Etichetă: Economic

Ratele creditelor în lei scad, din aprilie 2026. Cu cât vor plăti mai puțin românii care au luat bani de la bănci

Vești bune pentru românii care au credite în lei, calculate în funcție de IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Ei vor plăti rate mai mici începând cu 1 aprilie 2026, scrie Ziarul de Iași. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), valoarea IRCC 2025 T4 va scădea de la 5,68% (valoare curentă, aplicabilă până la 31 martie 2026) la 5,58%. Diferența se va vedea direct în ratele românilor. Sursa citată prezintă o estimare făcută de un expert bancar: de la 1 aprilie, românii cu un credit de 300.000 lei luat pe o perioadă de 25 de ani ar urma să plătească cu aproximativ 22 de lei mai puțin pe lună față de rata din ianuarie 2026. IRCC este reperul folosit de bănci pentru dobânzile variabile la creditele în lei. Se calculează zilnic, ca media ponderată a dobânzilor interbancare, și trimestrial, ca media valorilor zilnice. La finalul fiecărui trimestru, IRCC trimestrial se publică și e folosit la actualizarea dobânzilor pentru următorul trimestru. Citește aici despre cum a evoluat IRCC în ultimii ani.

Telefónica, firma care vrea să cumpere Digi, caută modalități de a repatria profituri acumulate în Venezuela, blocate timp de 20 de ani

Potrivit surselor din sector citate de elEconomista.es, suma acumulată din 2005 în această țară din Caraibe (acum aflată sub controlul Statelor Unite) este dificil de estimat din cauza hiperinflatiei și a devalorizării continue a bolívarului, proces derulat sub regimurile foștilor președinți Hugo Chávez și Nicolás Maduro. Față de ceea ce până acum câteva săptămâni părea aproape pierdut, se deschide acum o fereastră pentru recuperarea investițiilor și eforturilor grupului spaniol pe această piață. Aceleași surse adaugă că operatorul spaniol consideră prioritară apărarea intereselor acționarilor, ceea ce obligă compania să exploreze toate opțiunile pentru a recupera total sau parțial acești bani blocați. În același timp, această sumă rămasă de recuperat ar putea deveni un element de negociere pentru potențiali cumpărători ai filialei din Venezuela. Lanțul pierderilor din Venezuela a continuat între 2010 și 2014, perioadă în care grupul spaniol a înregistrat pierderi contabile apropiate de 7,5 miliarde de euro din cauza deprecierii monedei și a restricțiilor privind ieșirile de valută din țară. Schimbarea de putere din ultimele zile deschide și o nouă perspectivă asupra discuțiilor preliminare privind ieșirea Telefónica din Venezuela. Orice cumpărător potențial va avea nevoie de acordul administrației Trump. Posibilitățile de vânzare cresc considerabil în contextul așteptărilor de dezvoltare economică stimulate de Statele Unite. Noile condiții ar putea atrage operatori americani de telecomunicații interesați de o piață cu potențial ridicat de creștere. Decizia de vânzare este definitivă În pofida acestor perspective favorabile pentru investitori, grupul spaniol urmărește îndeaproape evoluțiile din Venezuela, în speranța că schimbările vor sprijini interesele companiei. Totuși, indiferent de evoluții, decizia Telefónica de a se retrage din toate piețele latino-americane (cu excepția Braziliei) rămâne ireversibilă, conform planului strategic anunțat pe 4 noiembrie 2025. Grupul a raportat pierderi contabile totale de 7,5 miliarde de euro ca urmare a situației din Venezuela. Compania de telefonie Movistar Venezuela are 8,9 milioane de clienți și este liderul pieței, cu o cotă de peste 40% și aproximativ 1.700 de angajați. Digitel, parte a grupului Cisneros, ocupă locul al doilea, cu 35%. Spre deosebire de alte țări, Telefónica nu oferă servicii de telefonie fixă în Venezuela, un segment dominat aproape integral de operatorul național Cantv, cu aproximativ 80% din piață. Deși Telefónica nu publică rezultatele financiare detaliate pe țară, surse locale estimează că profitul din 2024 a fost de aproximativ 210 milioane de euro la cursul local. O piață încă subdezvoltată Potrivit surselor din industrie, nivelul mediu de cheltuieli ale utilizatorilor de telefonie mobilă din Venezuela este greu de comparat cu al altor state din regiune. Consumul lunar al unui utilizator obișnuit este în jur de 5 dolari, prețul celor mai populare pachete de date de 3 până la 5 GB. Această valoare este între trei și aproape cinci ori mai scăzută decât media regională de aproximativ 14 GB. Piața telecom este dominată de serviciile preplătite, segment mai puțin valoros decât abonamentele. Pe de altă parte, negocierile altor companii internaționale cu Statele Unite pentru repatrierea profiturilor sunt momentan descurajante. Președintele Donald Trump a blocat prin ordin executiv fondurile aparținând Guvernului venezuelean depozitate în conturile Departamentului Trezoreriei, pentru a le proteja de confiscări, decizii judiciare sau pretenții ale creditorilor. Decizia a fost confirmată într-o recentă întâlnire între mari companii petroliere, inclusiv Repsol, și reprezentanți ai Casei Albe, care înclină spre o abordare radicală: uitarea trecutului și concentrarea pe câștigurile viitoare. Achiziționarea grupului Digi, o posibilă opțiune pentru Telefónica de a opera în șapte țări Achiziția întregului grup Digi a apărut ca o potențială tranzacție corporativă pentru Telefónica, prezentând o oportunitate latentă de creștere anorganică pe un continent pregătit pentru consolidare. Estimările pieței sugerează că prețul ar putea fi de aproximativ 3,8 miliarde de euro, inclusiv 1,8 miliarde de euro reprezentând datorii și o primă de 20% față de o capitalizare de piață de 1,7 miliarde de euro. Digi este un fenomen comercial în Spania, devenind un disruptor major în industrie, cu o creștere a veniturilor de 23% de la an la an. Al patrulea cel mai mare operator de telecomunicații fixe și mobile din Spania se mândrește cu 9,6 milioane de clienți, o rețea de retail de cincizeci de magazine proprii, 10.000 de angajați și o creștere a portărilor de peste 27% în ultimele douăsprezece luni. În plus, achiziția are un scop defensiv clar împotriva altor potențiali pretendenți, având în vedere că Digi închiriază rețeaua Telefónica acolo unde infrastructura proprie este insuficientă. Mai mult, aceeași ofensivă l-ar elimina pe cel mai agresiv jucător din industrie, o sursă de frustrare pentru operatorii consacrați și presupusul vinovat din spatele devalorizării sectorului.

De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 150 de miliarde de lei

Guvernul Bolojan va avea nevoie în 2026 de un volum imens de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile scadente. Statul se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale, asta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României din acest an depășește 250 mld. lei, conform Ziarului Financiar.  Anul trecut, România a împrumutat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin emisiuni de obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganții bancari. Acum, din totalul de 52 mld. euro, Ministerul Finanțelor estimează că între 12 și 14 mld. euro vor proveni din împrumuturile de pe piețele externe, prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni în perioada 2026-2028. „Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobonduri. Potrivit estimărilor, necesarul total de finanțare anticipat de Guvern pentru acest an este de 265-275 mld. lei, 52-54 mld. euro. Ministerul Finanțelor urmează să obțină această sumă și prin intermediul împrumuturilor în lei și valută pe piața internă și internațională, dar suma finală va depinde de bugetul pe care guvernul Bolojan discută zilele acestea. Noul an se anunță dificil din punct de vedere financiar pentru că deficitul uriaș și datoria publică în creștere au făcut ca România să simtă din ce în ce mai tare povara dobânzilor. Astfel, statul a ajuns să plătească anual zeci de miliarde doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Acum, principala preocupare a Executivului este refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi

Donald Trump despre șeful băncii centrale a SUA: Idiotul ăla nu va mai fi mult timp acolo

Donald Trump l-a criticat din nou pe președintele Fed, Jerome Powell. „Idiotul ăla nu va mai fi mult timp prin preajmă”, a spus Donald Trump despre președintele Fed, potrivit Le Figaro. Trump și-a intensificat atacurile personale asupra șefului băncii centrale a SUA. Într-un discurs rostit marți în fața Detroit Economic Club, președintele SUA l-a criticat dur pe Jerome Powell. Discursul a fost ținut după ce Trump a vizitat o fabrică auto Ford din Michigan. Cu câteva ore mai devreme, de la Casa Albă, Trump l-a numit pe Powell „incompetent” și „necinstit”. Atacurile în serie ale liderului SUA asupra șefului Rezervei Federale au legătură cu dezacordurile dintre cei doi. Trump consideră că Fed are o politică monetară prea restrictivă și dăunătoare creșterii economice. În plus, Trump pune la îndoială independența Fed-ului, considerând că banca ar trebui să sprijine acțiunile puterii executive. Donald Trump vs Jerome Powell Atacurile lui Trumo reprezintă o tentativă de intimidare, susține Powell. Într-o declarație filmată, el a confirmat că este vizat de o anchetă penală. Powell a afirmat că anchetă nu se bazează pe probleme de management sau pe proiectul de renovare a sediului Fed. În opinia sa, este vorba despre o încercare motivată politic de a presa banca centrală să reducă ratele dobânzilor în conformitate cu dorințele administrației Trump. El a reiterat faptul că Fed trebuie să continue să își bazeze politica monetară pe date economice, nu pe considerații politice, subliniind importanța independenței sale. Procurorii americani au deschis o anchetă penală care îl vizează pe președintele Rezervei Federale (Fed), Jay Powell, în legătură cu renovarea sediului băncii centrale, un proiect estimat la 2,5 miliarde de dolari. Decizia a escaladat conflictul dintre administrația președintelui Donald Trump și instituția responsabilă de politica monetară a SUA.

Se reversează exodul românilor? Cât mai rentează să lucrezi în străinătate, ca român?

