Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie
Bulgaria a înregistrat primul său caz de bancnote euro falisificate. Unele dintre bancnotele false sunt de o calitate relativ ridicată și sunt greu de identificat la prima vedere, avertizează casa de schimb valutar Tavex, conform publicației Novinite. Bulgaria a trecut la moneda unică euro începând cu 1 ianuarie 2026. Folosirea sau punerea în circulație a banilor falși constituie infracțiune în Bulgaria, ca și în România. Legea bulgară prevede ca, dacă o persoană suspectează că o bancnotă euro este falsă, cea mai sigură soluție este să o ducă la cea mai apropiată sucursală bancară sau să o raporteze poliției. Acolo, autoritățile vor examina bancnota și vor întocmi un proces-verbal. Dacă bancnota este autentică, aceasta va fi returnată proprietarului. Dacă se confirmă că este contrafăcută, va fi confiscată, însă nu se aplică sancțiuni atâta timp cât bancnota a fost predată voluntar. Băncile și unii comercianți folosesc echipamente specializate pentru verificarea bancnotelor: lămpi ultraviolete, detectoare magnetice, scanere cu infraroșu, dispozitive pentru măsurarea dimensiunii și grosimii. Ce pedeapsă prevede legea pentru falsificarea de bani Legea din Bulgaria, ca și cea din România, tratează cu maximă seriozitate infracțiunile legate de banii contrafăcuți. Falsificarea sau producerea de bancnote ori monede false, conform articolului 243 din Codul penal, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani. Deținerea, transferul sau punerea în circulație a banilor contrafăcuți, atunci când persoana știe că sunt falși (articolul 244), se sancționează cu închisoare de la 2 la 8 ani. Bulgaria a trecut la euro de la 1 ianuarie 2026 Banca Națională a Bulgariei a raportat că, la data de 9 ianuarie, numerarul aflat în circulație, denominat în leva bulgărești, se ridica la 16,1 miliarde de leva, echivalentul a aproximativ 8,23 miliarde de euro. Potrivit Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), furnizarea de numerar în euro către băncile comerciale decurge conform planurilor operaționale aprobate în prealabil. Până în prezent, bancnote și monede euro cu o valoare totală de peste 3,1 miliarde de euro au fost deja puse în circulație pentru a acoperi cererea din perioada de tranziție. În primele șase luni ale anului 2026, toate băncile vor schimba bancnotele și monedele în leva în euro gratuit și fără limită de sumă, aplicând cursul oficial fix. Pentru sume care depășesc 30.000 de leva, echivalentul a aproximativ 15.340 de euro, clienții trebuie să depună o solicitare cu cel puțin trei zile lucrătoare în avans. De asemenea, depunerea de leva într-un cont bancar și conversia acestora în euro se realizează tot fără comisioane. AUTORUL RECOMANDĂ:
Un economist celebru explică cum funcționează economia: Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale
Radu Georgescu avertizează într-o postare pe rețelele de socializare că în următorii ani, România va fi lovită de o recesiune economică puternică și contrazice afirmațiile reprezentanților Guvernului care declară că „vom avea creștere economică”. Georgescu explică cum funcționează economia și spune că puțini oameni știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Într-o postare amplă publicată pe pagina personală de Facebook, economistul Radu Georgescu spune crede că perspectiva optimistă prezentată de Guvernul Bolojan nu ține cont de modul în care funcționează economia și susține că aceasta nu este condusă de firme sau de state, ci de sistemul bancar. Specialistul subliniază că banii sunt creați de băncile comerciale și crede că aceștia sunt echivalenți cu îndatorarea. „Puțini știu că economia nu mai este condusă de firme. Nici măcar de state. Economia este condusă de bănci. Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Și că Bani = Datorie.” Cum a ajuns sistemul bancar să conducă economia globală Economistul oferă explicații cu privire la modul de funcționare a sistemului bancar, care conduce economia. Georgescu explică că până la începutul anilor 70 banii aveau acoperire în aur, iar dolarul american era legat de cantitatea de aur deținută de Statele Unite. Practic, banii erau limitați iar băncile acordau credite către firmele care generau plus valoare în economie și bunăstarea populației. Sistemul și schimbarea majoră au venit în 1971 când președintele Nixon a dat o lege prin care a decis decuplarea dolarului de aur. Din acel moment banii au devenit bani „FIAT”, care nu mai aveau acoperire fizică și erau creați electronic de bănci atunci când erau acordate creditele, în principal către firme. „Până în 1971 toți banii aveau acoperire în aur. Toți banii erau legați de $. Iar $ era legat de cantitatea de aur deținută de US. Deci nu se puteau printa bani fară numar. Deoarece banii erau limitați, băncile acordau credite în principal către firme. Acestea generau plus valoare în economie și bunastare pentru populație. Dar acest sistem s-a stricat în 1971. În 1971 președintele US Nixon a dat o lege și a decuplat banii de aur. Din 1971 toți banii nu mai au acoperire în nimic. Se numesc bani FIAT ( în latină FIAT înseamnă a face). Din 1971 toți banii sunt creați electronic de bănci atunci când dau credite. Banii sunt generați printr-o notă contabilă în sistemul contabil al băncii Activ = Pasiv.” Creditul ipotecar a devenit „oul de aur al băncilor” În opinia specialistului, mecanismul adoptat a făcut ca băncile să prefere finanțarea unor activități mai puțin productive precum creditele imobiliare, creditele de cosum sau creditele către stat, care sunt mai profitabile pe termen lung. De asemenea, economistul dă exemplul României, unde doar 20% din totalul creditelor sunt acordate către companii. În acest fel, creșterea economică a țării noastre din ultimii 10 ani s-a bazat pe datorie. „Deoarece băncile pot să genereze bani fară număr au realizat că este mult mai rentabil să finanțeze activități care nu sunt productive: credite imobiliare, credite de consum, credite către stat. Oul de aur al băncilor a devenit creditul ipotecar. Cei mai buni clienți al băncilor sunt cei care își iau un credit ipotecar pe 30 de ani. Aceștia vor munci ani de zile pentru a plăti prima dată rata la bancă”. În finalul mesajului său, Radu Georgescu atrage atenția că reducerea datoriei României cu 50 mld. lei va reprezenta un minus de 50 mld. pentru economie. În acest sens, specialistul crede că în 2026 economia țării va intra în recesiune și susține că efectele se observă deja pentru că economia și consumul scad. Un cunoscut analist financiar dă alarma: Creșterea TVA la 24% nu este exclusă în 2026 Un celebru economist face recensământul creșterilor de taxe ale Guvernului Bolojan: „Nu este o avalanșă cu creșteri de taxe. Este o operațiune specială a Guvernului”
La ce cifre s-a uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de astăzi, pentru bugetul României.
Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pe tema bugetului de stat. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, astfel încât România să înceapă noul an cu un buget aprobat de Parlament. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului de anul acesta, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, un factor extrem de important pentru influențarea veniturilor. Anul 2025 s-a încheiat fără buget aprobat pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor aprinse în coaliție. Pentru că totul trebuia pus la punct de urgență, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei 5 viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului de stat este marea prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a reușit să respecte Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Așadar, România a trecut în noul an fără un buget, dar cu noi majorări de taxe și impozite locale care au stârnit reacții negative în rândul românilor. Pe lângă discuțiile legate de bugetul României, Bolojan și cei 5 viceprim-miniștrii au vorbit despre ce se întâmplă cu reforma administrației și cu reforma companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în următoarele săptămâni ce se va întâmpla cu cele mai problematice firme, câte vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Dacă vor fi. Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani. Bugetul pe 2026 ar urma să fie construit pe linia nominală a PIB-ului, care e semnificativ mai mare decât anul trecut. În prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, PIB-ul României ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025 de 1.909 mld. lei și cel de 2.045 mld. lei ar urma să fie de 7%, la care se mai adaugă aproximativ 3% marjă de eroare, ceea ce ar duce la o posibilă majorare totală de 10% a veniturilor bugetare în 2026, față de 2025. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice, inflație, creșterea economică, salariul mediu net, cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile. Din cifrele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză reiese că PIB-ul României ar urma să crească până la 2.045 miliarde de lei, iar creșterea economică reală va fi de numai 1%. Inflația, principala provocare a economiei românești, ar urma să scadă până la 6,5%, în timp ce cursul mediu de schimb va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului înregistrată la finalul lui 2026 ar urma să rămână neschimbată față de 2025, la nivelul de 3,4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să scadă de la 5.468 milioane, la 5.466 milioane. Salariul mediu net lunar ar urma să crească de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei. De asemenea, Executivul a venit cu explicații după ce contribuabilii, dar și o parte din autorităție locale, și-au exprimat nemulțumirea odată cu creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se așteaptă la venituri mai mari cu 30% decât anul trecut după majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Suma colectată în plus la bugetul de stat ar urma să fie, potrivit estimărilor, de 3,7 mld. lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026 Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
România e azi cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga UE, susține ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România are suficiente rezerve de gaze naturale pentru a face față perioadelor cu temperaturi scăzute și susține că țara nu este afectată de ajutorul oferit Republicii Molodva și Ucrainei. Ivan a transmis că „România este astăzi cel mai mare producător de gaze naturale din UE” și a subliniat că depozitele țării sunt piline. Bogdan Ivan a infirmat speculațiile care au apărut în ultima perioadă, conform cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze, pentru că trebuie să ajute Republica Moldova și Ucraina. Ministrul Energiei a transmis că România și-a umplut depozitele de gaze și s-a asigurat că, indiferent de condițiile meteorologice, va avea suficiente gaze pentru a nu fi sub presiunile Rusiei sau a altor state. De asemenea, oficialul a spus că suntem singura țară care a avut „100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană”. „E o teză falsă. România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 de milioane de m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde de m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi. Suntem la aproximativ 15 procente peste media Uniunii Europene, iar la 1 noiembrie, la începutul sezonului rece, România este singura țară care a avut 100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană.” Ministrul Energiei a precizat că au existat întâlniri în care a cerut operatorilor economici din distrbuția de gaze naturale „să facă achiziții încă din vară, când sunt prețuri foarte mici”. În acest fel, autoritățile s-au asigurat că stocarea rezervelor de gaz a fost făcută din timp pentru a nu exista nicio presiune în privința consumului intern „indferent de condițiile din această iarnă”. De asemenea, oficialul a precizat că România se coportă ca un potențial jucător regional și a spus că țara noastră nu mai importă gaz din Rusia din 2023. „Noi nu mai importăm gaz din Federaţia Rusă din 2023, aşa că suntem în afara acestui şantaj energetic pe care ei l-au făcut faţă de noi. În acelaşi timp, România se comportă astăzi ca un potenţial jucător regional pentru că pe de o parte importăm, revindem către Republica Moldova, tranzităm şi gaze către Ucraina, acest lucru într-o formă în are noi producem venituri. Nu degrevăm România de această resursă importantă, ci, din contră, folosim gazul natural al altor state pentru a ajuta şi pe vecinii noştri, făcând profituri prin companiile româneşti”, a transmis Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prognoza meteo anunţă frig cumplit. Ministrul Energiei convoacă un nou Comandament Energetic Naţional Scăderea prețului la energia electrică nu a fost introdusă în ședința CSAT pentru că Ilie Bolojan nu a dat „un aviz formal”/ Ministrul Energiei: Propunerea a ajuns și la Nicușor Dan
Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027
Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026
Consilierul lui Isrărescu de la BNR: Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, crede că reducerea de 10% a cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă și susține că ar trebui renunțat la modelul ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul lui Isărescu a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a transmis că nu există dorință de modernizare. Întrebat dacă procentul de 10% pentru reducerea cheltuielilor în administrație este suficientă, consilierul BNR a explicat că nu, pentru că cheltuielile bugetare și cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Rădulescu a menționat că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale este ignorat și contribuie la risipa resurselor. Mai mult, acesta a transmis că suntem în continuare în România anilor 60 a lui Ceaușescu și spune că nu vrem „sub nicio formă” să ne modernizăm. „Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a explicat Eugen Rădulescu. Rădulescu a explicat că după ce guvernul a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% în 2024, românii nu au avut de ales decât să facă sacrificii și să strângă cureaua. Acesta crede că în 2026 cei mai afectați vor fi tot români cu venituri mici. De asemenea, consilierul spune că în lipsa unor reforme reale guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi. „Guvernul a promis că în 2024 îl va scădea de la 7 la 5% și l-a scăzut de la șapte la 9,3. Într-un an de pace, fără crize, fără probleme serioase.. să ajungi la un deficit bugetar de 9 și ceva la sută este extraordinar de serios și extraordinar de periculos. Practic, trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați. Nu se poate să trăim la nesfârșit în felul acesta.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Ce efecte a avut decizia unui startup indian de a înlocui 90% din angajați cu Inteligență Artificială
Un startup din India a declanșat o dezbatere globală după ce a înlocuit cea mai mare parte a echipei de relații cu clienții cu inteligență artificială (AI), potrivit IDR. O schimbare radicală În iulie 2023, Dukaan, o platformă de comerț electronic din Bangalore, a concediat 90% din personalul său de suport clienți. Posturile au fost înlocuite cu un chatbot AI dezvoltat intern în doar două zile de un specialist în date al companiei. CEO-ul Suumit Shah a anunțat decizia pe rețelele sociale, descriind îmbunătățiri semnificative de performanță. We had to layoff 90% of our support team because of this AI chatbot. Tough? Yes. Necessary? Absolutely. The results? Time to first response went from 1m 44s to INSTANT! Resolution time went from 2h 13m to 3m 12s Customer support costs reduced by ~85% Here’s how’s we did it 🧵 — Suumit Shah (@suumitshah) July 10, 2023 Potrivit lui Shah, timpul de răspuns a scăzut de la aproape două minute la răspunsuri instantanee, iar rezolvarea solicitărilor a fost redusă la puțin peste trei minute. El a adăugat că, în urma tranziției, costurile de suport clienți au fost reduse cu aproximativ 85%. Reacții publice și poziția companiei Anunțul a devenit rapid viral, generând atât aprecieri, cât și critici dure. Mulți utilizatori au contestat tonul mesajului, susținând că tratează concedierile în masă ca pe un instrument de marketing. Relatările din presă au arătat că postarea a depășit 2,7 milioane de vizualizări, amplificând atenția asupra stilului de conducere al companiei. În pofida reacțiilor negative, Dukaan a susținut că orientarea strategică spre clienți mari, de tip direct-to-consumer, a redus nevoia de suport uman permanent. Compania a continuat între timp să recruteze personal în domenii precum inginerie, produs și marketing. Un exemplu dintr-un trend global mai amplu Cazul Dukaan reflectă o tendință mai largă, pe măsură ce firmele din întreaga lume accelerează adoptarea AI. Un raport din 2023 al Goldman Sachs estima că până la 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate la nivel global. Cercetări realizate de IBM arată că majoritatea directorilor executivi intenționează să implementeze AI pentru creșterea productivității și controlul costurilor. De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că inclusiv rolurile cu calificare înaltă pot fi tot mai expuse automatizării.
Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Guvernul Bolojan a început 2026 în forță și s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor a făcut astăzi un nou împrumut de la bănci prin două licitații cu titluri de stat, la dobânzi de 6,44% și 6,65% pe an. În prima licitație, Ministerul Finanțelor a redeschis o emisiune de obligațiuni de stat scadentă în iulie 2030 și a împrumutat 700 milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,44%. Din cele 700 de milioane de lei, băncile au subscris 2,283 de miliarde de lei. De asemenea, ministerul a atras 500 milioane de lei printr-o a doua emisiune de obligațiuni de stat la un randament mediu de 6,64% pe an. Ministerul Finanțelor a planificat în luna ianuarie 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 10 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15%, respectiv 1,2 miliarde de lei, din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință. Suma totală, de 11,2 miliarde de lei, este cu 6,025 miliarde de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna decembrie 2025, de 5,175 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetar. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative. Care sunt proiectele prioritare în 2026 BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Apple ar putea anunța lansarea primului său smartphone pliabil în septembrie 2026 în ciuda scumpirii electronicelor
Apple ar putea lansa primul său smartphone pliabil în septembrie, a raportat ziarul sud-coreean „Chosun Ilbo”. În mai, Samsung Display va începe, potrivit surselor, să producă ecrane pentru smartphone-urile Apple cu un astfel de format. Ambele companii au refuzat să comenteze aceste informații. Potrivit Apple Insider , primul iPhone Fold ar putea sosi pe piață în ultima parte a anului 2026. Zvonurile despre acest dispozitiv au circulat din 2017. În 2019, Samsung a lansat primul telefon pliabil care se îndoaie ca o carte- Samsung Galaxy Fold. În 2020, a fost lansat Samsung Galaxy Z Flip, primul telefon glisabil care se îndoaie de jos în sus sau de jos în sus. Prețul unui iPhone pliabil: 2.000 – 2.500 dolari Succesul obținut de Samsung după 6 ani a readus zvonurile că și Apple ar putea produce telefoane pliabile. În 2025, au fost lansate Samsung Galaxy Z Flip 7 și Samsung Galazy Z Fold 7. Însă, dispozitivul pliabil de la Apple ar semăna mai degrabă cu un iPad mini decât cu un iPhone. Va fi ca atunci când două iPhone-uri sunt combinate la mijloc. Alte zvonuri răspândite pe internet susțin că telefonul va avea ecran de 7.76 inch, iar rezoluția de 2.713 x 1.920. Primul iPhone pliabil ar urma să fie lansat în septembrie 2026. Analistul Ming-Chi Kuo a speculat în martie 2025 că un asemenea model ar putea costa între 2.000 și 2.500 de dolari, în funcție de model. Forbes: Apple nu va lansa iPhone 18 în 2026 Forbes scrie că Apple va lansa iPhone 18 în 2027, fiind o premieră pentru compania care va trebui să se bazeze pe vânzările de modelele iPhone 17 timp de 18 luni. Un model îmbunătățit pentru modelul iPhone Air ar fi programat să apară în primăvara 2027. Acesta va fi precum un model premium ca în cazul iPhone-urilor. Modelele iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max ar putea fi lansate în toamna 2027. Versiunea standard (cea mai ieftină) va fi lansată mult mai târziu. Motivul ar fi politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump și atitudinea sa ostilă față de China. Timp de două decenii, 90% din modelele iPhone au fost fabricate în fabricile Apple din Republica Populară Chineză. Potrivit unui zvon din aprilie 2025, Apple ar putea transfera producția la scară largă a iPhone-urilor în India. Din 2023, Apple a accelerat și a dublat producția iPhone-urilor în India cu 25%. Niciun zvon nu a fost confirmat până la această oră de Apple. Autorul recomandă: Mașina, un lux în 2026, în România. Iată ce cheltuieli ai, ca șofer, anul acesta
Una dintre cele mai populare zone din lume, abandonată brusc de turiști. Mai multe afaceri se închid
Un expert în industria ospitalității din Mallorca a avertizat că restaurantele și barurile sunt la un pas de faliment deoarece promenada modernizată a orașului este „goală”, potrivit Express. Valerio Petrillo, proprietarul unui grup hotelier din Palma, Mallorca, a susținut că promenada renovată Paseo Marítimo de pe malul mării nu a reușit să atragă interesul turiștilor. În plus, afacerile au dificultăți din cauza chiriilor exorbitante și a lipsei de locuri de parcare pentru vizitatori. „La ce bun o promenadă frumoasă pe malul mării dacă este goală?”, s-a întrebat Petrillo. Grupul său, Palma Emotions World, deține două baruri pe promenadă, Quentin’s American Bar și Made in Brasil. „Multe afaceri din zonă sunt în procedură de faliment”, a dezvăluit el pentru Majorca Daily Bulletin. El a mai spus că toate chiriile continuă să crească, ceea ce „nu are sens” și că orașul pierde din ce în ce mai mulți turiști. O opinie asemănătoare are și Tomeu Mas, managerul Asociației Restaurantelor CAEB din Mallorca. El a recunoscut că promenada este într-o „stare proastă”. „Se încearcă găsirea unor soluții, dar există probleme de parcare și accesibilitate. Contractele de închiriere vechi de zece ani urmează să fie reînnoite, iar prețurile se vor dubla. Toate eforturile afacerilor sunt îndreptate către plata chiriilor, marjele de profit s-au micșorat considerabil”, a transmis Mas. Turiștii ocolesc zona modernizată Promenada tocmai a trecut printr-o transformare majoră de 37,5 milioane de euro. Perturbările cauzate de lucrări au dus la o „scădere semnificativă” a rezervărilor de sărbători, când proprietarii de afaceri sperau la o creștere a numărului de turiști. Promenada Paseo Marítimo, lungă de 3,4 km, a fost transformată într-o zonă pietonală. Șoseaua cu șase benzi de circulație a fost micșorată la patru benzi pentru a face loc spațiilor verzi și zonelor de recreere în aer liber.