Etichetă: Economic

Ambasada franceză: Franța nu este nemulțumită de poziția României privind acordul UE-Mercosur

Mesajul a fost trimis pe Facebook. „Ambasada Franței în România dezminte categoric informațiile apărute recent în spațiul public potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE-Mercosur sau că ar exista vreo legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României”, a transmis Ambasada Franței. De asemenea, Ambasada transmite că „afirmațiile sunt pur și simplu false, și nu reflectă poziția autorităților franceze.” „Prezența militară a Franței în România se înscrie în cadrul angajamentelor asumate în mod ferm de Franța față de securitatea colectivă, solidaritatea Aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO, în strânsă cooperare cu autoritățile române și cu aliații noștri. Această prezență nu face obiectul niciunei forme de condiționare politică și nu este legată de pozițiile statelor membre în negocieri comerciale ale Uniunii Europene. Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii”, a mai transmis Ambasada. Acordul UE-Mercosur, aflat în curs de semnare după peste două decenii de negocieri, ar reduce majoritatea tarifelor vamale pe o piață de peste 700 de milioane de consumatori și ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Susținătorii tratatului spun că el va stimula exporturile europene de mașini, vinuri sau brânzeturi și va consolida relațiile comerciale externe ale blocului comunitar, într-un context global tot mai protecționist. Cu toate acestea, acordul a fost întâmpinat cu critici atât în interiorul UE, cât și din partea unor parteneri externi. În Franța, Polonia și alte state membre au apărut obstacole politice, iar fermierii  au protestat, temându-se că produsele sud-americane, fabricate cu standarde mai puțin stricte și costuri de producție mai scăzute, vor submina agricultura locală.

Un fost premier avertizează: prin programul Safe primim o sumă fabuloasă, 16 miliarde de euro, dar este un cadou otrăvit

Declarațiile au fost făcute vineri la România TV. „Prin programul Safe, acela de reînarmare, primim o sumă fabuloasă, 16 miliarde de euro, dar, să știți că acesta este un fel de cadou otrăvit. Nu e un cadou propriu-zis. Sunt bani pe care România va trebui să-i restituie”, a avertizat fostul premier. Călin Popescu Tăriceanu a vorbit despre modul în care vor fi folosiți banii. „Problema care se pune în momentul de față este ce facem cu acești bani? Cum îi folosim? Îi folosim pentru achiziția de echipamente militare străine? Vorbeam cu dumneavoastră, înainte de începerea emisiunii, de achiziția de tancuri. Toată lumea vede că războiul modern, și avem exemplu la nasul nostru, în Ucraina, războiul modern nu se prea mai poartă cu tancuri. Tancurile au devenit extrem de vulnerabile. Toată lumea acum mizează pe echipamente mai moderne, drone, sateliți, și așa mai departe. Și dacă noi o să achiziționăm echipamente de genul ăsta, sigur că putem să le stocăm, o să aibă armata unde să le depoziteze și o să ruginească. Și peste nu știu câți ani o să le dăm la fier vechi”, a adăugat Tăriceanu. Achizițiile SAFE să fie atent analizate El a cerut Guvernul să analizeze cu atenție ce achiziții vor fi făcute. „În loc ca guvernul să se grăbească să facă achiziții, ar trebui, sigur, un responsabil cu autoritatea din guvern să discute cum se fac aceste achiziții, în ce condiții. Achiziționăm pur și simplu sau suntem capabili, ca o parte din aceste achiziții, să însemne un transfer de tehnologie care să însemne realizarea acestor produse parțial în industria românească”, a precizat Călin Popescu Tăriceanu.

Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade.

Deși guvernul Bolojan a anunțat vremuri bune pentru economia românească și relansare, specialiștii văd exact contrariul. Economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile de austeritate că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică din România în 2025 a fost de circa 1%, motiv pentru care specialiștii vorbesc despre o posibilă recesiune, iar analiștii prevăd o criză economică de proporții în 2026. De altfel, anul 2025 a pus pe butuci industria românească, fabrici emblematice au pus lacătul, iar numărul șomerilor a crescut. Problema e că și în 2026 economia românească pare că va merge cu frâna de mână trasă. Or, dacă măsuri concrete care să susțină companiile nu există, înseamnă că șomajul va fi în creștere, deci consumul românilor va continua să scadă.  Economia românească dă tot mai multe semne de oboseală, deși premierul Bolojan a transmis că în 2026 „vor fi o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua parte a anului viitor”. Totuși, de la consumul românilor și până la construcții și activitea din industrie, indicatorii economici arată că România se va lupta în coninuare cu aceleași presiuni din 2025. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine a României în care fabricile emblematice se închid, șomajul crește, iar consumul populației scade dramatic. Așa cum spune și manualul de economie, o criză economică se referă la scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Practic, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Acest lucru se întâmplă deja în țara noastră, deși Executivul anunță o creștere economică. De exemplu, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată clar că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu 4,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică Singura creștere înregistrată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata. Potrivit datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025, față de aceeași lună din 2024, dar numai cu 1,2%.  Totuși, sectorul a înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, comerțul cu ridicata specializat al altor produse și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului. Sursa: Institutul Național de Statistică Mai departe, volumul cifrei de afeceri din servicii a scăzut în octombrie 2025 față de octombrie 2024, atât ca serie brută, cu 7,3%, cât și ca serie ajustată cu 6,9%, ca urmare a scăderilor din hoteluri și restaurante, servicii de coafură și înfrumusețare, spălare și curățare textile, agenții de turism și jocuri de noroc, conform datelor INS. Practic, volumul cifrei de afaceri din servicii se referă la cât „se vând” serviciile într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul economic arată ce venituri au obținut firmele din diverse domenii fără să fie inclus TVA-ul sau alte venituri care nu țin direct de prestarea serviciilor. Sursa: Institutul Național de Statistică Producția industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025 Industria, un alt sector important pentru economia românească, a scăzut ca serie brută cu 1,1%, în primele 11 luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform Intitutului Naţional de Statistică. Industria este cea mai importantă ramură economică din România și înseamnă circa 20% din PIB. În luna noiembrie 2025, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 6,1% din cauza industriei prelucrătoare și industriei extractive. Spre deosebire de luna corespunzătoare din 2024, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2,8%, ca efect al scăderilor înregistrate de industra prelucrătoare și industria extractivă. De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă a crescut cu 1,4%, respectiv cu 0,4%. Construcțiile rămân cel mai dinamic sector al economiei românești Pe tabloul general al sectoarelor care participă la formarea PIB-ului, construcțiile au ocupat un loc fruntaș în lunile anului trecut. Au avut cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB, 0,5%, urmată de agricultură, 0,2%. La polul opus s-a aflat industria care a avut o contribuție negativă, -0,1%. Deși au scăzut în octombire 2025 față de septembrie cu 2%, construcțiile s-au menținut pe o creștere solidă în primele 10 luni din an. Mai mult decât atât, față de octombrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 13,8%, iar ca serie ajustată sezonier cu 13,3%, arată datele INS. Șomajul crește pe fondul măsurilor de austeritate și al închiderii fabricilor România traversează o perioadă critică, dar creșterea șomajului este cu siguranță o consecință a măsurilor fiscale extreme, inflației ridicate și contextului global tot mai incert. Anul trecut a fost marcat de concedierile masive în urma închiderii unor unități de producție, care au avut un impact major asupra economiei, inclusiv asupra PIB-ului. De asemenea, impactul social al concedierilor este unul destul de dur. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România era de 5,7%, în timp ce în noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Chiar dacă creșterea nu este uriașă, indicatorii economici arată că perioada pe care o traversează România nu este printre cele mai bune, Mai mult decât atât, Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile economiei românești. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în luna iunie a anului trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile

Trump se proclamă regele tarifelor vamale și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a amenințat cu taxe vame țările care vor încerca să-i stea în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei. El a insistat din nou cu dorința de a prelua controlul asupra insulei arctice, un teritoriu autonom ce aparține Danemarcei. Trump susține că SUA au nevoie de Groenlanda pentru „securitate națională”  și combaterea flotelor chineze și ruse din regiunea arctică. Danemarca, sprijinită de alte țări europene, printre care  Franța și Germania, susține că este pregătită să-și apere teritoriul chiar și cu forța militară. Trump amenință cu taxe vamale Trump a evitat să folosească termeni ce ar descrie o confruntare din interiorul NATO și spune că va riposta cu taxe vamale crescute împotriva oricărui membru al alianței care se va opune anexării Groenlandei. „S-ar putea să impun taxe vamale ţărilor care nu joacă corect în ceea ce priveşte Groenlanda, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea naţională”, a declarat preşedintele american cu ocazia unei mese rotunde organizate la Casa Albă. Danemarca a trimis joi o misiune militară europeană în Groenlanda.  Franţa, Suedia, Germania şi Norvegia, alături de Ţările de Jos, Finlanda şi Regatul Unit, au anunţat trimiterea de personal militar pentru o misiune de recunoaştere care se înscrie în cadrul exerciţiului danez „Arctic Endurance” organizat împreună cu aliaţii din NATO. Într-un interviu pentru Al Jazeera, un localnic din Groenlanda a spus că se teme „să devină american” după ce Trump a insistat pe ideea că va cumpăra Groenlanda de la Danemarca și că nu va accepta cu ușurință „nu” ca răspuns. Locuitorii insulei arctice se plâng că anexarea de către amricani le-ar putea pune resursele miniere în pericol. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă anunță că nu-i pasă de poziția Europei pe Groenlanda. Olanda și UK au trimis fiecare câte 1 militar să apere teritoriul danez

Dezbateri publice la Guvern pentru facilitarea accesului lucrătorilor străini pe piața muncii din România

Dezbaterile au avut loc pe marginea proiectului OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, dar și modificarea și completarea unor legi din acest sector.  ”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an.  De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin.  Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România.  În cadrul dezbaterii a fost analizată propuneri la următoarele aspecte ale proiectului: Crearea unei platforme unice care va gestiona „într-un mod transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România. Platforma se va numi: WorkinRomania.gov.ro.  Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, aprobată și actualizată de două ori pe an, pe baza datelor ANOFM și INS, dar și a consultării cu partenerii sociali. Consultările pe această temă vor continua între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor. O altă schimbare care a fost analizată se referă la instituirea unui depozit financiar – un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale.  În cadrul dezbaterilor a mai fost analizată și standardizarea contactelor, precum cel dintre agenția de plasare și angajator, dar și contractul de plasare care va fi tipărit atât în limba română, cât și într-o altă limbă înțeleasă de lucrător. Standardizat va fi și contractul de muncă încheiat între angajatorul și lucrătorul străin.  O altă schimbare analizată vizează interzicerea solicitării de comisioane/taxe/garanții/depozite de la  lucrători, ele trebuind să fie suportate de angajatori, în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE. Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului. Potrivit datelor publicate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul de muncitori străini a crescut, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, până la 100.000 de muncitori, în perioada 2022-2025. În acest an, Guvernul a aprobat un contingent  de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Anunț de la cea mai mare bancă din România pentru toți clienții. Cum vă puteți feri de tentativele de înșelăciune

Banca Transilvania a transmis un mesaj pentru clienții care pot fi expuși la tentative de înșelănciune. Instituția avertizează că în mediul online apar frecvent mai multe materiale care folosesc neautorizat numele și logo-ul băncii sau a altor entități din grupul financiar pentru a promova cursuri, investiții sau grupuri de discuții pe diverse platforme.  Instituția bancară spune că unele materiale sunt create pentru a părea legitime și avertizează că obiectivul lor este acela de a colecta datele personale sau financiare ale clienților, care pot fi folosite ulterior în scopuri frauduloase. În contextul în care numărul acestor tentative de înșelăciune din mediul online a crescut alarmant, Banca Transilvania a transmis o serie de măsuri de precauție: – Verifică întotdeauna sursa informațiilor și interacționează doar cu canalele noastre oficiale. – Nu comunica prin grupuri private de WhatsApp cu persoane care pretind că sunt reprezentanți BT. Nu îți vom solicita date personale prin formulare neoficiale. – Atunci când o ofertă e prea bună să fie adevărată, este cu siguranță o tentativă de fraudă. Pe lângă măsurile de prevenție, Banca Transilvania a transmis și o serie de informații prin care oamenii pot să își dea seama dacă ofertele sunt reale: – Verifică sursa: dacă reclama provine de la un cont necunoscut, fără bifă de verificare sau fără legătură cu paginile oficiale BT, trateaz-o cu suspiciune. – Caută linkul oficial și verifică întotdeauna adresa URL: comunicările BT directionează exclusiv către domenii oficiale, fără linkuri scurtate, greșeli gramaticale sau adrese web neobisnuite – Analizează promisiunile: dacă ți se promit câștiguri rapide, acces la cursuri exclusive sau oportunități garantate, e un semnal clar de alarmă. – Verifică grafica și limbajul: chiar dacă vizualul pare profesionist, greșelile de scriere, tonul prea agresiv sau lipsa detaliilor concrete sunt indicii că reclama nu e autentică. – Nu te baza pe comentarii: atacatorii pot crea comentarii false pentru a valida o reclamă frauduloasă RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este metoda „Curierul” și cum poți rămâne fără contul de WhatsApp Înșelătoria care circulă pe WhatsApp și Telegram îi „scutură” pe utilizatori de bani. Cum sunt păcăliți aceștia să investească în criptomonede false

Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes

Președintele Nicușor Dan a anunțat că anul 2025 a fost un succes. Cu măsuri „dureroase, dar necesare”, guvernul a încheiat anul cu un deficit bugetar în scădere „consistentă” față de anul anterior și chiar o ușoară creștere economică, așa cum a subliniat președintele. „Imperativele anului 2025, special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele așteptate. România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică”, a declarat Nicușor Dan. Nu este însă clar care a fost deficitul bugetar la finalul lui 2025. Datele publice din acest moment indică un deficit bugetar, la 11 luni din an, de 6,3% din PIB, în scădere față de 7,15% din PIB, cât a fost în aceeași perioadă din 2024. Creșterea economică din România, pe datele oficiale, a fost de circa 1% în 2025. Este un avans în marja de eroare, deși economiștii deja vorbesc de o recesiune, iar alți analiști, mai pesimiști, chiar de o criză economică de proporții care ar urma să se manifeste mai ales în 2026. Ce înseamnă criză economică? O criză economică, așa cum scrie la manualul de economie, înseamnă scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Cu alte cuvinte, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Or, acest lucru deja se întâmplă în România, în ciuda creșterii economice anunțate de președinte. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România (metodologia BIM, măsurată de INS), era de 5,7%. În noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Nu este o crștere uriașă, dar, cu siguranță, este o creștere și este unul dintre indicatorii unei perioade de – cel puțin – răcire economică. Mai departe, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele de la Institutul Național de Statistică spun limpede: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu aproape 5% în perioada amintită. La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a deschis șampania Președintele vorbește însă de succese în 2025 și de relansare economică viitoare. „Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat, cetățeni, sector privat, instituții publice, trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansare economică. Deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027. Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi”, a mai precizat președintele”, a mai spus președintele. Economiștii au avertizat încă de la momentul anunțării măsurilor de austeritate că acestea vor încetini economia sau vor adânci o răcire deja existentă. De altfel, guvernul Bolojan este pe contrasens cu manualul de economie, care spune că, în vremuri de creștere economică, este momentul măsurilor de austeritate bugetară. Dar în vremurile de răcire a economiei, cum este aceasta pe care o traversează România, guvernul trebuie să vină cu injecții de bani în consumul privat și cu investiții publice, ca să atenueze criza. AUTORUL RECOMANDĂ:

Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026

Guvernul Bolojan continuă tradiția împrumuturilor de la populație și în 2026. Ministerul Finanțelor a anunțat că începe o nouă emisiune de titluri de stat prin programul FIDELIS. În acest fel statul poate să atragă fonduri suplimentare la buget cu ajutorul românilor, în condițiile în care dobânzile titlurilor sunt mai avantajoase decât cele oferite de bănci.  Ministerul Finanțelor a transmis că de astăzi, 16 ianuarie, până pe 23 ianuarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani, pot investi în titluri de stat FIDELIS. Valoarea minimă a unei subscrieri este de 5.000 lei pentru emisiunile în lei și de 1.000 euro pentru emisiunile în euro. Scadențele variază între 2028 și 2036, iar dobânzile pot ajunge până la 7,5% pe an pentru lei și până la 6,2% pentru euro. De asemenea, ministerul a anunțat și o emisiune de titluri specială pentru donatorii de sânge, pentru care pragul minim de subscriere este de 500 de lei. Pe această tranșă vor putea să investească persoanele care au donat sânge în perioada 1 august 2025 – 23 ianuarie 2026. „Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 august 2025.” FIDELIS debutează în 2026 cu dobânzi de până la 7,50% Spre deosebire de depozitele bancare, titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor au dobânzi mai mari decât cele practicate de bănci. De exemplu, băncile oferă dobânzi de aproximativ 6% pe an, în timp ce dobânzile titlurilor de stat FIDELIS pot ajunge până la 7,5% pentru lei și 6,2% pentru euro. Deși banii ar trebui blocați pe o perioadă de 6 ani pentru a beneficia de dobânda maximă, titlurile de stat rămân o variantă atractivă pentru români. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei

Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia

Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,

Nicușor Dan: România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Solidaritatea noastră va continua și în 2026

„Este necesar ca Federația Rusă să renunțe la abordarea sa contraproductivă și să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar, în acest context, cred că doar creșterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancțiuni, o poate aduce la masa negocierilor”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a subliniat că România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. „Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a adăugat el. De asemenea, președintele a evidențiat importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României. „Agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială. Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună și un instrument de dezvoltare economică și modernizare”, a explicat președintele. Mai mult, acesta a reiterat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne un obiectiv strategic. „Pași decisivi au fost deja parcurși, iar efortul interinstituțional pentru finalizarea procesului de aderare în 2026 va fi menținut. Aceasta va reprezenta un instrument adițional de promovare a economiei românești, oferind credibilitate investitorilor și creditorilor externi”, a declarat el. Nu în ultimul rând, președintele a mai subliniat că România va adopta o abordare mai activă a diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici, dar și cu statele Uniunii Europene la nivel global. El a salutat negocierile UE privind extinderea comerțului liber cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, precizând că România își va folosi toate oportunitățile pentru a întări relațiile internaționale în beneficiul cetățenilor.