Etichetă: Economic

Donald Trump zguduie piețele globale. Aurul a atins un nou maxim istoric, iar bursele au scăzut dramatic pe fondul tensiunilor cu Europa

Aurul a ajuns luni la un nou maxim istoric, în timp ce piețele bursiere au intrat în scădere, pe fondul temerilor legate de o posibilă escaladare a conflictului economic dintre Statele Unite și Europa. Declarațiile și amenințările recente ale lui Donald Trump, legate de Groenlanda, au amplificat tensiunile transatlantice și au crescut îngrijorarea investitorilor.  Sursa foto: Envato Situația s-a tensionat în weekend, după ce președintele american a anunțat că ia în calcul impunerea unor tarife vamale pentru mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit. Măsura ar urma să intre în vigoare de luna următoare, în cazul în care aceste țări nu sprijină ambițiile sale de a obține controlul asupra Groenlandei. Declarațiile au readus în prim-plan riscul unui nou război comercial între SUA și UE. Ca reacție, liderii europeni analizează variante de răspuns dur. Printre opțiuni se află impunerea unor tarife în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro pentru produse americane sau limitarea accesului companiilor din SUA pe piața Uniunii Europene. În acest context tensionat, investitorii s-au orientat spre active considerate sigure. Prețul aurului a crescut cu până la 2,1% și a ajuns la 4.690 de dolari pe uncie, iar argintul a urcat cu 4,4%. În același timp, bursele europene au deschis pe roșu, iar indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,5%. Sursa foto: Envato Și piețele americane au resimțit presiunea. Contractele futures care urmăresc indicii S&P 500 și Nasdaq 100 au înregistrat scăderi de 0,9%, respectiv 1,2%. Bursele din SUA au rămas închise luni, din cauza zilei de Martin Luther King Jr. Analiștii spun că situația arată o schimbare clară de ton în discursul lui Trump. „Impunerea tarifelor marchează o escaladare a retoricii lui Trump privind Groenlanda şi arată că este hotărât să ducă lucrurile mai departe pentru a o obţine”, a declarat Mohit Kumar de la Jefferies. În ultimele săptămâni, Trump a vorbit tot mai agresiv despre Groenlanda, pe care o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite, în contextul interesului crescut manifestat de Rusia și China în regiunea arctică. AUTORUL RECOMANDĂ: Cum ar putea evita SUA și NATO o catastrofă în Groenlanda. Militarii danezi și contingentele europene modeste nu ar rezista unui atac american. „Trei direcții de acțiune sunt în desfășurare” Ce înseamnă, pentru Rusia lui Putin, controlul SUA asupra Venezuelei. Oficialii și propagandiștii ruși se află într-o poziție dificilă: „Dacă Trump face ce vrea, de ce nu putem face și noi ce vrem?”

Țările unde muncitorii au cel mai mare nivel de experiență internațională. Beneficiile muncii peste hotare

În piața unică europeană, 17% dintre persoanele care caută un loc de muncă au experiență profesională internațională, adică au mai lucrat în străinătate. Oportunitatea de a munci în străinătate contribuie la formarea profesională. Persoanele care aleg să muncească în străinătate își clădesc cariere și dezvoltă noi abilități, pe care nu le-ar fi putut învăța în țara de origine, potrivit Euronews.  Datorită pieței unice a muncii în Europa, numărul de persoane care au experiență profesională internațională este destul de ridicat. Totuși, care sunt țările din Europa unde muncitorii au cel mai mare nivel de experiență internațională? Platforma de recrutare Indeed definește „lucrătorii mobili la nivel internațional” ca persoane care au experiență de muncă într-o țară diferită față de cea de origine. În a doua jumătate a anului 2025, 16,7% din muncitorii pe piața unică din Europa au avut experiență internațională în CV. În SUA, spre exemplu, procentul numărului de persoane care au muncit în străinătate a fost de doar 5,1%. Pe primul loc se află Elveția, acolo unde procentul de persoane care aplică pentru locuri de muncă, având experiență în alte țări este de 51%. Pe al doilea loc se află Irlanda, acolo unde procentul este de 42%. În Germania, un sfert dintre persoanele care își caută un loc de muncă au mai lucrat deja în străinătate, procentul fiind unul mai ridicat decât în Spania și Marea Britanie. Experiența profesională în străinătate este mai mare decât media pieței unice Olanda și Franța. Sneha Puri, analist de politică a imigrării a precizat că nivelul de mobilitate al muncitorilor internaționali poate fi influențat de criterii precum apropierea geografică. „Apropierea geografică joacă un rol semnificativ în circulația în cadrul pieței unice. Țările situate în apropierea mai multor piețe mari ale forței de muncă tind să înregistreze o mobilitate transfrontalieră mai mare și să faciliteze circulația în cadrul pieței unice”, a declarat experta. Unele țări europene atrag mai mulți migranți decât altele Experta a explicat că unele țări europene atrag mai mulți migranți intercontinentali decât altele, fie datorită numărului mai mare de corporații multinaționale, fie datorită numărului mai mare de studenți internaționali. Datele platformei Indeed arată că cei care își caută de lucru în piața unică Europeană tind să aleagă oportunitățile din afara țărilor de origine, atât din blocul european, cât și din afara blocului european. Statele Unite și Regatul Unit sunt principalele destinații din afara pieței unice europene pentru căutările de locuri de muncă în străinătate. În 2025, acestea reprezentau 40,5 % și, respectiv, 30,4% din astfel de căutări. Cei mai mulți muncitori care au căutat locuri de muncă atât în State, cât și în Regatul Unit provin din Germania.

Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toare asfaltul

Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană.  2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi  Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km. România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene. „Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația. Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România. Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România  Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026. Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării. Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant. Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația

Utilizarea sporită a inteligenței artificiale de către țările bogate riscă să adâncească inegalitatea, avertizează Anthropic

Cererea mare de memorii RAM a companiilor de inteligență artificială duce nu doar la  scumpirea telefoanelor și laptopurilor, ci și la adâncirea inegalității sociale. Antropic estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea din SUA cu 1-2% până în 2036. AI îi face și mai săraci pe oamenii cu venituri mici Potrivit Financial Times ,țările bogate care folosesc AI în exces s-ar putea confrunta cu inegalitate și la scăderea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici. O analiză făcută de Antropic arată un exemplu:  chatbotul Claude, care este utilizat de către oameni de afaceri și consumatori din întreaga lume, sugerează că țările bogate vor adopta AI la scară largă, dar țările sărace nu vor putea ține pasul. „Dacă AI se va materializa în țări cu o adaptare timpurie, s-ar putea observa un decalaj în ceea ce privește nivelul de trai”, a declarat pentru Financial Times Peter McCrory, șeful departamentului economic al Anthropic. Ce țări utilizează cel mai mult Claude? Studiul a relevat că la jumătate din locurile de muncă din SUA, AI ar putea îndeplini un sfert din sarcini.  Țări ca SUA, Japonia, India, Marea Britanie și Coreea de Nord utilizează cel mai mult Claude. Antropic susține că utilizatorii mai educați sau cu studii superioare obține beneficii mai multe în materie de productivitate dacă folosesc Claude, care primește solicitări sofisticate și oferă răspunsuri satisfăcătoare. „Utilizatorii din țările cu venituri mai mari pot avea mai multe alte resurse, cum ar fi timpul liber și accesul continuu la internet, care permit cazuri de utilizare personală neesențială”, dezvăluie raportul care a analizat un eșantion aleatoriu de 1 milion de conversații  de pe Claude. Brad Smith, președintele companiei Big Tech, a declarat că „dacă nu abordăm problema, decalajul economic nord și sud s-ar putea lărgi și mai mult”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare 

Vești proaste pentru fumători. Cu cât se scumpește pachetul de țigări, de luni, 19 ianuarie

Începând de luni, odată cu anunțul oficial privind scumpirea țigărilor comercializate de Japan Tobacco International (JTI), al doilea cel mai mare distribuitor de pe piața locală. Toate mărcile din portofoliul companiei vor avea un preț mai mare cu 1 leu pe pachet, cea mai cunoscută și vândută marcă fiind Winston, potrivit informațiilor publicate de economedia.ro. Vor fi și efecte adverse, potrivit unei analize Profit.ro, piața neagră a țigaretelor a urcat în noiembrie la 12,6%, față de 9,6% cât era în septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani și se traduce prin pierderi de aproximativ jumătate de miliard de euro pentru bugetul statului. Această majorare vine la doar două săptămâni după ce British American Tobacco (BAT), liderul pieței românești de tutun, a aplicat o scumpire similară, tot de 1 leu pe pachet, pentru produsele sale. În acest context, specialiștii din industrie se așteaptă ca și al treilea mare jucător de pe piață, Philip Morris, să anunțe în perioada imediat următoare o creștere a prețurilor, pentru a se alinia noilor condiții fiscale. Noile accize și TVA Principalul motiv al acestor scumpiri îl reprezintă modificările fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie. Noile accize aplicate produselor din tutun, precum și majorarea TVA la 21%, au determinat creșterea costurilor pentru producători și distribuitori, costuri care sunt transferate, în cele din urmă, către consumatori. Astfel, prețul final al unui pachet de țigări reflectă tot mai mult povara fiscală impusă de stat. În prezent, multe dintre cele mai populare mărci de țigări din România, precum Pall Mall, Winston, Kent sau Dunhill, se apropie periculos de mult de pragul psihologic de 30 de lei pe pachet, iar în unele cazuri acest nivel este deja depășit. Această barieră de preț este considerată una sensibilă pentru consumatori și ar putea influența comportamentul de cumpărare, inclusiv prin orientarea către alternative mai ieftine sau către piața neagră. România, piață de 5 miliarde de euro Piața țigărilor din România este estimată la aproximativ 5 miliarde de euro anual și reprezintă una dintre cele mai importante surse de venit pentru bugetul de stat. Potrivit datelor din industrie, aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigări este format din accize și taxe, ceea ce înseamnă că statul este principalul beneficiar al acestor scumpiri. Cu toate acestea, creșterile succesive de preț nu au mare impact asupra consumului. Înflorește contrabanda Datele arată că, în 2025, comerțul ilegal cu țigări a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, pe fondul majorării TVA și accizelor, dar și al diferențelor mari de preț față de țările vecine.  Potrivit unei analize Profit.ro, piața neagră a țigaretelor a urcat în noiembrie la 12,6%, față de 9,6% cât era în septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani și se traduce prin pierderi de aproximativ jumătate de miliard de euro pentru bugetul statului. Recomandarea autorului: Taxele impuse de Guvernul Bolojan încurajează piața neagră. Contrabanda cu țigări a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani

Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos

Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock,  este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian.  Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei.  Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE

Provocarea strategică majoră care îl pune la încercare pe premierul Marii Britanii, Keir Starmer

Prim-ministrul britanic Keir Starmer se apropie de un moment definitoriu de politică externă, pe măsură ce Regatul Unit se pregătește să reia dialogul cu China, scrie Express. Vizita sa așteptată la Beijing ar fi prima a unui premier britanic din 2018 încoace, de la deplasarea Theresei May, semnalând o posibilă schimbare după ani de relații tensionate. Un pariu strategic pentru relansarea economică Guvernul speră că relații mai bune cu Beijingul vor debloca investiții și oportunități comerciale pentru economia britanică aflată în dificultate. Dimensiunea economică a Chinei și influența sa globală fac tot mai dificilă evitarea angajamentului, în ciuda riscurilor politice. Starmer a susținut că Marea Britanie nu își poate apăra interesele fără un dialog direct cu marile puteri, inclusiv China. Vizite anterioare ale unor lideri importanți ai Partidului Laburist, inclusiv ale cancelarului Rachel Reeves, au pregătit deja terenul pentru reluarea contactelor. Controversa ambasadei și reacțiile politice Momentul este delicat, în contextul opoziției ferme față de construirea unei mega-ambasade chineze în centrul Londrei. Criticii avertizează că amplasamentul ar putea funcționa ca un important centru de informații, generând riscuri de securitate națională. Figuri conservatoare, inclusiv ministrul de interne adjunct Chris Philp, îl acuză pe Starmer că face concesii Beijingului pentru câștiguri economice. Disputa a amplificat presiunea asupra premierului, chiar înaintea unor decizii diplomatice-cheie. Puncte sensibile de securitate și tensiuni privind drepturile omului Dincolo de controversa ambasadei, persistă dosare sensibile legate de securitate și drepturile omului. Încarcerarea cetățeanului britanic Jimmy Lai a atras condamnări internaționale. Tensiunile legate de Taiwan reprezintă un alt câmp minat diplomatic, în condițiile în care aliații occidentali resping revendicările teritoriale ale Chinei. Apropierea Beijingului de Rusia și tratamentul aplicat minorității uigure complică și mai mult orice tentativă de apropiere. Un pariu calculat pe influența globală Starmer recunoaște că China reprezintă riscuri reale de securitate, dar insistă că lipsa dialogului slăbește poziția Marii Britanii. El a indicat vizitele frecvente ale liderilor europeni în China drept dovadă că Londra a rămas în urmă pe plan diplomatic.

Un aeroport abandonat va fi transformat într-un oraș modern cu peste 60.000 de locuitori. Investiția estimată: 18 miliarde de euro

Un aeroport abandonat va fi transformat într-un oraș cu șapte cartiere, potrivit Express. Este vorba despre aeroportul Downsview, din nord-vestul orașului canadian Toronto. Lucrarea ambițioasă ar trebui să înceapă în acest an. Renovarea va transforma sit-ul de 370 de acri într-o nouă comunitate, cu aproximativ 66.000 de locuitori și peste 30.000 de locuințe. Orașul va fi cunoscut sub numele de „YZD”, o aluzie la indicativul fostului aeroport. Dezvoltatorii speră că noul oraș va putea găzdui 83.000 de oameni până în 2051. Proiectul de 30 de ani va costa, aproximativ 18 miliarde de euro și este unul dintre cele mai mari de acest fel din America de Nord. Pista, lungă de 2,09 km, este descrisă drept „piesa centrală” a planurilor și va deveni o zonă pietonală care va face legătura între cele șapte cartiere. Aeroportul oraș cu multe spații verzi Un punct central al planurilor îl reprezintă spațiile verzi, urmând să fie create aproximativ 22 de hectare de parcuri și spații deschise. Chiar și acoperișurile vor fi acoperite cu vegetație ceea ce va ajuta la absorbția apei de ploaie, reducând riscul de inundații și îmbunătățind biodiversitatea. Noua comunitate va asigura un acces facil la facilități. Dezvoltatorii susțin că străzile sunt proiectate pentru oameni, nu doar pentru mașini. De asemenea, ei își propun să încorporeze clădirile rămase ale fostului aeroport în zona urbană. Hangare mari construite între anii 1950 și 1990 vor fi consolidate și transformate în clădiri comerciale. Aeroportul a fost deschis în urmă cu aproape 100 de ani. Sit-ul a fost folosit până în 2024 de un producător aerospațial canadian.

UE și Mercosur au semnat un acord istoric de liber schimb după 25 de ani de negocieri

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit undă verde pentru semnarea acordului după ce majoritatea statelor membre ale UE, inclusiv România, și-au dat acordul, în ciuda opoziției Franței și Poloniei. Ceremonia a avut loc în Paraguay și a fost prezent și președintele Consiliului European, António Costa. „Am ales comerțul echitabil în locul tarifelor, o cooperare productivă pe termen lung în locul izolării și, mai presus de toate, intenționăm să oferim beneficii reale cetățenilor și companiilor noastre”, a declarat von der Leyen. Aceasta a subliniat și importanța geopolitică a acordului, menționând că, atunci când două regiuni precum UE și Mercosur vorbesc cu o singură voce, lumea va asculta. La semnarea acordului au participat lideri ai statelor Mercosur: Santiago Peña (Paraguay), Javier Milei (Argentina), Rodrigo Paz (Bolivia) și Yamandú Orsi (Uruguay), precum și José Raúl Mulino (Panama), membru asociat al blocului. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, nu a fost prezent, fiind reprezentat de ministrul său de externe, după o întâlnire prealabilă cu oficialii UE la Brasília. Ce implică acordul UE – Mercosur Acordul prevede eliminarea graduală a taxelor vamale pentru aproximativ 90% dintre bunurile schimbate între cele două blocuri, reducând costurile comerciale și sporind deschiderea piețelor. Aceasta oferă oportunități importante pentru companiile europene, în special în sectorul industrial și automotive, care va putea exporta vehicule către piețele dinamice din Brazilia și Argentina fără taxe suplimentare. În domeniul agricol, acordul introduce cote de import pentru anumite produse, printre care carne, carne de pasăre, zahăr și orez. Acestea permit importurile la tarife reduse sau zero, însă au stârnit îngrijorări în rândul fermierilor europeni, care consideră că le-ar putea submina securitatea alimentară și competitivitatea pe piețele interne. Acordul include și deschiderea piețelor de achiziții publice din Mercosur pentru companiile europene, în special în sectoare precum infrastructura, energia și apa, ceea ce ridică întrebări privind efectele asupra companiilor locale. Din perspectiva mediului, acordul prevede angajamente privind dezvoltarea durabilă și protecția mediului, inclusiv respectarea Acordului de la Paris și acțiuni împotriva defrișărilor. Comisia Europeană și statele membre susțin că documentul va aduce beneficii economice semnificative și va întări cooperarea geopolitică între UE și Mercosur. Acordul este împărțit în două componente: Acordul comercial interimar (ITA), care poate intra în vigoare după aprobare de către Consiliul UE și Parlamentul European, și Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA), care include și aspecte de investiții și cooperare politică și va necesita ratificarea parlamentelor naționale. Acordul a generat proteste ale fermierilor europeni în ultimele săptămâni, iar manifestațiile sunt programate să continue marți, la Parlamentul European din Strasbourg, unde se așteaptă participarea a 5.000 de fermieri și 1.000 de tractoare. Un vot crucial în Parlamentul European, care ar putea contesta acordul la Curtea de Justiție a UE, este programat miercuri.

Cristian Socol: Avem cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 10 ani. Tinerii sunt cei mai afectați de programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat

Se spune că viitorul unei țări este dat de bunăstarea tinerilor care locuiesc și muncesc în acea țară, postează Cristian Socol, într-o analiză succintă. Observația profesorului universitar pleacă de la ultimele date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică care relevă că șomajul în rândul tinerilor din România a ajuns la un nivel aproape catastrofal. Dacă rata șomajului pe toate categoriile de vârstă se menține la un nivel rezonabil, 6%, în segmentul 15-24 ani, aceasta se situează la 27,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Cu 27,3%, România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din UE (date trimestriale din România, Slovenia, Belgia, Croatia, Cipru și date lunare restul țărilor UE. În România mai mult de unul din patru tineri este șomer, conform statisticilor Eurostat, remarcă Cristian Socol,  adică cea mai mare rată a șomajului din ultimii 10 ani. Având în vedere programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat, tinerii reprezintă una dintre cele mai afectate categorii sociale din România. Șomaj, probleme cu plata ratelor bancare, creșterea costului vieții, tăieri de venituri și dificultăți majore în accesarea unei locuințe sau a altor bunuri durabile, subliniază profesorul.