de „copilot invizibil” pentru turiști și le va ușura munca atunci când își vor planifica călătoriile. În paralel, specialiștii au observat o creștere a interesului pentru segmentul premium și, până la sfârșitul anului, piața hotelieră din România ar urma să aibă un plus de 2.000 de camere luxoase pentru turiști prin brandurile Marriott, Hilton și Accor. Taxele turistice cresc în orașele mari, inclusiv în București Turiștii din întreaga lume vor fi afectați de măsurile guvernelor care vor să limiteze supraturismul prin introducerea sau creșterea taxelor turistice. În cazul României, Consiliul General al Municipiului București a votat introducerea unei taxe turistice în valoare de 2 euro pe noapte în Capitală. Deși taxa ar urma să fie folosită parțial pentru promovarea orașului aceasta a stârnit revoltă în rândul reprezentanților din industria HoReCa, în special cei din unitățile mici de cazare care se tem că ar putea pierde clienți. De asemenea, taxa turistică nu va fi impusă doar în București, ci și în alte orașe turistice precum Brașov sau Cluj. Totuși, România nu va avea cea mai mare taxă turistică în 2026. În Edinburgh taxa pentru vizitatori va reprezenta 5% din totalul costurilor cu cazarea, în timp ce în Los Angeles taxa turistică va reprezenta 15,5% din prețul cazării. În Thailanda și Kyoto vor fi implementate de asemenea de la mijlocul lui 2026 taxe turistice. În Thailanda va fi implementată o taxă de 8 euro pentru turiștii care călătoresc cu avionul și de 4 euro pentru cei care vin în țară cu vaporul. În Kyoto, hotelurile de lux ar urma să le ceară turiștilor aproximativ 60 euro pe noapte, în timp ce cazările mai mici vor cere aproximativ 1,3 euro pe noapte. Surpriza însă vine tot din Europa pentru că Amsterdam rămâne cea mai scumpă destinație europeană cu o taxă turistică de 15 euro pe noapte. Cifrele oficiale contrazic optimismul presei internaționale Sursa: Institutul Național de Statistică În ciuda vizibilității mari din presa internațională, datele rămân o presiune grea pe umerii turismului românesc. Conform datelor publicate de INS, în primele nouă luni ale anului 2025 numărul turiștilor cazați în structurile de cazare din România a fost de aproximativ 10,95 de milioane, în scădere cu 1,8% față de aceeași perioadă din 2024. Cei mai mulți au fost turiștii români, 82,2%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 17,8% din totalul sosirilor. De asemenea, totalul înnoptărilor a fost de aproximativ 23,875 milioane, în scădere cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2024. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe lângă statistici, economiștii avertizează că România are nevoie de un buget anual de promovare pe piețele externe de cel puțin 30 de milioane de euro. În 2025, bugetul de promovare turistică al țării a fost de
Cum se compară lista cu cei mai bogați oameni ai planetei din 2026 cu clasamentul din 2016. Schimbări majore raportate după 10 ani
În 2016, cel mai bogat om al planetei era Bill Gates, fondatorul Microsoft, un adept al globalismului liberal și al vaccinării. În 2026, cel mai bogat om al planetei este Elon Musk, director al companiilor Tesla, X și Space X, susținător al Partidului Republican și al politicii „America First” al președintelui american Donald Trump. Multe s-au schimbat în ultimii 10 ani, când TikTok era abia creat, iar X se numea Twitter . În 2016, serialul „Stranger Things” era la primul sezon pe Netflix, actorul Leonardo DiCaprio câștigase premiul Oscar pentru „The Revenant”, izbucnise mania jocurilor video Pokemon GO și Overwatch, Facebook era cea mai populară rețea de socializare, iar alegerile pentru președinția SUA erau între Donald Trump și Hillary Clinton. Cei mai bogați oameni de pe planetă în 2016 erau: Bill Gates Amancio Ortega Warren Buffett Jeff Bezos Carlos Slim Charles Koch David Koch Mark Zuckerberg Larry Page Larry Ellison Cei mai bogați oameni în 2026 Potrivit Business Insider și Bloomberg Billionaires Index, averile celor mai bogați 10 oameni valorau 559 de miliarde de dolari în 2015. Acum, averile celor mai bogați 10 oameni valorează în total 2,6 trilioane de dolari, cu Elon Musk în fruntea listei. Averea directorului Space X, X, Tesla, Neuralink, Boring Company și xAI este de 682 de miliarde de dolari. Exceptând ascensiunea lui Elon Musk și decesul lui David Koch, clasamentul celor mai bogați 10 oameni nu s-a schimbat prea mult, ba chiar le-au crescut averile. Iată clasamentul din 2026: Elon Musk – 681 miliarde $ (X, Space X, Tesla) Larry Page – 282 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Sergey Brin – 263 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Jeff Bezos – 261 miliarde $ (Amazon, Blue Origin) Larry Ellison – 244 miliarde $ (Oracle) Mark Zuckerberg – 220 miliarde $ (Meta) Bernard Arnault – 196 miliarde $ (LVMH) Steve Ballmer – 161 miliarde $ (Microsoft/Ballmer Group) Jensen Huang – 154 miliarde $ (Nvidia) Warren Buffet – 149 miliarde $ (Berkshire Hathaway) Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: 2026 începe cu un mare faliment în SUA: colapsurile corporative arată aceleași greșeli, repetate de zeci de ani
Bugetul de stat întârzie. Tanczos Barna spune că varianta realistă este mijlocul lunii februarie
Oficialul a precizat că actuala coaliție de guvernare este deja în întârziere cu elaborarea bugetului, însă nu mai există spațiu pentru amânări suplimentare. Tanczos Barna a explicat că, deși calendarul este strâns, bugetul de stat trebuie înaintat Parlamentului într-o formă clară, indiferent dacă anumite reforme sau acte normative vor fi finalizate până atunci. „Suntem la jumătatea lunii ianuarie şi, după calendarul stabilit, mai devreme de jumătatea lunii februarie nu vom avea buget propus în Parlament. Aceasta este varianta realistă”, a declarat vicepremierul. Acesta a subliniat că ministerele au nevoie de bugete aprobate pentru a putea funcționa eficient și pentru a avea predictibilitate în implementarea politicilor publice. Potrivit lui Tanczos Barna, lipsa unui buget adoptat afectează capacitatea administrativă și planificarea investițiilor. Impactul asupra PNRR Un punct esențial evidențiat de vicepremier este legătura directă dintre bugetul de stat 2026 și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Tanczos Barna a avertizat că orice zi de întârziere poate afecta absorbția fondurilor europene, considerate vitale pentru economia României în acest an. „PNRR este extrem de important. Prioritatea trebuie să fie finalizarea acestui program până la sfârșitul lunii august, cu o absorbție cât mai apropiată de 100%, îndeplinirea indicatorilor și implementarea reformelor asumate în fața Comisiei Europene”, a afirmat el. Calendarul pentru bugetul de stat În paralel, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a fost agreat un calendar clar pentru aprobarea bugetului de stat. În următoarele zile vor fi aprobate plafoanele bugetare, urmând consultări cu toate ministerele. La mijlocul lunii februarie este programată publicarea proiectului de buget și aprobarea acestuia în Guvern, iar în a doua parte a lunii februarie documentul va intra în dezbatere și vot în Parlament. Tanczos Barna a mai precizat că înțelege nemulțumirile existente în societate, dar și-a exprimat speranța că actualele decizii dificile vor fi printre ultimele luate de acest guvern.