Povestea clasică despre „plecatul într-un loc mai bun” pare că începe să se inverseze acum. Românii care au ales să lucreze în străinătate își doresc să se întoarcă acasă după ce s-au lovit de creșterea bruscă a costului vieții. Prețurile la chirie, alimente, energie, dar și sănătate continuă să crească în toate țările din Vest, în timp ce veniturile celor mai mulți dintre migranți rămân aceleași sau insuficiente pentru a duce „o viață mai bună”. Pe lângă costul ridicat al vieții, există un motiv solid pentru care românii vor să se întoarcă. Economia României a înregistrat o creștere serioasă cu salarii mai mari, șomaj scăzut și locuințe la prețuri mai accesibile.  Pe lângă costul vieții, avantaje și dezavantaje, un factor neoficial care îi determină pe români să se întoarcă din străinătate este discriminarea. Mulți români se plâng de faptul că se lovesc de discriminare, atât la locul de muncă, cât și atunci când vine vorba de serviciile sociale. În al doilea caz, mai multe persoane care beneficiază de ajutoare sociale primesc ulterior scrisori în care li se solicită restituirea fondurilor, doar că majorate. Pentru cei mai mulți, România a început să arate ca o alternativă reală, nu ca o întoarcere forțată, în timp ce pentru țările din Vest, plecarea oamenilor activi, care lucrează în servicii, logistică, construcții, îngrijire sau retail devine o presiune care poate fi resimțită inclusiv în lipsa de personal sau în costurile mai mari pe care angajatorii străini vor fi nevoiți să le suporte. Mai mult, fenomenul întoarcerii românilor în țară a luat amploare în perioada iunie 2024 – iunie 2025, atunci când peste 37.000 de români au părăsit Marea Britanie, arată cele mai recente statistici. Românii, polonezii și bulgarii sunt naționalitățile care înregistrează cele mai mari plecări din Marea Britanie, urmate îndeaproape de italieni, spanioli, portughezi și francezi. În urma plecărilor masive, Marea Britanie și-a pierdut atractivitatea ca centru de muncă și viață așa cum era văzută în trecut de mai mulți europeni. Chiriile, facturile la energie și coșul zilnic i-au șocat pe românii din diaspora Unul dintre cele mai mari șocuri resimțite de românii care locuiesc în diaspora rămâne costul cu locuințele. În marile orașe europene, chiriile au ajuns la niveluri greu de suportat chiar și pentru angajații cu normă întreagă sau pentru cei care au un al doilea job. În 2026, chiria medie pentru un apartament cu două camere în Berlin variază între 1.200 de euro și 2.200 de euro pe lună, conform datelor publicate de investropa. Situația nu e mai roz nici pentru alte orașe europene mari. În Paris, de exemplu, chiria pentru un apartament trece de 1.800 de euro, iar în Amsterdam sau Londra, prețul chiriei trece de  2.900 de euro pe lună. În paralel, în România, costul cu locuințele este semnificativ mai mic. În orașe precum București, Cluj sau Brașov, chiria pentru un apartament cu 2 camere ajunge la maxim 500 de euro pe lună. Pe lângă chirie, scumpirea alimentelor și a energiei în țările din Vest pun presiuni pe bugetele românilor. În ultimii ani, prețurile la alimentele de bază au crescut în țări precum Germania, Franța, Olanda sau Marea Britanie, iar facturile la energie au rămas cu costuri ridicate. România, deși resimte scumpirile, rămâne printre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană când vine vorba de costul vieții. De asemenea, un alt capitol sensibil pentru români, care nu ține doar de costuri, este sănătatea. În Marea Britanie, de exemplu, problemele din Sistemul Național de Sănătate (NHS) sunt invocate frecvent de românii care se gândesc să plece. Listele de așteptare, deficitul de personal și accesul greoi la consultații sau investigații au devenit o problemă la fel de mare ca salariul pentru familii, mai ales pentru cele care au copii sau părinți în vârstă. Salariile medii din România nu mai sunt la fel ca acum un deceniu Când vine vorba de motivul principal pentru care românii au ales să plece din România, salariul, situația pare că s-a redresat. Potrivit raportului ECA International, „se preconizează, în general, că economiile est-europene le vor depăși încă o dată ca performanțe pe cele vest-europene, beneficiind de o creștere economică mai rapidă și de o productivitate mai mare”. În plus, conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, salariul mediu net lunar ar urma să crească până la 5.555 lei, adică 1.100 de euro. De asemenea, pentru domeniile precum IT, inginerie, construcții, transport sau servicii specializate, veniturile pot ajunge până la 1.600 de euro lunar. Diferența există între veniturile din România și cele din diaspora, pentru că un român câștigă în medie între 1.800 și 2.200 de euro, dar diferența apare atunci când se trage linia finală. După plata chiriei, a facturilor și a coșului de cumpărături, românii din diaspora ajung să rămână la final de lună cu sume comparabile cu cele din România. Cum arată situația din străinătate din perspectiva românilor Unii dintre românii care au lucrat în străinătate și s-au întors în țară au declanșat o adevărată temă de discuție în mediul online. Pentru cei care își fac planuri să plece din România în căutarea unor salarii mai mari și a unui trai mai bun, decizia a devenit mai grea. Câteva dintre comentarii arată că situația din diaspora nu mai seamănă cu cea de acum 10-15 ani. Mai mult, românii care au locuit în străinătate susțin că un job plătit cu salariul mediu nu merită efortul unei plecări în afara României. „Acum 10-15 ani, eu zic că ar fi meritat, dar astăzi nu cred că mai merită. În condițiile în care calitatea vieții în vest a scăzut foarte mult în general, nu doar pentru middle class, ci cam pentru toată lumea.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât scoate un român din buzunare pentru factura la curent în Italia, Spania și Marea Britanie. Care este locul ideal în care te poți stabili Tot mai mulți români RENUNȚĂ la locurile de muncă din străinătate. Domeniul care este mai bine plătit în țara noastră

De ce fuge capitalul străin din România?

Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton. Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor. România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească. Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile. Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028. Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi. În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI). Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI). Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025. Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești). Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente: monitorizarea Băncii Centrale Europene predictibilitatea fiscală regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă impozite de două ori mai mici ca România „Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul.  „Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton” „Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi. România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta. “2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“ “Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic. Sursa foto: GÂNDUL LIVE 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună. 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Presa maghiară face recensământul investițiilor care au plecat din România în 2025, dar rămân pe picioare în țara vecină. „Operează fără probleme în Ungaria” Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri din România? Economist: ”Toți marii retaileri își reconsideră pozițiile internaționale. E presiunea câștigului” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Ce mesaj i-a dat China lui Mark Zuckerberg, șeful Facebook. Chinezii au luat la ochi compania miliardarului

China a declarat joi că va investiga achiziția de 2 miliarde de dolari a startupului de inteligență artificială Manus de către Meta – compania lui Mark Zuckerberg care deține Instragram sau Facebook – pentru a evalua conformitatea acesteia cu legile privind controlul exporturilor. Meta a achiziționat luna trecută Manus, o companie cu sediul în Singapore, în timp ce gigantul tehnologic american încearcă să integreze automatizări avansate în produsele sale destinate consumatorilor și companiilor. Termenii achiziției nu au fost dezvăluiți, însă Wall Street Journal a relatat că tranzacția s-a încheiat la o valoare de peste 2 miliarde de dolari, potrivit unor surse familiarizate cu achiziția. Ministerul Comerțului din China a declarat că va efectua o evaluare și o investigație privind modul în care achiziția respectă legile și reglementările referitoare la controlul exporturilor, importul și exportul de tehnologie și investițiile în străinătate, potrivit unui comunicat tradus de Google. „Guvernul chinez sprijină în mod constant întreprinderile în desfășurarea de operațiuni transnaționale reciproc avantajoase și în cooperarea tehnologică internațională, în conformitate cu legile și reglementările”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului, He Yadong, în cadrul unei conferințe de presă. CNBC a contactat Meta și Manus pentru comentarii. Manus a început ca un produs al startupului chinez Butterfly Effect, cunoscut și sub numele de Monica.Im, înainte de a se dezvolta într-o entitate separată, care s-a mutat în Singapore la începutul acestui an. Startupul a fost salutat drept „următorul DeepSeek” după ce și-a lansat primul agent AI în martie, care poate ajuta la sarcini precum cercetarea de piață, programarea și analiza datelor. Se pare că, în iulie, compania a concediat cea mai mare parte a personalului din Beijing, pe măsură ce viza extinderea globală. Manus a declarat că achiziția de către Meta va permite companiei să continue să opereze din Singapore. Startupul a precizat că avea 105 angajați în decembrie, în Singapore, Tokyo și San Francisco. Manus a spus că a depășit 100 de milioane de dolari în venituri recurente anuale (ARR) în decembrie, la doar opt luni de la lansarea unui produs, ceea ce, potrivit companiei, o face cel mai rapid startup din lume care a atins acest prag pornind de la zero. „Talentul excepțional al Manus se va alătura echipei Meta pentru a livra agenți cu scop general în produsele noastre pentru consumatori și companii, inclusiv în Meta AI”, a declarat Meta într-un comunicat din decembrie. Achiziția vine după ce compania a obținut 75 de milioane de dolari într-o rundă de finanțare condusă de fondul american de capital de risc Benchmark, în aprilie. Investigația Chinei „subliniază faptul că țara consideră agenții AI avansați, modelele și proprietatea intelectuală aferentă drept active strategice”, a declarat pentru CNBC Nick Patience, responsabil pe AI la The Futurum Group. AUTORUL RECOMANDĂ:

Scandal uriaș între cei mai puternici oameni ai planetei. Trump amenință că îl dă în judecată pe șeful băncii centrale americane. Președintele american vrea să-l demită pe președintele Fed, din cauza dobânzilor prea mari. De ce contează pentru România

Decizia Departamentului de Justiție de a investiga Rezerva Federală vine după o lungă serie de amenințări ale președintelui Donald Trump de a-l viza pe președintele băncii centrale, Jerome Powell. Practic, Donald Trump este nemulțumit de ratele dobânzilor băncii centrale americane (Fed), care, spune președintele american, sunt prea mari. Politica dobânzilor pe care o practică Fed, la fel ca și printarea dolarului, are ecou în toată lumea, inclusiv în România. Băncile centrale din toată lumea se uită la „semnalele Fed”. Trump a declarat duminică seara pentru NBC News că nu a știut în prealabil despre citațiile emise de Departamentul de Justiție, care se concentrează asupra mărturiei lui Powell din iunie în Senat privind renovarea clădirilor de birouri ale Rezervei Federale. Deși a criticat proiectul de renovare al Rezervei Federale, esența frustrărilor lui Trump față de Powell a provenit din refuzul acestuia de a reduce și mai mult ratele dobânzilor pentru a se alinia cu agenda administrației. Ofensiva lui Powell Duminică seara, Powell a publicat un videoclip în care l-a atacat direct pe Trump. Gestul a fost extrem de neobișnuit pentru un președinte al Rezervei Federale, care, în general, încearcă să stea departe de disputele politice, și reprezintă prima dată când Powell l-a criticat direct pe președinte. El a spus că citațiile sunt „fără precedent” și „ar trebui privite în contextul mai larg al amenințărilor administrației și al presiunilor continue”. În scurta sa convorbire telefonică cu NBC News, duminică, Trump a declarat că citațiile Departamentului de Justiție nu au nicio legătură cu ratele dobânzilor. „Nu. Nici măcar nu m-aș gândi să fac asta în felul acesta. Ceea ce ar trebui să pună presiune pe el este faptul că ratele sunt mult prea mari. Aceasta este singura presiune pe care o are”, a spus Trump, pentru sursa citată. Totuși, tensiunea dintre cei doi este evidentă de ceva timp. În timpul unui tur al Rezervei Federale în iulie, Trump l-a criticat pe Powell pentru costul proiectului de renovare. Powell a contestat evaluările președintelui, afirmând că acesta interpretează greșit documentele. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE.  De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine

Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie

Bulgaria a înregistrat primul său caz de bancnote euro falisificate. Unele dintre bancnotele false sunt de o calitate relativ ridicată și sunt greu de identificat la prima vedere, avertizează casa de schimb valutar Tavex, conform publicației Novinite. Bulgaria a trecut la moneda unică euro începând cu 1 ianuarie 2026. Folosirea sau punerea în circulație a banilor falși constituie infracțiune în Bulgaria, ca și în România. Legea bulgară prevede ca, dacă o persoană suspectează că o bancnotă euro este falsă, cea mai sigură soluție este să o ducă la cea mai apropiată sucursală bancară sau să o raporteze poliției. Acolo, autoritățile vor examina bancnota și vor întocmi un proces-verbal. Dacă bancnota este autentică, aceasta va fi returnată proprietarului. Dacă se confirmă că este contrafăcută, va fi confiscată, însă nu se aplică sancțiuni atâta timp cât bancnota a fost predată voluntar. Băncile și unii comercianți folosesc echipamente specializate pentru verificarea bancnotelor: lămpi ultraviolete, detectoare magnetice, scanere cu infraroșu, dispozitive pentru măsurarea dimensiunii și grosimii. Ce pedeapsă prevede legea pentru falsificarea de bani Legea din Bulgaria, ca și cea din România, tratează cu maximă seriozitate infracțiunile legate de banii contrafăcuți. Falsificarea sau producerea de bancnote ori monede false, conform articolului 243 din Codul penal, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani. Deținerea, transferul sau punerea în circulație a banilor contrafăcuți, atunci când persoana știe că sunt falși (articolul 244), se sancționează cu închisoare de la 2 la 8 ani. Bulgaria a trecut la euro de la 1 ianuarie 2026 Banca Națională a Bulgariei a raportat că, la data de 9 ianuarie, numerarul aflat în circulație, denominat în leva bulgărești, se ridica la 16,1 miliarde de leva, echivalentul a aproximativ 8,23 miliarde de euro. Potrivit Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), furnizarea de numerar în euro către băncile comerciale decurge conform planurilor operaționale aprobate în prealabil. Până în prezent, bancnote și monede euro cu o valoare totală de peste 3,1 miliarde de euro au fost deja puse în circulație pentru a acoperi cererea din perioada de tranziție. În primele șase luni ale anului 2026, toate băncile vor schimba bancnotele și monedele în leva în euro gratuit și fără limită de sumă, aplicând cursul oficial fix. Pentru sume care depășesc 30.000 de leva, echivalentul a aproximativ 15.340 de euro, clienții trebuie să depună o solicitare cu cel puțin trei zile lucrătoare în avans. De asemenea, depunerea de leva într-un cont bancar și conversia acestora în euro se realizează tot fără comisioane. AUTORUL RECOMANDĂ: