Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026
După ce a anunțat vremuri mai bune și o evoluție a economiei în acest an, Guvernul Bolojan vine cu o surpriză în plus pentru români. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că inflația României va scădea până la 3,6% spre finalul lui 2026. După un an în care românii au strâns cât de tare s-a putut cureaua, 2026 se anunță a fi un an în care presiunea începe să scadă. Inflația, controversa economiei românești care a marcat anul 2025, pare că se va redresa. Totuși, bugetul României pe 2026 este încă inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai mult decât atât, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană dar, previziunile Guvernului rămân optimiste și arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. Însă „surpriza” Executivului nu va veni fără sacrificii din partea românilor. În decembrie, România arăta ca o țară care a crescut pe hârtie, dar care a rămas cu aceleași greutăți în buzunar și la intrarea în noul an. De la 1 ianuarie românii s-au lovit de noile presiuni fiscale, taxe și impozite care s-au dublat, sau chiar triplat în unele cazuri, dar și de înghețarea veniturilor care vor avea un impact direct asupra consumului. Conform ultimelor date publicate de INS, economia românească gâfâie, consumul a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. 2025 a rămas pe retinele multora drept anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale Guvernului Bolojan. Și, deși Executivul e optimist cu privire la perspectivelele pentru noul an, economiștii avertizează că 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025. Rămâne de văzut însă dacă măsurile fiscale și sacrificiile românilor vor conta atunci când se va trage linie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026 Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
Strigătul unui fermier lovit de Acordul Mercosur: „Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană”/Adrian Mitroi:””
Scandalul care a izbucnit în urma pasului făcut de către Consiliul UE pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur aduce în discuție ce pierde și ce câștigă România în urma acestei înțelegeri pentru schimbul liber. În lipsa informațiilor oficiale și a studiilor de impact pentru țară pe acest acord, Gândul a făcut un exercițiu jurnalistic și a încercat să afle care sunt argumentele pro și argumentele contra acordului în ceea ce privește România. Pe de-o parte, spun susținătorii acordului, România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va avea acces la o piață cu 270 de milioane de consumatori. Pe de altă parte, în țară ar intra produse agricole mai ieftine, care ar dezavantaja producția locală. Ştefan Muscă, preşedintele Sindicatului Fermierilor Patrioţi, spune că oamenii din agricultură pregateau dinainte de apariţia Acordului Mercosur o serie de proteste îndreptate împotriva Guvernului Ilie Bolojan din cauza taxelor mărite care afectează serios activitatea din agricultură. Însă, acest Acord a fost scânteia care a aprins şi mai mult spiritele, iar fermierii sunt hotărâţi şi mai mult să iasă în stradă. Unul dintre fermierii români, care este şi lider sindical, nu vede deloc cu optimism situaţia, în condiţiile în care marfa din America de Sud bine atât cu preţuri mai mici şi nici nu este de o calitate superioară celei româneşti. „Dezavantaj pentru România este în totalitate. După ce că nu mai aveam cui să vindem, dacă mai vine şi marfa din America de Sud, nu mai vindem absolut nimic. E total distrugerea fermierilor români. Nu mai producem tractoare. Sunt avantajate ţările care au industrie. Ori industrie noi nu mai avem decât Dacia şi Fordul. Nu mai producem utilaje agricole, tractoare. Deja sunt 200 şi ceva de mii de ferme care sunt în insolvenţă, urmează să intre în faliment. A venit acum şi Acordul Mercosur, nu mai avem nico şansă de supravieţuire. Nu vorbim numai de fermierii mici, vorbim şi de fermierii mijlocii. Cel puţin zootehnia va fi în colaps. Cei care se ocupă de vaca de carne, când va veni la jumătate de preţ. Faţă de România, inputurile sunt la jumătate de preţ. Ei cultivă modificat genetic. Eu n-o să pot să mai exist vreodată. Aşa că, ne gândim serios dacă să închidem porţile şi să facă ce vor domnul preşedinte Nicuşor Dan şi cu domnul prim-ministru Bolojan. USR a venit la conducere ca să distrugă ţara. Nu mai avem nicio şansă”, spune Ştefan Muscă, pentru Gândul. Sindicalistul spune că fermierii români erau deja pregătiţi de proteste din cauza poverilor fiscale impuse de Guvern, din cauza cărora cresc cheltuielile cu combustibilul şi nu numai. „Avem în vedere pentru că, oricum, şi în afară de acest Acord Mercosur, noi oricum acest proces de austeritate şi taxe mărite suntem la pământ. Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană. N-a existat nicodată aşa o presiune pe oameni să nu iasă, să tacă din gură. Toţi primarii fac presiuni pe fermieri să nu iasă în stradă. Imediat îi ameninţă.” Prof. Adrian Mitroi: „Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită” Profesorul în Economie, în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, Adrian Mitroi, ne-a vorbit despre declanşatorul aceastei situaţii care, în opinia sa, este legat de impunerile tarifare ale SUA. Acordul este în chinuri de foarte mulţi ani. Cred eu este o măsură pală faţă de tensiunea tarifelor impuse de America. Şi atunci ţările care sunt în afara relaţiei directe cu America, cum este şi Mercosur, UE şi America de Sud, este şi asta o formă de contrabalansare a impunerilor tarifare americane care sunt foarte dure. America a fost necruţătoare cu vecinii ei de la Nord şi de la Sud. Preşedintele Trump are această formă de negocierea, prin care îi pune ceilalţi într-o postură în care dacă le oferă jumătate, sunt foarte mulţumiţi, dar jumătatea aia e cu deficit. Noi suntem o ţară cu mare avantaj competitiv. Produsele noastre sunt de calitate impecabilă, în comparaţie cu cele din UE. Toată carnea aia vine la un preţ mai mic. Ele nu respectă standaredele atât de dure impuse de UE, după părerea mea. Europa este într-o poziţie favorabilă. Noi avem o agricultură de bună calitate, bio. Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită.” Profesorul Mitroi subliniază că acest Acord nu ar fi apărut niciodată dacă SUA nu ar fi impus taxe atât de dure vecinilor săi, dar şi acelora care nu au o relaţie comercială directă cu SUA. „Eu aş fi preferat să fi amânat, să fi impus criterii foarte stricte, şi să-i oblig să certifice că îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate şi criterii de siguranţă ca şi produsele locale. Eu nu am certitudinea asta. Europa nu mai produce bio, nu mai are agricultură de mare calitate. România are aici un culoar foarte bun. Cred că, pentru noi, ca ansamblu, aş fi preferat să, nu. Nu ar fi venit nicodată dacă nu ar fi fost facilitat de agresiunea tarifară americană.” Economistul Bogdan Glăvan: Acordul de liber-schimb cu Mercosur este binevenit, așa cum este binevenită orice altă scădere a poverii fiscale Există şi economişti care cred exact contrariul celor spuse mai sus. Într-o postare pe facebook, Bogdan Glăvan explică avantajele unei astfel de situaţii. „Acordul înseamnă că cetățenii din unele țări sud-americane vor putea cumpăra mai ieftin bunuri și servicii europene, iar europenii vor putea cumpăra mai ieftin bunuri produse în Brazilia și Argentina (cei mai importanți membri Mercosur), nemaifiind împovărați de taxe vamele de Evul Mediu. Am încercat să aflu ce cumpără românii din aceste țări. Soia, tutun, cafea, arahide – astea sunt principalele importuri din Argentina. Apoi ceva produse industriale slab prelucrate. Din Brazilia cam la fel. Ce le vindem sud-americanilor? Mașini, și subansamble pentru mașini, asta în primul rând. Apoi alte produse industriale relativ înalt prelucrate, cum ar fi pompe, termostate, echipamente electrice, produse chimice (medicamente). Apoi servicii (IT)”. Economistul mai spune că „acest acord are o mică relevanță pe termen mediu. Dar este binevenit, ca orice alt acord care scade
Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu. Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE. De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”
Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%. Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune pentru economia românească și mizează pe o evoluție în acest an. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că PIB-ul României va sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026, deși creșterea economică reală va fi de numai 1%. În documentul publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească până la 2.045 mld. lei în 2026, în creștere față de 1.909 mld. lei în 2025 și 1.759 mld. lei în 2024. Anul 2025 a fost extrem de dificil, în special din cauza măsurilor fiscale adoptate de Executiv care au frânat creșterea economică, spun analiștii financiari. Pe termen lung, datele arată un avans modest și, în termeni reali, pentru 2026 ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimările „umflate” de statistici. Deși Guvernul „se laudă” cu recordul de 2.000 mld. lei, economia înaintează în mod realist cu pași mici iar deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brută a guvernului față de PIB în zona euro era de 88,2%, în creștere comparativ cu 87,7%, la sfârșitul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, raportul a crescut de asemenea de la 81,5%, la 81,9%. În 2026, Europa pare că se confrunta cu noi provocări și cu niveluri diferite ale datoriei publice. De asemenea, prognozele economiștilor indică faptul că țările din blocul comun vor continua să se confrunte cu greutățile fiscale cauzate de crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea necesarului de cheltuieli. Ce reprezintă datoria publică și cum se calculează Definiția din manualul de economie spune că datoria publică a unei țări reprezintă totalul banilor împrumutați de guvern de pe piețele interne și externe, esențială pentru finanțarea deficitelor bugetare și a investițiilor, dar calculată ca procent din PIB pentru a indica gradul de îndatorare. Mai simplu, prin datorie publică se înțelege nivelul de îndatorare pe care îl are un stat față de terți precum persoanele private, bănci, întreprinderi, din țară sau din afară, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale țării. Când vine vorba de statele care se confruntă cu cele mai mari datorii publice, cele din zona de sud a Europei se confruntă cu cele mai mari rate de îndatorare, în timp ce țările nordice și cele estice reușesc să mențină rata datoriei ceva mai scăzută. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai mari datorii publice din UE au fost înregistrate de Grecia, 151,2%, Italia, 138,3%, Franța, 115,8%, Belgia, 106,2% și Spania, 103,4%. Cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia, 23,2%, Luxemburg, 25,1%, Bulgaria, 26,3% și Danemarca, 29,7%. Când vine vorba de țara noastră, datoria publică a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Sursa: Eurostat Care sunt factorii care influențează creșterea datoriilor publice Creșterea datoriei publice pentru țările Uniunii Europene este determinată de mai mulți factori. Deficitele bugetare mari obligă guvernele să se împrumute constant și să crească nivelul datoriei. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor, creșterea cheltuielilor pentru apărare pe întregul continent din cauza tensiunilor geopolitice și presiunile demografice apasă dur pe umerii economiilor. Mai mult decât atât, diferențele de creștere economică ale fiecărui stat joacă un rol extrem de important când vine vorba de gradul de îndatorare, pentru că unele țări reușesc să-și reducă datoriile prin creșterea rapidă a PIB-ului, în timp ce statele mai slabe rămân vulnerabile. Datoria României se apropie de limita impusă de UE În peisajul european regăsim și datoria publică a României care a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că în primele 9 luni ale anului trecut, la datoria publică a țării au fost adăugate nu mai puțin de 130 mld. lei. Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Sursa: Eurostat Țara noastră se află la un nivel de îndatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), iar vecinii noștri maghiari au depășit pragul de 60%, în timp ce Bulgaria reușește să rămână una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE, cu o datorie de sub 30% din PIB. Cu toate acestea, sunt multe țări care nu se încadrează în această limită impusă de UE. De exemplu, Grecia, Italia și Franța au un nivel al datoriei multe peste maximul admis. Sursa: Ministerul de Finanțe Cu toate că datoria publică din România este mai mică în comparație cu cea a altor state europene, economiștii avertizau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Nivelul de îndatorare al țării noastre, apropiat de 60% din PIB, rămâne o problemă care va pune din nou la încercare capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a susține creșterea economică. Pentru 2026, rămâne de văzut dacă datoria va crea venituri în viitor sau dacă cheltuielile publice vor merge din nou spre plățile fixe. RECOMANDAREA AUTORULUI Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate
BlackRock: o companie controversată care a ajuns să controleze lumea
BlackRock Inc. este o companie multinațională de investiții înființată în 1988 și cel mai mare administrator de active din lume, cu 12,5 trilioane de dolari în active gestionate. Cu sediul la New York City, compania are 70 de birouri în 30 de țări și clienți în 100 de țări. Larry Douglas Fink este în prezent liderul companiei, care deține și funcția de președinte al Forumului Economic Mondial de când Klaus Schwab a demisionat anul trecut. Aflat pe locul 210 în clasamentul Fortune 500 a celor mai mari corporații, BlackRock s-a poziționat ca lider în industria ESG (mediu, social, guvernanță). Însă, este o companie controversată și din cauza implicării în industria combustibililor fosili, industria militară, precum și în violarea drepturilor omului în China. Compania cu cele mai multe acțiuni cumpărate din lume Are acțiuni cumpărate la companii precum: Nvidia, Apple, Microsoft, Amazon, Google, Meta, Tesla, Walmart, Exxon, JP Morgan, Oracle, Bank of America, Chevron, Coca Cola, Intel, AT&T, Starbucks, McDonald’s. A pompat 18 miliarde de dolari în 810 de firme europene pe durata pandemiei de COVID-19, arată Private Equity Insights. Financial Times a scris despre cum BlackRock a încheiat un acord de 11 miliarde de dolari cu Aramco, o companie de petrol și gaz natural de stat din Arabia Saudită. Bloomeberg informează că a investit și în Ucraina pe durata războiului până în 2025. Finbold dezvăluie că BlackRock are fonduri de criptomonede (Bitcoin și Ethereum) în valoare de peste 1 trilion de dolari. Medium scrie că BlackRock a ajuns să aibă impact asupra fiecărui aspect al vieții americanilor, asupra guvernelor, a agențiilor de informații, a companiilor farmaceutice și a industriei muzicii. Fiind lider în industria ESG, s-a implicat în cauze sociale pentru sănătatea publică, democrație și justiție. Documentele declasificate de CIA, FBI și Departamentul de Justiție al SUA arată că BlackRock a avut legături tulburătoare când vine vorba de finanțe și profit. BlackRock, acuzată pentru încălcarea drepturilor omului Potrivit European Ombudsman,a încheiat contracte cu Comisia Europeană. CNN scrie că o comisie specială a Congresului a investigat BlackRock (cel mai mare administrator de active din lume) și MSCI, unul dintre cei mai mari furnizori de fonduri indexate, pentru a stabili dacă investesc economiile americanilor în companii chineze care au fost băgate pe lista neagră de către guvernul SUA pentru probleme de securitate și încălcarea drepturilor omului. S-a confruntat și cu o plângere de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru presupusa contribuție la încălcarea drepturilor omului în întreaga lume prin investițiile făcute în industrii, arată The Guardian. „Prietenii Pământului SUA” și organizații pentru protejarea drepturilor popoarelor indigene din Brazilia au acuzat BlackRock de creșterea investițiilor în companii implicate în defrișarea junglei Amazonului, încălcând și drepturile comunităților locale. Compania este acuzată și pentru că ar fi transferat arme Israelului utilizate asupra zonelor populate de civili din Fâșia Gaza, iar potrivit Business & Human Rights Centre , compania nici nu a răspuns solicitărilor experților ONU de a înceta astfel de operațiuni. George Soroș chiar a criticat BlackRock pentru că a investit în mod greșit în companii chineze, acționând astfel împotriva intereselor naționale ale SUA. Compania a fost acuzată că ar fi fabricat armament pentru Armata Republicii Populare Chineze. BlackRock îmbrățișat cauze sociale de stânga până la revenirea lui Trump Compania a fost implicată în acțiuni de protejarea mediului. A abandonat susținerea politicilor climatice de când SUA au ieșit din Acordul Climatic de la Paris, potrivit Forbes. Într-un podcast de pe Heidrick and Struggles vicepreședintele companiei a dezvăluit că a promovat politicile LGBT în Asia. A colaborat cu Forumul Economic Mondial condus de controversatul economist și fondator Klaus Schwab și chiar a investit în Sweet Baby Inc. , un studio canadian de dezvoltare narativă și consultanță care s-a implicat în includerea conținutului narativ „WOKE” în jocuri video ca Alan Wake 2, God of War Ragnarok și Marvel Spider-Man 2. Însă, a renunțat la susținerea politicilor pro-diversitate, egalitate și incluziune (DEI) din 2025 după ce Casa Albă a declarat război deschis ideologiilor WOKE, scrie New York Post. Larry Fink, directorul companiei, are bune relații cu Donald Trump, președintele Statelor Unite, scrie WSJ. Sursa Foto: Envato/Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Cea mai mare FRAUDĂ postbelică din Germania. Procurorii germani au efectuat DESCINDERI la cel mai mare manager DE FONDURI din lume
Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Radu Miruță, despre acordul UE – Mercosur: Beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură
„Datele transmise de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Am cerut explicit Ministerului Agriculturii, să vină cu alte date care ar putea schimba această balanță. Nici până astăzi, după ce decizia europeană s-a luat, nu a venit vreun răspuns”, a scris Miruță, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta a precizat că sectorul industriei (auto, echipamente industriale, siderurgie) este mai avantajat. Acesta a făcut o balanță detaliată a exporturilor în industrie, dar și în domeniul agricol. „În 2023, România a exportat către țările MERCOSUR produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale”, a scris Miruță. El a precizat că după semnarea acordului UE-Mercosur „aceste taxe devin aproape zero”, calificând situația drept „un câștig direct și substanțial pentru economia românească”. În ceea ce privește sectorul agricol, Miruță a precizat: „Conform datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din țările MERCOSUR în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european. La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ”, se arată în mesajul publicat de Miruță. Acordul se negociază de peste 25 de ani Acesta a mai precizat, la rândul lui, că acordul cu țările din America Latină se negociază de peste 25 de ani, amintind că și președintele Nicușor Dan a oferit o poziție publică față de acest acord încă de anul trecut. „Între timp, garanțiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obținut ceea ce a solicitat. (…) Acest acord este important pentru Uniunea Europeană și este un câștig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine și vom sprijini competitivitatea industriei românești”, a declarat Miruță. Acesta a mai precizat că verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, afirmând că acesta este motivul pentru care țara noastră are autorități, dar și mecanisme de control, precum ANSVSA sau ANPC. „În plus, acordul prevede o serie de plase de siguranță astfel încât fermierii noștri să nu aibă de suferit”, a mai scris Miruță. Acesta și-a încheiat mesajul făcând o aluzie la fostul guvern PSD: „Când România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene, iar cam tot guvernul era PSD, Mercosur era bun. Bun e și acum, restul este teatru invalidat de cifre”, a conchis Miruță.