Etichetă: Economic

Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare

Cererea mare de memorii RAM de către companiile care produc tehnologii cu inteligență artificială a produs o scumpire globală a produselor electronice, de la televizoare, laptopuri, console și computere la smartphone-uri, frigidere și chiar mașini de spălat. Nvidia, AMD, OpenAI, Microsoft, Apple și Google se bat pentru cipurile de memorii pentru a concura în cursa AI declanșată din anul 2023. Potrivit CNBC, prețurile la memoriile RAM ar putea crește și cu 50% în primul sfert al anului 2026. Majorările de cost nu mai pot fi absorbite și vor fi transferate către consumatori în 2026. O memorie RAM de 60$ a ajuns să coste 300$ În ianuarie 2025, o memorie RAM DDR5  de 8 GB costa între 60 și 90 de dolari. La începutul anului 2026, costul ajunge la 300 de dolari. Primii afectați au fost jucătorii de PC. Este pentru a doua oară când sunt loviți de scumpiri de la începerea acestui deceniu, după ce între 2021 -2022 s-au confruntat cu scumpirea plăcilor video din cauza cererii crescute pentru minerit criptomonede. La ora actuală, în România,  memoriile RAM Kingston cu o capacitate de 16 GB au ajuns să coste peste 2.500 de lei pe cel mai mare magazin online. Iar memoriile Kingston Fury Beast de 64 GB (pentru jucătorii împătimiți) costă peste 5.400 lei. Cererea pentru cipurile de memorie a crescut din cauza Cursei AI Chris Miller, autorul volumului Chip War, dă vina pe inteligența artificială , fiind considerată „factorul principal” care alimentează cererea de memorie. Unele companii au decis chiar să se retragă de pe piața de consum. „A existat o creștere puternică a cererii de cipuri de memorie, determinată în special de memoria de bandă largă (High Bandwidth Memory) necesară pentru aplicațiile AI. Acest lucru a dus la scumpiri pe toate segmentele de memorie”, a declarat el. Avem o cerere semnificativă de memorii și ne copleșește capacitatea de aprovizionare a întregii industrii, a spus omul de afaceri Sumit Sadana de la Micron pentru CNBC la CES trade show organizat la Las Vegas. Stocurile la Micron au crescut cu 247% în ultimul ani. Compania a raportat un venit aproape triplu în ultimul sfert al anului 2025. TrendForce, o platformă de cercetare de la Taipei, avertizează creșterea prețurilor  la memoriile DRAM cu încă 50-55% încă din decembrie 2025.  Producătorii de cipuri și plăci video necesare rulării jocurilor video și programelor de ultimă generație, precum Nvidia și AMD, ar putea scumpi plăcile video la rândul lor. Telefoanele, laptopurile și televizoarele se vor scumpi Din cauza dezechilibrării pieței, fabricanții vor fi nevoiți să crească prețurile la electronice, fie să folosească componente mai ieftine. RAM sau memoria de acces aleatoriu este folosit să stocheze coduri pe durata utilizării unui calculator.  Este un component vital pentru orice calculator, telefon sau consolă. Și pentru un chatbot cu inteligență artificială care poate să genereze texte, imagini, sunete și video. „Ni se oferă prețuri cu aproximativ 500% mai mari decât erau acum doar câteva luni”, a declarat Steve Mason, director general al CyberPowerPC, o companie care construiește computere. „Cele mai multe informații de piață indică faptul că prețurile și aprovizionarea vor rămâne problematice la nivel global pe tot parcursul lui 2026 și chiar în 2027”, a avertizat Steve Mason. El a spus pentru BBC că producătorii și consumatorii vor fi nevoiți să ia decizii după scumpirea tuturor electronicelor. Orice folosește cipuri de memorie sau spațiu de stocare se va scumpi. Pasionații după jocurile video vor fi nevoiți să plătească abonamente la platforme de cloud pentru a juca ultimele jocuri video la setări grafice ridicate. Mike Howard estimează că pentru un laptop standard cu 16 GB de RAM, prețul fabricației ar putea crește cu 40–50 de dolari, sumă care „va fi, cel mai probabil, transferată consumatorilor”. „Și smartphone-urile vor resimți presiuni de scumpire. Costul de producție al unui telefon obișnuit ar putea crește cu aproximativ 30 de dolari, iar această creștere va fi, din nou, reflectată în prețul final”, a adăugat el. Calculatorul devine un LUX în 2026. Există soluții? Danny Williams propune trei soluții: să accepte să plătească mai mult, să cumpere componente mai ieftine și să accepte compromisuri, fie să amâne înlocuirea componentelor și cumpărarea de noi calculatoare. Foto: Shutterstock „Computerele sunt bunuri de bază, indispensabile în lumea modernă. Odată cu scumpirea memoriei, consumatorii vor trebui fie să plătească mai mult pentru performanța de care au nevoie, fie să accepte un compromis. O a treia variană ar fi să se mulțumească cu tehnologia veche pentru o perioadă mai lungă.” Mike Howard de la Tech Insights a spus că este posibil ca scumpirea produselor hardware să determine consumatorii să se reorienteze către serviciile de cloud până în 2027. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: La mulți ani…mai scumpi! Primele creșteri de prețuri din 2026. Românii cheltuie mai mult chiar din noaptea de Revelion

Târgul de Crăciun din Craiova VS. Untold din Cluj-Napoca. Cine câștigă mai mulți bani?

Craiova și Clujul sunt două orașe care au devenit puncte de reper pe harta turismului european și au reușit să transforme simple evenimente în adevărate motoare economice. Ceea ce a început ca o activitate festivă desfășurată la nivel local s-a transformat rapid într-o adevărată industrie cu milioane de vizitatori și încasări consistente pentru mai multe sectoare economice. Untold, unul dintre cele mai cunoscute evenimente din România, rămâne un reper în lumea festivalurilor. Impactul economic generat în doar 4 zile de activitate a fost uriaș, iar Gândul a calculat care a fost și impactul economic al Târgului de Crăciun de la Craiova. Cine a câștigat și cum au fost făcute calculele? Târgul de Crăciun de la Craiova a devenit magnet de turiști străini În cazul Târgului de la Craiova, calculele au fost realizate pe baza numărului de vizitatori, durata evenimentului și cheltuielile medii. În cele 59 de zile, aproximativ 2,3 milioane de oameni au trecut pragul evenimentului. Dintre aceștia, cel puțin 750.000 au fost turiștii care s-au cazat într-o unitate de cazare din oraș. La un preț mediu de cazare de 300 de lei și o ședere medie de două nopți, veniturile obținute din industria hotelieră au fost între 60 și 80 de milioane de euro. Sectorul HoReCa și comerțul au înregistrat și ele de încasări substanțiale de aproximativ 58 de milioane de euro dacă luăm în calcul faptul că vizitatorii târgului au cheltuit în medie între 100 și 150 de lei pe zi pe mâncare și băutură. La capitolul transport, turiștii au generat alte 18 milioane de euro din achiziția de bilete de avion, tren și autobuz. În plus, serviciile și comerțul conex, care includ cheltuielile cu suveniruri, patinoar și bilete pentru diverse carusele, au generat cel puțin 12 milioane de euro. Astfel, impactul economic total al Târgului de Crăciun de la Craiova se situează în jurul sumei de 160-170 de milioane de euro. Precizare: Ulterior publicării acestui material, Primăria Craiova a anunțat că au fost 2,5 mil. de vizitatori la Târgul de Crăciun. Târgurile de Crăciun sunt ca un magnet pentru vizitatori în perioada sărbătorilor, chiar dacă prețurile nu sunt întotdeauna cele mai prietenoase. Același lucru s-a întâmplat și în cazul celui mai frumos târg de Crăciun din Europa. Târgul de Crăciun de la Craiova a câștigat locul 1 în competiția Târgurilor de Crăciun din Europa, cu un avans de peste 56.000 de voturi față de locul 2 și cu peste 55% dintre voturi primite de la SUA, Marea Britanie, Franța, Belgia, Germania și Spania. Astfel, „Capitala Olteniei” a devenit una dintre cele mai căutate destinații turistice din România și, datorită cererii mari din partea agențiilor de turism, primăria condusă de Olguța Vasilescu a prelungit evenimentul cu încă o săptămână. Târgul s-a deschis pe 14 noiembrie 2025 și a atras peste 200.000 de vizitatori în primul weekend de la deschidere iar purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova, Marina Andronache, spunea că se așteaptă ca numărul de vizitatori pe săptămână să ajungă la 400.000. Deși anul trecut încasările primăriei au fost de aproximativ 3 milioane de lei și de 10 milioane de euro pentru industria HoReCa, situația s-a schimbat complet după câștigarea titlului de „cel mai frumos Târg de Crăciun din Europa”. Conform calculelor făcute de Gândul, ediția din 2025 a Târgului de Crăciun de la Craiova a generat un impact economic total estimat între 150 și 180 de milioane de euro. Cel mai popular festival din România a generat peste 100 de milioane de euro în 4 zile De cealaltă parte a baricadei stă industria festivalurilor care a devenit una dintre cele mai populare din România. Când vine vorba de astfel de evenimente, Untold a devenit festivalul reprezentativ al României în doar un deceniu de existență. Untold a început în 2015 ca proiect al unui ONG și a fost desemnat încă de la debutul său, „Best Major Festival”, iar un an mai târziu a devenit cel mai mare eveniment muzical din țară, cu afaceri anuale ce au ajuns să treacă de 100 de milioane de lei. Evenimentul a devenit cea mai importantă afacere din domeniul spectacolelor din țară, iar ediția cu numărul 10 a atras peste 470.000 de fani din peste 150 de țări și a generat sume consistente pentru economia locală. Desfășurat între 7 și 10 august 2025, Untold X a generat aproximativ 120 de milioane de euro, conform estimărilor organizatorilor și ale partenerilor financiari. Mii de tineri au participat la prima zi a Festivalului Untold, joi, 7 august 2025, la Cluj. Festivalul, aflat la cea de-a 10 editie, s-a clasat pentru al doilea an consecutiv, pe locul 3 în Top 100 cele mai bune festivaluri ale lumii. RAUL STEF / MEDIAFAX FOTO Din totalul de 120 de milioane de euro, evenimentul a adus aproximativ 45 de milioane de euro în industria hotelieră, care a funcționat la un grad de ocupare de aproape 100%, inclusiv în zonele limitrofe. HoReCa și comerțul au înregistrat aproximativ 30 de milioane de euro, în timp ce transportul a generat 10 milioane de euro. Alte 7 milioane de euro au provenit din serviciile și comerțul conex, iar 8 milioane de euro din taxe și impozite. De asemenea, bugetul pentru producția festivalului s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro, iar estimările organizatorilor arată că 80% din valoarea economică generată a rămas în comunitate. La ce capitole câștigă teren Târgul de la Craiova Când vine vorba de impactul economic, Untold rămâne lider detașat pentru că reușește să aducă încasări uriașe în doar câteva zile de eveniment. Dacă e vorba strict despre încasările comercianților, durata evenimentului, numărul total de turiști și bani distribuiți pe termen lung în economia locală, Târgul de Crăciun de la Craiova devine câștigător. Cu aproape 2 luni de eveniment, milioane de vizitatori și un consum constant, Craiova a reușit să transforme un simplu târg de Crăciun într-un adevărat motor economic și a reușit o performanță remarcabilă pentru România. Totuși, Untold rămâne constant an de an atunci când vine vorba de atragerea unui număr mare de turiști și nu are

Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean

Trump a emis un decret de urgență națională pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean, aflate în conturile Trezoreriei Statelor Unite, de sechestre judiciare. Decretul subliniază faptul că acești bani sunt „proprietatea suverană a guvernului Venezuelei, depozitată în SUA”, a spus Trump, potrivit Axios .  Trump i-a chemat vineri pe directorii marilor companii petroliere să înceapă să extragă rezervele de țiței din Venezuela. Exceptând Chevron, președintele nu a reușit să obțină angajamente concrete din partea ExxonMobil sau Conoco Philips. Directorii executivi ai celor două companii au solicitat întâi reforme semnificative și restructurarea infrastructurii din Venezuela, mai ales după ce Hugo Chavez le-a confiscat activele după naționalizarea petrolului în 2007. Trump a încercat să-i convingă să se apuce de investit în extracția petrolului pentru că vor face mult mai mult profit decât au realizat înainte. Decretul lui Trump Pentru SUA sunt în joc controlul asupra rezervelor de petrol extrase din Venezuela în valoare de 2,5 miliarde de dolari.  Strategia Casei Albe este să atragă companiile petroliere să investească în țara sud-americană. Departamentul Trezoreriei va desemna Fondul ca proprietate suverană a guvernului venezuelean, gestionat de SUA, și nu o proprietate a Statelor Unite.  Veneuzela are celșe mai mari zăcăminte de țiței din lume: peste 300 de miliarde de barili, mult mai mult decât Arabia Saudită sau Iran. SUA plănuiesc să controleze petrolul din Venezuela pe termen indefinit În timpul întâlnirii cu directorii executivi ai celor mai mari companii petroliere, oficialii guvernamentali au dezvăluit pentru Axios că SUA plănuiesc să gestioneze vânzările de petrol și veniturile Venezuelei permanent. Trump a declarat că pierderea controlului petrolului venezuelean ar putea afecta grav securitatea națională și politica externă a Statelor Unite în eforturile de a stabiliza Venezuela. Trump: Vom face Venezuela bogată și sigură din nou Casa Albă a invocat din nou atacarea Venezuelei pe seama soluționării influxului de migranți ilegali și periculoși, precum și a drogurilor ilegale de mare risc. A adăugat ca motiv și combaterea unor actori răuvoitori precum Iran și Hezbollah. Potrivit decretului prezidențial, orice acțiune sau procedură juridică împotriva statului venezuelean pentru confiscarea Fondului sau recuperarea de creanțe este interzisă  și va fi declarat nulă. Sâmbătă, președintele a scris pe Truth Social că iubește poporul venezuelean și că este pregătit să facă Venezuela bogată și sigură din nou. Sursa Foto: Arhiva Shutterstock Autorul recomandă:Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela

Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026

Guvernul vine cu explicații, duminică, după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autoriățile locale și-au exprimat nemulțumurile odată cu creșterea impozitelor locale impusă de Executiv de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se aşteaptă la venituri mai mari cu 30 de procente, comparativ cu anul trecut, în urma majorării impozitelor pe locuinţe, terenuri şi mijloacele de transport, suma colectată în plus la buget fiind, potrivit estimărilor, de 3,7 miliarde de lei.  „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan, într-un comunicat dat publicităţii duminică. Executivul arată că „sumele colectate din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situaţii punctuale, pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează reprezentanții Executivului. Impozitarea clădirilor și terenurilor În ceea ce priveşte clădirile şi terenurile, prin actualizarea bazei de impozitare se elimină utilizarea unor valori istorice sau depăşite care nu mai reflectau realitatea economică. „Baza de impozitare pentru clădiri şi terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piaţă începând cu 1 ianuarie 2027. Creşterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu naţional realist de construire, corespunzător unei locuinţe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referinţă tehnică prudentă şi uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă. Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaţionalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăţilor şi introducerea impozitării la valoarea de piaţă şi pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027”, mai explică Executivul condus de Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ciolacu îl ia peste picior pe Bolojan: „Felicitări Guvernului Bolojan care a construit bugetul pe 2025! Este 9 ianuarie și nu avem buget pe 2026” Unde alţii văd sărăcirea românilor, premierul Bolojan vede dezvoltare: „Cum am reuşit acest rezultat fără precedent? Este rezultatul unui efort”

De unde provine Dedeman, brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl

Dedeman este brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl, oficial cei mai bogați frați din România. Povestea de succes are legătură și cu acest nume. Nu puțini români se întreabă de unde vine denumirea brandului și cum s-a născut cel mai mare business antreprenorial de pe piaţa locală. Rețeaua magazinelor Dedeman este extinsă în întreaga țară, iar brandul creat de frații Adrian și Dragoș Pavăl s-a remarcat ca una dintre cele mai de succes afaceri românești post-Revoluție. Însă, cum a fost ales numele magazinelor de bricolaj prezente în aproape toată țara? Proprietarii sunt unii dintre cei mai bogați oameni din România și își conspolidează averea pe zi ce trece. Afacerea s-a născut la Bacău, în anul 1992 Magazinele Dedeman sunt prezente în România de peste 3 decenii. Antreprenorii Adrian și Dragoș Pavăl și-au dezvoltat treptat afacerea de bricolaj, aceasta atingând o performanță reamarcabilă în ultimele două decenii. Dedeman a reușit să se impună în fața marilor jucători străini ai retailerului de bricolaj din România, fiind pe primul loc în acest domeniu extrem de competitiv. Astfel, conform renumitei reviste americane Forbes, Dragoș Pavăl are o avere estimată la 2 miliarde de dolari, iar Adrian Pavăl ar avea o avere estimată la nu mai puțin de 1,3 miliarde de dolari. Împreună cei doi dețin o avere fabuloasă, care însumează 3 miliarde de euro. Averea familiei Dedeman o depășește inclusiv pe cea a lui Daniel Dines, directorul unicornului IT UIPath, care era cotat, la data de apariție a topului american, cu o avere de 2,7 miliarde de dolari. Antreprenorii și-au lansat afacerea în zorii capitalismului românesc, mai exact în anul 1992 la Bacău. Primul magazin de bricolaj l-au deschis abia în 1995, potrivit Ziarului Financiar. Aproape 10 ani mai târziu, în anul 2003, a fost deschisă și prima unitate modernă la Suceava. În prezent, la nivel național există nu mai puțin de 64 de magazine sub această marcă. În luna aprilie 2925, Dedeman a finalizat o investiţie nouă la Alexandria (Teleorman), cel de-al 64-lea magazin al reţelei. Cum a fost ales numele magazinelor luate cu asalt de români Iată cum a luat naștere numele faimoaselor magazine, Inițial, cei doi oamenu de afaceri și-ar fi dorit ceva diferit, dar în final rezultatul a fost cel cunoscut de toți românii. Dragoș Pavăl a dezvăluit ce înseamnă Dedeman, dar și felul cum s-a luat decizia. Astfel, deși aveau în minte câteva denumiri care li se păreau atrăgătoare la acel moment și context istoric, majoritatea erau deja luate. În consecință, cei doi frați au fost nevoiți să ia o decizie rapidă. Dragoș Pavăl a mărturisit că inițial nu își dorea să includă numele membrilor familiei sale, dar ulterior s-a gândit că ar putea constitui singura soluție, și poate cea mai inspirată. Așa a apărut numele magazinelor Dedeman, care practic include numele tuturor membrilor familiei Pavăl, inclusiv inițiala numelui soacrei sale. „Îmi pregătisem nişte denumiri, dar erau deja luate. Cei de la registru mi-au spus să mă gândesc repede la ceva, să-mi pun numele, orice. Nu prea îmi plăcea treaba asta cu numele, dar stând acolo, la coadă, am încercat să compun ceva. Eu – Dragoş, soţia – Denise, fratele meu – Adrian. De-de-an. Nu suna bine. M-am gândit la soacră-mea, Margareta, şi am mai pus şi un M. Aşa a ieşit Dedeman”, a dezvăluit antreprenorul român pentru ZF. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Miliardarii Pavăl au pus ochii pe lanțul de supermarketuri Carrefour. Cine se mai bate să preia cele 460 de magazine Tânăra din imagine este cea mai BOGATĂ din România. Mulți români nu știu cine este, dar are o avere de 1,7 miliarde de dolari Tranzacție-record pe piața clădirilor de birouri. Frații Pavăl au cumpărat portofoliul companiei CA Immo, care astfel pleacă din România

India caută să încheie noi acorduri comerciale după deteriorarea relațiilor cu SUA

Relațiile dintre Washington și New Delhi s-au deteriorat în august, după ce președintele Donald Trump a majorat tarifele vamale la 50%, o lovitură care amenință  locurile de muncă și afectează ambiția Indiei de a deveni o putere în producție și export. Această presiune, spun experții, a împins India într-o rapidă diversificare dincolo de cea mai mare piață a sa. India a semnat sau a operaționalizat patru acorduri comerciale anul trecut, inclusiv un pact major cu Marea Britanie,cel mai rapid ritm de încheiere a tranzacțiilor înregistrat în ultimii ani, și are acum în vedere noi acorduri. Sunt în curs de desfășurare negocieri cu Uniunea Europeană, Uniunea Economică Eurasiatică, Mexic, Chile și blocul comercial Mercosur din America de Sud, fie pentru noi acorduri, fie pentru extinderea acordurilor existente. Dacă va avea succes, India ar avea acorduri comerciale cu „aproape fiecare economie majoră”, a declarat Ajay Srivastava, de la Inițiativa Globală de Cercetare a Comerțului (GTRI), cu sediul la New Delhi. Srivastava a declarat că 2025 a fost „unul dintre cei mai activi ani” pentru acordurile comerciale, despre care a spus că au avut ca scop „repartizarea riscurilor” mai degrabă decât o deviere de la Washington. Tarifele vamale impuse de Statele Unite, care vizează oprirea achizițiilor de petrol rusesc de către India, despre care se spune că finanțează invazia Moscovei în Ucraina, au împins dorința Indiei de a dezvolta alte piețe. „Strategia a fost o reacție, așa cum am înțeles, la ceea ce a făcut Trump”, a declarat economistul comercial Biswajit Dhar pentru AFP. „Acest lucru a devenit acum un imperativ pentru India să își extindă destinațiile.” Acordurile majore vor ajuta sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă afectate de tarife. Consiliul indian pentru promovarea exporturilor de îmbrăcăminte estimează că acordul comercial cu Regatul Unit ar putea contribui la dublarea exporturilor de îmbrăcăminte către Marea Britanie în următorii trei ani. Potențial acord între India și UE Câștigurile unui potențial acord cu UE ar putea fi și mai mari. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmează să viziteze New Delhi la sfârșitul lunii ianuarie, a declarat că acesta va fi „cel mai mare acord de acest fel din lume”. Deși cele două părți au ratat termenul limită pentru încheierea discuțiilor până la sfârșitul anului 2025 – se pare că din cauza disputelor legate de exporturile de oțel și auto – negociatorii indieni rămân optimiști.

Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026

După ce a anunțat vremuri mai bune și o evoluție a economiei în acest an, Guvernul Bolojan vine cu o surpriză în plus pentru români. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că inflația României va scădea până la 3,6% spre finalul lui 2026.  După un an în care românii au strâns cât de tare s-a putut cureaua, 2026 se anunță a fi un an în care presiunea începe să scadă. Inflația, controversa economiei românești care a marcat anul 2025, pare că se va redresa. Totuși, bugetul României pe 2026 este încă inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai mult decât atât, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană dar, previziunile Guvernului rămân optimiste și arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. Însă „surpriza” Executivului nu va veni fără sacrificii din partea românilor. În decembrie, România arăta ca o țară care a crescut pe hârtie, dar care a rămas cu aceleași greutăți în buzunar și la intrarea în noul an. De la 1 ianuarie românii s-au lovit de noile presiuni fiscale, taxe și impozite care s-au dublat, sau chiar triplat în unele cazuri, dar și de înghețarea veniturilor care vor avea un impact direct asupra consumului. Conform ultimelor date publicate de INS, economia românească gâfâie, consumul a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. 2025 a rămas pe retinele multora drept anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale Guvernului Bolojan. Și, deși Executivul e optimist cu privire la perspectivelele pentru noul an, economiștii avertizează că 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025. Rămâne de văzut însă dacă măsurile fiscale și sacrificiile românilor vor conta atunci când se va trage linie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026 Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

Strigătul unui fermier lovit de Acordul Mercosur: „Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană”/Adrian Mitroi:””

Scandalul care a izbucnit în urma pasului făcut de către Consiliul UE pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur aduce în discuție ce pierde și ce câștigă România în urma acestei înțelegeri pentru schimbul liber. În lipsa informațiilor oficiale și a studiilor de impact pentru țară pe acest acord, Gândul a făcut un exercițiu jurnalistic și a încercat să afle care sunt argumentele pro și argumentele contra acordului în ceea ce privește România. Pe de-o parte, spun susținătorii acordului, România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va avea acces la o piață cu 270 de milioane de consumatori. Pe de altă parte, în țară ar intra produse agricole mai ieftine, care ar dezavantaja producția locală. Ştefan Muscă, preşedintele Sindicatului Fermierilor Patrioţi, spune că oamenii din agricultură pregateau dinainte de apariţia Acordului Mercosur o serie de proteste îndreptate împotriva Guvernului Ilie Bolojan din cauza taxelor mărite care afectează serios activitatea din agricultură. Însă, acest Acord a fost scânteia care a aprins şi mai mult spiritele, iar fermierii sunt hotărâţi şi mai mult să iasă în stradă. Unul dintre fermierii români, care este şi lider sindical, nu vede deloc cu optimism situaţia, în condiţiile în care marfa din America de Sud bine atât cu preţuri mai mici şi nici nu este de o calitate superioară celei româneşti. „Dezavantaj pentru România este în totalitate. După ce că nu mai aveam cui să vindem, dacă mai vine şi marfa din America de Sud, nu mai vindem absolut nimic. E total distrugerea fermierilor români. Nu mai producem tractoare. Sunt avantajate ţările care au industrie. Ori industrie noi nu mai avem decât Dacia şi Fordul. Nu mai producem utilaje agricole, tractoare. Deja sunt 200 şi ceva de mii de ferme care sunt în insolvenţă, urmează să intre în faliment. A venit acum şi Acordul Mercosur, nu mai avem nico şansă de supravieţuire. Nu vorbim numai de fermierii mici, vorbim şi de fermierii mijlocii.  Cel puţin zootehnia va fi în colaps. Cei care se ocupă de vaca de carne, când va veni la jumătate de preţ. Faţă de România, inputurile sunt la jumătate de preţ. Ei cultivă modificat genetic. Eu n-o să pot să mai exist vreodată. Aşa că, ne gândim serios dacă să închidem porţile şi să facă ce vor domnul preşedinte Nicuşor Dan şi cu domnul prim-ministru Bolojan. USR a venit la conducere ca să distrugă ţara. Nu mai avem nicio şansă”, spune Ştefan Muscă, pentru Gândul. Sindicalistul spune că fermierii români erau deja pregătiţi de proteste din cauza poverilor fiscale impuse de Guvern, din cauza cărora cresc cheltuielile cu combustibilul şi nu numai. „Avem în vedere pentru că, oricum, şi în afară de acest Acord Mercosur, noi oricum acest proces de austeritate şi taxe mărite suntem la pământ.  Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană. N-a existat nicodată aşa o presiune pe oameni să nu iasă, să tacă din gură. Toţi primarii fac presiuni pe fermieri să nu iasă în stradă. Imediat îi ameninţă.” Prof. Adrian Mitroi: „Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită” Profesorul în Economie, în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, Adrian Mitroi, ne-a vorbit despre  declanşatorul aceastei situaţii care, în opinia sa, este legat de impunerile tarifare ale SUA. Acordul este în chinuri de foarte mulţi ani. Cred eu este o măsură pală faţă de tensiunea tarifelor impuse de America. Şi atunci ţările care sunt în afara relaţiei directe cu America, cum este şi Mercosur, UE şi America de Sud, este şi asta o formă de contrabalansare a impunerilor tarifare americane care sunt foarte dure. America a fost necruţătoare cu vecinii ei de la Nord şi de la Sud.  Preşedintele Trump are această formă de negocierea, prin care îi pune ceilalţi într-o postură în care dacă le oferă jumătate, sunt foarte mulţumiţi, dar jumătatea aia e cu deficit. Noi suntem o ţară cu mare avantaj competitiv. Produsele noastre sunt de calitate impecabilă, în comparaţie cu cele din UE.  Toată carnea aia vine la un preţ mai mic.  Ele nu respectă standaredele atât de dure impuse de UE, după părerea mea.   Europa este într-o poziţie favorabilă. Noi avem o agricultură de bună calitate, bio. Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită.” Profesorul Mitroi subliniază că acest Acord nu ar fi apărut niciodată dacă SUA nu ar fi impus taxe atât de dure vecinilor săi, dar şi acelora care nu au o relaţie comercială directă cu SUA. „Eu aş fi preferat să fi amânat, să fi impus criterii foarte stricte, şi să-i oblig să certifice că îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate şi criterii de siguranţă ca şi produsele locale. Eu nu am certitudinea asta. Europa nu mai produce bio, nu mai are agricultură de mare calitate. România are aici un culoar foarte bun.  Cred că, pentru noi, ca ansamblu, aş fi preferat să, nu. Nu ar fi venit nicodată dacă nu ar fi fost facilitat de agresiunea tarifară americană.” Economistul Bogdan Glăvan: Acordul de liber-schimb cu Mercosur este binevenit, așa cum este binevenită orice altă scădere a poverii fiscale Există şi economişti care cred exact contrariul celor spuse mai sus.  Într-o postare pe facebook, Bogdan Glăvan explică avantajele unei astfel de situaţii. „Acordul înseamnă că cetățenii din unele țări sud-americane vor putea cumpăra mai ieftin bunuri și servicii europene, iar europenii vor putea cumpăra mai ieftin bunuri produse în Brazilia și Argentina (cei mai importanți membri Mercosur), nemaifiind împovărați de taxe vamele de Evul Mediu. Am încercat să aflu ce cumpără românii din aceste țări. Soia, tutun, cafea, arahide – astea sunt principalele importuri din Argentina. Apoi ceva produse industriale slab prelucrate. Din Brazilia cam la fel. Ce le vindem sud-americanilor? Mașini, și subansamble pentru mașini, asta în primul rând. Apoi alte produse industriale relativ înalt prelucrate, cum ar fi pompe, termostate, echipamente electrice, produse chimice (medicamente). Apoi servicii (IT)”. Economistul mai spune că „acest acord are o mică relevanță pe termen mediu. Dar este binevenit, ca orice alt acord care scade

Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu.   Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE.  De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”