Apar primele voci franceze împotriva pozției României pe Mercosur. O eurodeputată din Franța reproșează voalat votul României
Dosarul acordului UE-Mercosur capătă o dimensiune politică tot mai sensibilă pe fondul diferențelor de poziție dintre statele membre. Primele reproșuri au venit din partea Franței direct din Parlamentul European. Deși autoritățile franceze au spus că nu există tensiuni în relația dintre România și Franța, eurodeputata franceză, Cecile Imart, și-a exprimat public opinia cu privire la poziția țării noastre pe Mercosur. Declarațiile de nemulțumire ale eurodeputatei PPE sunt în contrast cu comunicarea publică a Ambasadei Franței la București, solicitată de USR, potrivit căreia nu ar exista niciun risc pentru relația bilaterală sau pentru cooperarea strategică româno-franceză. Cecile Imart crede că acordul UE-Mercosur pune povara pe fermieri și industrie, fără să ofere mecanisme reale de protecție. De asemenea, aceasta subliniază că pritenia dintre România și Franța este reală și istorică și susține că vocile celor două țări sunt mai puternice atunci când acționează împreună. Mai mult decât atât, eurodeputata a transmis că prioritățile comune precum protejarea oamenilor, a teritoriilor și viitorului trebui să primeze în fața acordului. „Aceasta nu este politică comercială (Mercosur – n. red). Aceasta este naivitate politică. Franța și România au lucrat întotdeauna umăr la umăr aici, în Parlamentul European. Împărtășim același angajament față de fermieri, față de industrie, față de suveranitate. Destinele noastre sunt strâns legate. Prietenia noastră profundă este reală și istorică. Iar vocea noastră este mai puternică atunci când acționăm împreună. În privința Mercosur, alegerea este simplă. Fie acceptăm sacrificarea fermierilor noștri și a suveranității, fie stăm împreună și spunem nu. Împreună cu partenerii noștri români, alegem să rămânem uniți pentru o Europă care își protejează oamenii, teritoriile și viitorul. Am reușit întotdeauna să lucrăm împreună și sunt sigur că vom continua să o facem și că vom reuși împreună”, a spus eurodeputata Cecile Imart. Franța și România au votat diferit pentru acord Acordul UE-Mercosur a provocat reacții din partea agricultorilor care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor și spun că efectele pot fi devastatoare pentru agricultura locală. Acordul a fost întâmpinat cu critici atât în interiorul Uniunii Europene, cât și din partea unor parteneri externi. Franța, Austria, Iralnda și Ungaria se numără printre țările care s-au opus acordului, în timp ce România s-a pozițioat favorabil. Susținătorii tratatului cred că acesta va stimula exporturile europene de mașini, vinuri sau brânzeturi și va consolida relațiile comerciale externe. Pe de altă partă există nemulțumiri care au pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent. Deși au apărut voci franceze împotriva poziției României, Ambasada Franței în România a transmis un mesaj în care dezminte informațiile. „Ambasada Franței în România dezminte categoric informațiile apărute recent în spațiul public potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE-Mercosur sau că ar exista vreo legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României”, a transmis Ambasada Franței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sindicaliștii avertizează asupra riscurilor grave ale acordului Mercosur: „O amenințare directă la adresa siguranței alimentare” Ursula von der Leyen a semnat acordul UE-Mercosur, care a înfuriat toți fermierii. Șefa CE l-a atacat pe Trump: „UE alege comerțul, nu tarifele”
În timp ce premierul Bolojan lasă orașele să înghețe, primarul Bolojan era campionul ajutoarelor pentru termoficarea Oradei: 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă, dublu față de celelalte municipii
Premierul Ilie Bolojan dă semne că ar vrea să reducă inclusiv ajutoarele pentru serviciile de termoficare. Paradoxal, un document consultat în exclusivitate de Gândul arată că actualul premier a fost „campionul” ajutoarelor primite din Fondul de Rezervă cât a fost primar la Oradea. Documentul arată situația alocărilor de sume de la bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea serviciului public de termoficare, în perioada 2005 -2025, și relevă faptul că Oradea a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor pentru plata facturilor restante. Pe de altă parte, alte orașe, de nivelul Oradei, au primit în aceeași perioadă, chiar și jumătate din suma de care a beneficiat capitala Bihorului. Ilie Bolojan a fost ales primar al Oradei în 2008, anul în care orașul bihorean a primit un ajutor de 16,9 milioane de lei, potrivit documentelor consultate în exclusivitate de Gândul. Apoi, în anul următor, Oradea a primit de la Guvern un ajutor de peste 15 milioane de lei, urmând ca în 2010 să beneficieze de o sumă aproape dublă, de fix 30 de milioane de lei. De asemenea, între 2011 și 2013, Guvernul României a alocat din Fondul de Rezervă peste 40 de milioane de lei pentru susținerea serviciului de termoficare din orașul de la granița de vest a României. De menționat faptul că între 2008 și 2012, premierul României a fost actualul liberal Emil Boc. Ulterior, din 2016 și până în prezent, Oradea a beneficiat de un ajutor total de peste 90 de milioane de lei. Bolojan, câștigător indiferent de guvernare În total, între anii 2005 și 2025, Capitala Bihorului a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor de la stat pentru plata facturilor în vederea funcționării sistemului de termoficare. Practic, actualul premier, atât în calitate de primar al Oradei, cât și de președinte al Consiliului Județean Bihor, a beneficiat de ajutoare de la stat indiferent de ce partid a fost la guvernare. Prin comparație cu alte orașe, în funcție de nivelul de locuitori, Oradea este în topul municipiilor care au beneficiat de cei mai mulți bani pe mandatul lui Ilie Bolojan. Craiova a primit mai puțin de jumătate față de Oradea, deși are cu aproape 50.000 de locuitori mai mult Iată ce ajutoare au primit orașe asemănătoare: Ploiești: 99 de milioane de lei; Galați: 169 de milioane de lei; Pitești: 89 de milioane de lei; Craiova: aproape 80 de milioane de lei. Între timp, Ilie Bolojan este acuzat că nu vrea să aloce bani pentru modernizarea Centralei de la Craiova, care este în paragină. Premierul ar refuza să aloce bani la Craiova, unde a cedat sistemul „Această centrală aparţine Guvernului României, şi nu Primăriei Craiova. În această centrală nu poate să investească decât Guvernul României. În urmă cu câteva luni, ministrul Energiei a solicitat, prin memorandum, Guvernului României suma de 350 de milioane de lei pentru a face reparaţii la grupurile energetice. Domnul Ilie Bolojan a considerat că nu este importantă această societate, a considerat că este o gaură neagră în care nu mai trebuie să investească, deşi această societate introduce în bandă 100 de Megawaţi în fiecare an, această societate asigură încălzirea oraşului Craiova. Această societate asigură de asemenea energia necesară pentru producătorul Ford, care este al doilea producător din România şi al doilea plătitor de taxe din România”, a declarat, în weekend, Olguţa Vasilescu. Lia Olguța Vasilescu a cerut, prin intermediul ministerului Energiei, o nouă sumă de 50 de milioane lei, pentru montarea a trei cazane: „Acestea ar urma să asigure încălzirea Craiovei şi de asemenea producţia pentru Ford pentru o perioadă de cel puţin trei ani de acum înainte fără niciun fel de avarii. Sperăm să plătească aceşti bani domnul Ilie Bolojan, pentru că Primăria Craiova nu poate să investească într-o societate care-i aparţine”. AUTORUL RECOMANDĂ: Oamenii din Craiova, lăsaţi fără căldură de 48 de ore, îi strigă premierului: „Bolojane, dă-ne banii! Venim peste tine, la Bucureşti” Ciprian Ciucu spune că se concentrează pe salvarea sistemului de termoficare: „Voi cere conducerii ELCEN și Termoenergetica să vină cu explicații clare, dacă soluții nu au”
Germania reia subvențiile pentru mașinile electrice pentru a stimula piața
Vânzările de vehicule electrice pe cea mai mare piață auto din Europa sunt în creștere, dar progresele au fost neuniforme, iar guvernul și sectorul auto aflat în dificultate sunt dornici să accelereze această tranziție, potrivit AFP. Guvernul anterior a anulat o schemă de subvenții anterioară în 2023 din cauza unei crize bugetare, ceea ce a dus la o prăbușire a vânzărilor de vehicule electrice, deși acestea și-au revenit în ultima vreme. Noul program „ajută mediul înconjurător, industria auto și, în special, familiile care altfel nu și-ar putea permite o mașină nouă, ecologică”, a declarat ministrul Mediului, Carsten Schneider. Gospodăriile private cu un venit impozabil de cel mult 80.000 de euro vor fi eligibile pentru subvenții, a anunțat Schneider. Cumpărătorii de mașini pot solicita sprijinul începând cu luna mai, care se va aplica vehiculelor electrice înmatriculate de la începutul anului 2026, a spus el. Mașinile complet electrice sunt eligibile pentru o subvenție de cel puțin 3.000 de euro. Mașinile hibride plug-in și cele cu extensii de autonomie – în care un motor cu ardere internă mică poate încărca bateria – sunt acoperite de o subvenție de bază de 1.500 de euro. Există subvenții suplimentare pentru familiile cu copii, precum și pentru gospodăriile cu venituri mici. Sindicatele din Germania apreciază subvențiile Sindicatul IG Metall, care reprezintă mulți lucrători din sectorul auto, a salutat schema ca fiind „un pas important în direcția corectă”. Grupul industriei auto VDA a declarat că programul va „sprijini succesul e-mobilității în Germania”, deși a îndemnat la alte măsuri, cum ar fi îmbunătățirea infrastructurii de încărcare. Însă grupul Environmental Action Germany și-a exprimat criticile, în special față de subvențiile pentru vehiculele hibride plug-in, despre care a spus că „nu oferă aproape niciun beneficiu climatic” față de mașinile cu motor cu ardere internă. Producătorii auto germani, care se confruntă deja cu încetinirea vânzărilor și concurența acerbă, au nevoie disperată de creșterea vânzărilor de vehicule electrice, deoarece au investit masiv în trecerea la vehicule electrice și se confruntă, de asemenea, cu noi reguli stricte de mediu europene. Deși Uniunea Europeană a propus în decembrie eliminarea unei interdicții planificate pentru 2035 privind vehiculele noi cu motor cu ardere internă, producătorii auto s-ar confrunta în continuare cu necesitatea de a reduce emisiile cu 90% față de nivelurile din 2021, conform celui mai recent plan al său. După ce au scăzut în 2024, în urma încheierii ultimului program de subvenționare, vânzările de vehicule electrice din Germania și-au revenit în 2025 și au reprezentat aproape o cincime din totalul mașinilor noi vândute.
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români.
Deși România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Anul trecut, dobânda-cheie a rămas neschimbată în condițiile în care inflația a fost aproape de 10%, în urma transferării integrale a majorării TVA în prețuri. Inflația din România rămâne aproape de 10% iar dobânzile nu pot fi reduse spre nemulțumirea românilor care resimt din ce în ce mai mult presiunile. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste prognoza BNR de 9,6%, realizată în luna noiembrie a anului trecut, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Inflația a urcat mai ales în a doua parte a anului trecut din cauza creșterii prețurilor la facturile de energie și a majorărilor de TVA și accize. Economiștii se așteapă acum ca BNR să taie dobânzile abia din luna mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în a doua parte a anului. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Consumul continuă să scadă și în 2026 Cum inflația continuă să rămână la un nivel ridicat, consumul populației continuă să scadă, ca efect direct al costului mare al creditelor și al puterii de cumpărare reduse. Datele publicate de Banca Națională arată că activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a scăzut cu 0,2% deși crescuse cu 1,1% în trimestrul precedent. De asemenea, scumpirile puternice ale energiei și serviciilor din 2025 au influențat comportamentul de consum al românilor care cheltuiesc mai prudent. De exemplu, consumul României a scăzut în 2025, față de acceași perioadă din 2024 cu 4,8%, conform datelor Institutul Național de Statistică. „Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”, se arată în comunicatul transmis de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro