Etichetă: Economic

Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile

Președintele Nicușor Dan a anunțat că anul 2025 a fost un succes. Cu măsuri „dureroase, dar necesare”, guvernul a încheiat anul cu un deficit bugetar în scădere „consistentă” față de anul anterior și chiar o ușoară creștere economică, așa cum a subliniat președintele. „Imperativele anului 2025, special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele așteptate. România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică”, a declarat Nicușor Dan. Nu este însă clar care a fost deficitul bugetar la finalul lui 2025. Datele publice din acest moment indică un deficit bugetar, la 11 luni din an, de 6,3% din PIB, în scădere față de 7,15% din PIB, cât a fost în aceeași perioadă din 2024. Creșterea economică din România, pe datele oficiale, a fost de circa 1% în 2025. Este un avans în marja de eroare, deși economiștii deja vorbesc de o recesiune, iar alți analiști, mai pesimiști, chiar de o criză economică de proporții care ar urma să se manifeste mai ales în 2026. Ce înseamnă criză economică? O criză economică, așa cum scrie la manualul de economie, înseamnă scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Cu alte cuvinte, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Or, acest lucru deja se întâmplă în România, în ciuda creșterii economice anunțate de președinte. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România (metodologia BIM, măsurată de INS), era de 5,7%. În noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Nu este o crștere uriașă, dar, cu siguranță, este o creștere și este unul dintre indicatorii unei perioade de – cel puțin – răcire economică. Mai departe, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele de la Institutul Național de Statistică spun limpede: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu aproape 5% în perioada amintită. La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a deschis șampania Președintele vorbește însă de succese în 2025 și de relansare economică viitoare. „Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat, cetățeni, sector privat, instituții publice, trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansare economică. Deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027. Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi”, a mai precizat președintele”, a mai spus președintele. Economiștii au avertizat încă de la momentul anunțării măsurilor de austeritate că acestea vor încetini economia sau vor adânci o răcire deja existentă. De altfel, guvernul Bolojan este pe contrasens cu manualul de economie, care spune că, în vremuri de creștere economică, este momentul măsurilor de austeritate bugetară. Dar în vremurile de răcire a economiei, cum este aceasta pe care o traversează România, guvernul trebuie să vină cu injecții de bani în consumul privat și cu investiții publice, ca să atenueze criza. AUTORUL RECOMANDĂ:

Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: Prima autostradǎ care traverseazǎ Carpații, în linie dreaptă

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că a semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Autostrada Sibiu-Pitești. Împrumutul în valoare de 500 mil. euro face parte dintr-un pachet total de până la 1 mld. euro prin care BEI sprijină construcția autostrăzii.  Ministrul Finanțelor spune că împrumutul va ajuta la realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Prin această nouă tranșă de finanțare, BEI continuă sprijinul pentru construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați și asigură legătura rutieră între Sibiu și Pitești. De asemenea, Nazare consideră că autostrada nu reprezintă doar „mai mulți kilometri de asflat”, ci o dezvoltare economică a României. „Astăzi am semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, pentru 122 km din Autostrada Sibiu–Pitești — unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură ale României. Este o nouă tranșă dintr-un pachet total de până la 1 miliard de euro, prin care BEI sprijină construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați – un proiect strategic pentru conectivitatea națională și regională”, a transmis Alexandru Nazare. Contractul de finanţare recent încheiat se înscrie într-un pachet financiar mai amplu, cu o valoare totală de până la 1 mld. euro, aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii pentru proiectul Autostrăzii Sibiu-Piteşti. Primul contract de finanţare, în valoare de 500 mil. euro, a fost semnat în luna octombrie 2025. Astfel, valoarea totală a Autostrăzii Sibiu-Piești este estimată la aproximativ 5,5 mld. euro. Investiția beneficiază de finanțare din fonduri europene nerambursabile, iar finalizarea proiectului este estimată pentru trimestrul IV al anului 2028. RECOMANDAREA AUTORULUI: Directorul CNAIR anunță că utilajul gigantic care va fora tunelul Poiana a ajuns pe platforma industrială de la Călărași Cum arată lucrările la tunelul Autostrăzii Sibiu-Pitești. Imagini în premieră

Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile pentru economia României

Banca Mondială a revizuit în scădere perspectivele economice pentru România în 2026, spre dezamăgirea premierului Ilie Bolojan. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în iunie anul trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut, conform celui mai recent raport publicat de Banca Mondială. Deși prognozele de anul trecut arătau că PIB-ul României ar urma să aibă un avans consistent, reevaluarea recentă a Băncii Mondiale a indicat un nivel mult mai scăzut. Astfel, în 2026 PIB-ul ar urma să înregistreze un avans de 1,3%, față de 1,9% cât era prognozat în luna iunie a anului trecut și cu 2,6% estimat în ianuarie 2025 de Banca Mondială. Economia României ar urma să aibă parte de o îmbunătățire abia din 2027, până la un avans de 1,9%, însă mai puțin decât avansul de 2,5% pe care Banca Mondială l-a prognozat la mijlocul anului trecut. Potrivit Băncii Mondiale „creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”. Totuși, instituția financiară avertizează că în cazul României, creșterea economică va fi afectată de consolidarea fiscală a guvernului Bolojan. Banca Mondială avertizează că am putea trăi deceniul cu cea mai slabă creștere globală Banca Mondială a subliniat că dacă actualele previziuni se vor menține, deceniul 2020-2029 ar urma să fie cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960 și prea slab pentru a evita stagnarea și șomajul în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare. De asemenea, creșterea în economiile emergente și cele în crus de dezvoltare va încetini până la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025. Însă, dacă este exclusă China, rata de creştere pentru acest grup în 2026 va fi de 3,7%, neschimbată faţă de 2025, a estimat Banca Mondială. „Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puţin capabilă să genereze creştere şi pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul şi rezilienţa economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanţele publice şi pieţele de credit”, a declarat economistul-şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economistul Cristian Socol avertisment pe final de an și previziuni sumbre pentru 2026: România implementează cea mai dură austeritate din UE Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară

Fug banii din România. Un economist celebru a făcut calculele. Câte miliarde de euro pierde țara

România este țara de pe Planeta Pământ, continent Europa, din care ies cei mai multi euro pe relatia comercială import – export, analizează economistul Radu Georgescu într-o postare publică. În opinia sa acesta înseamna 2% din PIB, mai precis vreo 10 miliarde euro. Lunar ies extrem de mulți bani din România. În 2025 au iesit peste 30 miliarde euro din Romania, apreciază Radu Georgescu, argumentând cu graficul de mai jos. Dacă urmarești această pagină sigur te intrebi de unde naiba mai sunt euro in Romania, că în fiecare lună ies cel putin două miliarde de euro. Guvernul nu poate să tiparească euro.  Nici măcar BNR nu poate. Sigur te întrebi cum naiba cursul euro nu crește în fiecare zi, punctează economistul. O anomalie economică Probabil îți dai seama că în România cursul euro este o anomalie economică. Această anomalie se bazeză pe altă anomalie economică. Se numește deficitul bugetar, explică Radu Georgescu. Deficitul bugetar în 2025 este aproximativ egal cu deficitul de Cont Curent. Ambele deficite sunt in jur de 8,5% din PIB. Pe româneste Guvernul se împrumută lunar euro de la bănci străine pentru a finanța deficitul bugetar și a menține cursul euro. Adică Guvernul face invers decât îți spune ție să faci, acuză Georgescu. Guvernul acuzat de fățărnicie Ție îți spune că trebuie să iei credite în lei. Chiar dacă dobânda la lei este de trei ori mai mare decât dobânda la euro. Și dacă ai un credit în lei plătești o rată dublă comparat dacă ai avea creditul în euro. Dacă de exemplu Guvernul României nu va mai putea o lună să împrumute euro de la bănci străine, în câteva zile cursul euro se duce la 7 lei. Este posibil să vedem în 2026 acest scenariu, încheie pesimist analistul economic.

ANAF a pus ochii pe 66 de mașini de lux, pentru că proprietarii au plătit prea puține taxe

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a demarat, în cadrul unui proiect pilot, o serie de controale care îi vizează pe proprietarii de mașini de lux care au plătit prea puține taxe către stat. Până acum, 66 de proprietarii de mașini de lux nu au putut să justifice discrepanțele mari între veniturile declarate la stat și valoarea autovehiculelor. Conform comunicatului transmis de ANAF, în aceste situații a fost indentificat un risc fiscal ridicat și există suspiciuni că mașinile de lux au fost cumpărate din venituri nedeclarate. Controalele DGAF au scos la iveală 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudă au constat că autoturismele de lux au fost cumpărate cu sume nedeclarate care au încălcat prevederile legale privind fiscalizarea veniturilor și disciplina financiară. „În cadrul acestui proiect, au fost analizate 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudă au constatat o discrepanță semnificativă între veniturile impozabile declarate în ultimii ani și valoarea de piață a autoturismelor achiziționate, indicând un risc fiscal ridicat. Controalele vizează situații în care venituri nedeclarate sau insuficient justificate sunt utilizate pentru efectuarea unor achiziții de valoare mare, cu încălcarea prevederilor legale privind fiscalizarea veniturilor și disciplina financiară”, se arată în comunicatul transmis de ANAF. Printre situațiile identificate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală se numără: – achiziționarea, în anul 2025, a unui autoturism BMW 740D xDrive, în valoare de aproximativ 100.000 euro, achitat integral în numerar, fără a fi prezentate documente care să ateste proveniența legală și trasabilitatea fondurilor; – tranzacționarea unui Porsche Panamera la un preț subevaluat, în condițiile în care autoturismul fusese achiziționat anterior cu 609.150 lei, plata fiind realizată în numerar, iar sursele fondurilor nu au putut fi dovedite prin documente credibile; – achiziția unui BMW M4 Competition M xDrive, în valoare de 546.951 lei, în absența unei justificări obiective a resurselor financiare utilizate; – achiziționarea unui BMW X6 xDrive, în valoare de 428.460 lei, cu plata în numerar, în cadrul unei tranzacții în care niciuna dintre părțile implicate nu a putut demonstra proveniența legală a sumelor. Într-un caz distinct, controalele ANAF au sprijinit organele de executare silită să pună sechestru pe un autoturism marca BMW 740, evaluat la 762.300 de lei, cu scopul de a recupera datorii restante către bugetul de stat. De asemenea, ANAF a anunțat că proiectul pilot va continua și va fi extins către alte tipuri de tranzacții cu risc fiscal. „Având în vedere confirmarea riscurilor fiscale evaluate, DGAF va continua acest tip de acțiuni și are în vedere extinderea semnificativă a numărului de controale, inclusiv asupra unor noi tipologii de tranzacții cu risc fiscal.ANAF reafirmă importanța respectării legislației fiscale și subliniază determinarea instituției în combaterea utilizării fondurilor ilicite, prevenirea evaziunii fiscale și asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru toți contribuabilii.” RECOMANDAREA AUTORULUI: „Lista rușinii” cu cetățenii români care au datorii. Cum vor apărea aceste date și ce arată proiectul legii reformei în administrația locală Cine sunt norocoșii care beneficiază de ștergerea datoriilor. ANAF a făcut anunțul

Statele Unite au făcut prima vânzare de petrol din Venezuela, evaluată la 500 de milioane de dolari

Statele Unite au finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, în valoare de 500 de milioane de dolari, potrivit unui oficial al administrației. Momentan, nu se cunosc alte detalii privind vânzarea, dar oficialul a declarat că se așteaptă mai multe vânzări în zilele și săptămânile următoare, potrivit CNN. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a declarat într-un comunicat că președintele Trump a „negociat un acord energetic istoric cu Venezuela” după arestarea lui Nicolás Maduro, „care va aduce beneficii poporului american și venezuelean”. Ea a spus că echipa lui Trump facilitează discuțiile cu companiile petroliere „care sunt gata și dispuse să facă investiții fără precedent pentru a restaura infrastructura petrolieră a Venezuelei, potrivit Time. La începutul acestei luni, fostul lider venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, împreună cu soția sa, de forțele speciale americane. Cei doi au fost duși în fața instanței din New York, Maduro fiind acuzat de Totodată, după capturarea lui Maduro, Trump a declarat că Washingtonul va vinde între 30 și 50 de milioane de barili de petrol venezuelean, în parteneriat cu companii americane. Săptămâna trecută, Trump a anunțat că industria petrolieră va investi cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui sectorul energetic al Venezuelei, deși nu este clar de unde provine această cifră.

România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026

România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare

BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025

Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în perioada ianuarie-noiembrie 2025, cu 24 miliarde euro, până la 227,5 miliarde euro, arată datele publicate de Bănca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 3,7%.  Conform raportului publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 noiembrie 2025, de 178,599 mld. euro, adică 78,5% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 14,2% față de finalul anului trecut. De asemenea, datoria externă pe termen scurt s-a situat la 48,913 mld. euro, respectiv 21,5% din totalul datoriei externe. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile satului român. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,140 mld. euro, în creștere de la 26,060 mld. euro cât a fost în perioada similară a anului trecut. „În perioada ianuarie – noiembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 24,002 miliarde euro, până la 227,512 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 178,599 miliarde euro la 30 noiembrie 2025 (78,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,2% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2025 nivelul de 48,913 miliarde euro (21,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,7% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele transmise de Banca Națională a României.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu

Guvernul stabilește criterii clare pentru prioritizarea fondurilor Anghel Saligny în 2026

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, o hotărâre care stabilește criteriile de prioritizare a solicitărilor de transfer pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” în anul 2026. Măsura vizează o alocare transparentă și echitabilă a fondurilor, cu accent pe utilizarea eficientă a resurselor publice și pe accelerarea proiectelor aflate în stadii avansate de implementare. Actul normativ a fost adoptat la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și menține structura de prioritizare aplicată în 2025, conform Hotărârii Guvernului nr. 42/2025. „Aceste măsuri au ca obiectiv stabilirea unor criterii transparente și echitabile pentru prioritizarea solicitărilor de transfer, care vor asigura o utilizare mai eficientă a resurselor financiare disponibile în anul 2026”, a declarat ministrul dezvoltării Cseke Attila. Cum sunt împărțite fondurile Potrivit hotărârii, fondurile vor fi distribuite pe domenii de investiții, astfel: – 45% pentru proiecte de alimentare cu apă și canalizare (1.408 obiective); – 30% pentru sisteme de distribuție a gazelor naturale (283 obiective); – 25% pentru infrastructură rutieră – drumuri și poduri (2.683 obiective). Prioritate pentru proiectele avansate În interiorul fiecărui domeniu, prioritatea este acordată proiectelor cu un grad ridicat de execuție. Astfel, 50% din fonduri sunt alocate obiectivelor pentru care s-au transferat deja peste 80% din valoarea contractelor (1.852 obiective), 30% celor aflate între 40% și 80% stadiu de implementare (933 obiective), iar 20% proiectelor aflate în faze incipiente (1.589 obiective). Solicitările vor fi onorate în ordinea cronologică a înregistrării la Ministerul Dezvoltării. De la aplicarea criteriilor sunt exceptate 263 de obiective aparținând județelor, municipiilor reședință de județ și sectoarelor Capitalei, care trebuie să asigure o cofinanțare de 20%. „O prioritizare clară, corectă și verificabilă permite accelerarea investițiilor și asigură o utilizare responsabilă a fondurilor publice. În 2026, vom continua să investim în infrastructura locală”, a mai precizat ministrul Cseke Attila.

Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela

Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea.  La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili).  Analiștii speculează că prețurile la  petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean