Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative
Ministerul Finanțelor a publicat lista proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele care au o valoare totală de peste 100 de milioane de lei. Lista publicată de minister include continuarea lucrărilor la trei autostrăzi, trei spitale regionale și modernizarea și reabilitarea unor căi ferate. Lista publicată de Ministerul Finanțelor are rolul de instrument de monitorizare și transparență și este utilizată pentru evaluarea eficienței cheltuielilor de capital și a impactului economic generat. La începutul lunii ianuarie 2026, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde de lei. Proiectele sunt ierarhizate în funcție de punctajul obțiut în urma evaluării idicatorilor tehnico-economici. Autostrăzile A7, A1 și A8 sunt printre cele mai importante investiții În zona infrastructurii rutiere, printre proiectele aflate în topul priorităților se regăsesc autostrăzile A7, A1 și A8, considerate investiții esențiale pentru conectivitatea regională și pentru fluidizarea transportului de mărfuri și persoane. De asemenea, în infrastructura ferioviară sunt prioritarea modernizarea liniei Caransebeș-Timișoara-Arad și reabilitarea linei Brașov-Sighișoara. Sectorul sănătății rămâne un pilon important al investițiilor publice iar proiectele pun accentul pe construcția Spitalelor Regionale de Urgență din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, alături de alte unități spitalicești noi finanțate prin programe strategice. Un alt obiectiv major se leagă de transportul urban unde este prevăzută extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 care va asigura legătura cu Aeroportul Internațional Henri Conadă. Lista include și proiecte din domeniul managementului apelor și mediului care urmăresc lucrări de protecție a zonei costiere și amenajări hidrografice cu risc ridicat de inundații. Ministrul Finanțelor spune că monitorizează permanent execuția proiectelor pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijinii ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ultima ședință de Guvern din an, Ilie Bolojan a mai dat 50 de milioane de euro Ucrainei. Pe ce se duc banii românilor În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Când poate trece România la euro? Exemplele Croației și Bulgariei
Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Însă, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țara din fosta Iugoslavie a cărei economie este dependentă de turism, trecerea la euro fiind un pariu câștigat. Ce se întâmplă, însă, cu România? În ce orizont de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a trece la moneda europerană? Țara noastră a ratat o șansă uriașă în 2015, care ne-ar fi scutit de austeritarea de acum, apreciază specialiștii. Potrivit experților economici, decidenții nu au posibilitatea obiectivă – date fiind cifrele crizei economice – și nici nu au interes deocamdată să accelereze trecerea la euro, proces din care economia României ar avea numai de câștigat. Populația s-ar bucura de credite de 3 ori mai ieftine, ca în Bulgaria. Mai mult, ne putem aștepta ca, după modelul Ungariei, și Bulgaria să ne fure potențiali investitori strategici. Cel mai optimist scenariu este 2028 ca an de trecere a țării la moneda euro. Moneda euro a bulversat Bulgaria și a adus scumpiri semnificative Așa cum a scris Gândul, trecerea la euro a venit cu multe provocări în țara vecină. Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând din Bulgaria. Clienților care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară clasică. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monede a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro. Sursa foto: Profimedia Economia Croației a evoluat spectaculos în 3 ani de la trecerea la euro Fix acum 3 ani, la 1 ianuarie 2023, și Croația trecea oficial la moneda euro. Tot în 2023, oamenii s-au bucurat că ţara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană. Catedrala din Zagreb / foto: Envato Moneda croată kuna, introdusă în circulaţie după câştigarea independenţei, în anii ’90, şi-a pierdut valabilitatea în favoarea monedei europene. Scepticismul iniţial al croaților a dispărut între timp, și s-a dovedit că adoptarea euro a stimulat puternic turismul, domeniu cu o contribuție majoră la PIB-ul țării. Însă, la fel ca în Bulgaria, în etapa inițială a adoptării monedei europene, prețurile la raft au crescut. Adrian Negrescu: Trecerea la euro aduce bunăstare. Bulgarii se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin ca românii Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu salută trecerea Bulgariei la euro, demers în care vede o șansă extraordinară pentru dezvoltarea economică a țării vecine. Trecerea la euro ar fi un câștig extraordinar pentru țara noastră, însă în prezent România nu întrunește condițiile de convergență, mai ales în contextul inflației uriașe și a crizei economice de proporții, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, România are șanse abia în 2028 să facă trecere la moneda UE. În plus, nici politicienii nu doresc să accelereze pașii în această direcție, fiind mai degrabă interesați de aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). În primul rând, observă cunoscutul economist, scumpirea produselor din Bulgaria este o etapă temporară, provizorie, care cu siguranță va înceta la un moment dat. Însă, pe termen mediu și lung, economia țării vecine se va bucura de efecte indiscutabil pozitive, de la ieftinirea creditelor la stabilitatea economică și atragerea de investiții strategice ale unor cunoscute multinaționale. Trecerea la euro va aduce, pe termen mediu și lung, numai bunăstare. Bulgarii vor avea acces la joburi mai bine plătite, în condițiile în care aderarea la euro atrage investitorii ca un magnet, și la credite de 3 ori mai ieftine decât cele din România. Pe de altă parte, nu vor mai avea surprize de ordin fiscal cum se întâmplă în România, în sensul că administrația fiscală a statului bulgar va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Nu vor mai crește taxele ca în România, de ce? Pentru că euro aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și îți aduce investiții. România privește cu invidie, cu jind în momentul de față, la Bulgaria. Da, pe termen scurt e o creștere de prețuri la raft, dar este o scumpire conjuncturală prin care au trecut toate țările în momentul în care au aderat la euro. Probabil se va tempera pe măsură ce bulgarii se vor obișnui cu noul sistem. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să scadă prețurile, altfel rămân cu marfa nevândută, căci puterea de cumpărare a bulgarilor e extrem de redusă. Bulgaria ne va fura potențialii investitori, după modelul Ungariei. 2028, anul în care putem începe să sperăm la euro Economistul mai observă că vecinii de la sud se vor bucura de credite mult mai ieftine, ca o consecință directă a trecerii la moneda UE, spre deosebire de România, care va rămâne la credite cu dobânzi mari. Mai grav însă, avertizează Negrescu, țara noastră are nevoie de investiții strategice ca de aer și de infuzie de capital (la un record minim istoric în 2024), iar acestea ar putea lua calea Bulgariei. După cum a scris Gândul, România a pierdut în ultimii ani investiții străine directe, de miliarde de euro, în favoarea Ungariei. Însă, pentru bulgari, dincolo de acest efect inevitabil, perspectivele sunt pozitive. Luați în calcul măcar că se vor ieftini creditele, se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin decât românii. Euro aduce stabilitate, coerență, predictibilitate financiară și investitții. Noi doar visam la un asemenea obiectiv. Avem o inflație uriașă, cea mai mare din Europa, iar taxele și impozitele au crescut exponențial. Politicile fiscale ale guvernului sunt devastatoare. Datoria publică a atins 60% din PIB. România are nevoie urgentă de investiții private, dar gândiți-vă că marii investitori se vor orienta spre Bulgaria, care va atrage investiții greenfield, cele care creează
Venezuela începe să elibereze prizonierii politici
Ministerul spaniol de Externe a declarat că cinci dintre cetățenii săi, inclusiv unul cu dublă cetățenie, au fost eliberați. Printre aceștia se numără, se pare, activista pentru drepturile omului Rocio San Miguel, potrivit BBC. Măsura vine după ce SUA l-au capturat sâmbătă pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, într-un raid fulminant asupra capitalei Caracas, pentru a se confrunta cu acuzații de trafic de droguri la New York. Eliberarea prizonierilor politici din Venezuela este o cerere americană de lungă durată, în special în momentele de represiune intensificată din jurul alegerilor sau protestelor. Jorge Rodriguez, șeful Adunării Naționale a Venezuelei și fratele președintelui interimar Delcy Rodriguez, a anunțat la televiziunea de stat că „un număr semnificativ” de prizonieri va fi eliberat imediat, fără a specifica numărul sau identitatea acestora. Sute de prizonieri politici sunt deținuți în închisorile venezuelene, iar până în prezent se crede că doar câțiva au fost eliberați. Jorge Rodriguez a declarat că guvernul interimar îi eliberează în interesul „unității naționale și al coexistenței pașnice”. ONG-urile sunt prudente Organizațiile venezuelene pentru drepturile omului – dintre care unele au membri sau fondatori în închisoare – au primit vestea cu prudență. Deși este un locotenent cheie al lui Maduro, administrația interimară a lui Delcy Rodriguez a părut dispusă să coopereze cu SUA de când l-a luat pe liderul său și a făcut declarații ample despre viitorul națiunii sud-americane . Se crede că între 50 și 80 de prizonieri sunt deținuți în faimoasa închisoare El Helicoide, despre care președintele american Donald Trump a anunțat că va fi închisă după capturarea lui Maduro. Închisoarea a câștigat notorietate internațională pentru deținerea presupușilor oponenți politici, grupurile pentru drepturile omului relatând cazuri de tortură, inclusiv bătăi și electrocutare.
Bulgaria nu era pregătită pentru trecerea la euro. Prețurile cresc în mod nejustificat, în timp ce autoritățile nu știu cum să gestioneze schimbarea
Trecerea Bulgariei la moneda euro, văzută inițial ca o operațiune tehnică simplă, a scos la iveală slăbiciunile sistemului și ridică mai multe semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a supraveghea piața. Deși autoritățile au prezentat tranziția drept un pas decisiv spre integrare economică, Bulgaria se confruntă acum cu creșteri bruște de prețuri și slăbiciuni ale instituțiilor statului în gestionarea schimbării. De la 1 ianuarie Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Aderarea în „clubul comun” a venit cu provocări în contextul în care, în prima săptămână după adoptarea monedei, au apărut mai multe cazuri în care prețurile nu au reflectat conversia oficială, ci au crescut brusc, iar comercianții și oamenii au fost luați prin surprindere de schimbare. Bulgarii se plâng acum că pâinea, un aliment de bază pentru cele mai multe dintre țări, a cunoscut o creștere de 33% în doar 48 de ore. Astfel, o pâine care costa 0,89 leva (0,46 euro) pe 31 decembrie, pe 2 ianuarie a ajuns să coste 1,19 leva (0,61 euro). Aceste schimbări nu pot fi explicate prin costurile logistice, ale forței de muncă sau ale materiilor prime și arată clar că prețurile au crescut semnificativ fără să aibă vreo justificare concretă. Cum au trăit Germania și Italia „ajustările de moment” Fenomenul care se petrece acum în Bulgaria nu este nou pentru alte state europene. În Germania de exemplu, adoptarea euro în 2002 a dat naștere termenului „Teuro”, termen care reflectă percepția publică potrivit căreia mai multe scumpiri mici, prezentate inițial drept ajustări tehnice, au dus în timp la creșterea costului vieții. Sentimentul a fost resimțit și de Italia, unde schimbarea monedei a rămas adânc întipărită în memoria colectivă cu creșteri de preț la cafea, paste sau servicii de bază. Pentru Bulgaria situația actuală este amplificată de amintirea crizei financiare din 1996-1997 atunci când cetățenii au învățat că perioadele de tranziție nu sunt deloc ușoare. Acum, bulgarii retrăiesc perioada sistemelor întârziate și a regulilor care nu sunt aplicate corespunzător deoarece ajustările prețurilor au depășit simpla conversie de la leva la euro. Practicile din sectorul public reflectă oportunismul privat Tranziția de la leva la euro nu a fost exploatată doar de sectorul privat ci și de stat, care a contribuit la creșterea prețurilor atunci când cetățenii erau extrem de confuzi. În Sofia de exemplu, taxele de parcare au crescut de la 2 leva/oră (1,02 euro) la 2 euro (3,91 leva), practic o dublare a costurilor care a fost pusă pe seama adoptării noii monede. Mai mult, situația se repetă și în cazul monopolurilor de stat precum serviciile agricole care au profitat de tranzița la euro și au crescut taxele. Prețul certificatelor funciare a crescut de la 15 leva (7,67 euro) la 48,90 leva (25 euro), în timp ce duplicatele și extrasele au crescut de la 20 leva (10,23 euro) la 25 euro (48,90 leva). În cazurile acestea, euro nu mai este doar o monedă nouă, ci un pretext administrativ care permite scumpirile nejustificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Intrarea Bulgariei în zona euro a venit cu provocări pentru comercianți și oameni: „E o nebunie, nu avem euro pentru rest” Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările
Macron dă în spate în fața fermierilor furioși: Franța nu mai votează acordul Mercosur
„Franța a decis să voteze împotriva semnării acordului între Uniunea Europeană și țările Mercosur”, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron. Decizia a fost luată în contextul protestelor fermierilor de la Paris. Fermierii au ajuns la Paris, tractoarele parcurg bulevardul Champs Elysees și pot fi văzute și în apropierea Turnului Eiffel. Fermierii francezi au blocat, joi, mai multe obiective din Paris în semn de protest împotriva unui acord comercial de anvergură pe care Uniunea Europeană urmează să îl semneze cu țările din America de Sud și împotriva altor nemulțumiri locale. Fermierii din sindicatul Coordination Rurale au început proteste la Paris, pe fondul nemulțumirii față de acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, care, se tem ei, ar putea inunda țara cu importuri de alimente ieftine, precum și față de modul în care guvernul gestionează o boală a bovinelor. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Autorul recomandă: Fermierii francezi încearcă să oprească acordul Mercosur. Tractoare pe Champs Elysees și lângă Turnul Eiffel, copaci tăiați ca să blocheze drumurile
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță atingerea la termen a unui jalon major din PNRR
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis într-un comunicat de presă că atingerea țintei 267 din PNRR reprezintă „un jalon major pentru dezvoltarea economiei românești și integrarea României în industrii europene strategice”. Ținta vizează participarea României la Proiectul Important de Interes European Comun „Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare”. „La acest termen, România a îndeplinit integral și a depășit angajamentele asumate, prin: selectarea a peste 10 entități participante sau asociate; contractarea unor proiecte cu o valoare totală de peste 375 milioane euro, peste pragul minim de 360 milioane euro prevăzut în PNRR; un proiect readus pe traiectoria de implementare și dus la capăt”, a precizat MIPE. Contracte de finanțare și plăți realizate Colaborarea MIPE–MEDAT a condus la semnarea a 23 de contracte de finanțare, pentru participanți direcți și indirecți, la angajarea unor investiții de peste 375 milioane de euro prin fonduri europene și la efectuarea unor plăți de aproximativ 112 milioane de lei în decembrie 2025, aferente contractelor semnate în anul 2024 cu participanții direcți din cadrul PIIEC. „Structura proiectului este gândită astfel încât investițiile europene majore să genereze un ecosistem național, în care companii, universități și institute de cercetare colaborează pentru dezvoltarea de tehnologii, competențe și soluții cu valoare adăugată ridicată, cu efecte economice pe termen lung.”, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pe baza acestui rezultat, România își consolidează poziția și se pregăștește pentru participarea la noi inițiative europene de tip IPCEI, în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și infrastructura digitală, biotehnologiile, vehiculele curate și conectate, materiile prime critice și lanțurile valorice asociate, precum și tehnologiile nucleare inovatoare, mai arată ministerul.
AMEPIP începe controale-fulger la peste 800 de companii de stat
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a anunțat că va declanșa o serie de controale fulger la nivelul a 847 de autorități publice. Verificările se fac pentru a se vedea dacă procedurile legale de selecție în cazul directorilor de companii de stat sau din administrațiile locale au fost respectate. Verificările inițiate de agenție au ca scop identificarea motivelor pentru care procedurile de selecție a membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor publice nu au fost finalizate la timp. Asfel, agenția va stabili persoanele responsabile și va aplica, dacă este cazul, sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare. Aceste controale fac parte din efortul României de a respecta angajamentele asumate prin PNRR, iar AMEPIP urmărește reducerea cu 50% a numirilor provizorii în întreprinderie publice centrale și reducerea cu 10% a numirilor provizorii în întreprinderile publice locale. „Rolul și obiectivul acestor controale constau în asigurarea îndeplinirii jalonului asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul guvernanței corporative, în vederea respectării angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, mai exact atingerea Țintei nr. 442 privind reducerea cu 50% a numirilor provizorii la nivelul întreprinderilor publice centrale, precum și a Țintei nr. 444 privind reducerea cu 10% a numirilor provizorii la nivelul întreprinderilor publice locale”, transmite instituția. De asemenea, AMEPIP a anunțat că rezultatele controalelor vor fi comunicate publicului după finalizarea completă a procesului. Agenția spune că își reafirmă angajamentul de a asigura proceduri corecte, competitive și responsabile în selecția conducerii întreprinderilor publice. Respectarea procedurilor de selecție corecte și transparente sprijină stabilitatea și eficiența sectorului public, dar și credibilitatea Româiei în fața Comisiei Europene. „Rezultatele acestor verificări vor fi comunicate opiniei publice după finalizarea integrală a procesului de control, în condițiile legii și cu respectarea principiilor de transparență și responsabilitate instituțională. Prin aceste demersuri, AMEPIP își reafirmă angajamentul ferm pentru asigurarea respectării principiilor de transparență, competitivitate și responsabilitate în procesul de selecție a conducerii întreprinderilor publice, contribuind astfel la îmbunătățirea performanței și a guvernanței corporative în sectorul public.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere Susţinătorii ministrului Radu Miruţă sar cu bani să-l ajute să-şi plătească amenda de la AMEPIP. Radu Miruţă: „Nu-mi donaţi mie”
Vești proaste de la INS: Rata șomajului în România a crescut la 6% în noiembrie 2025
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata șomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, în creștere cu 0,1% față de cea înregistrată în luna octombrie. Numărul șomerilor români a ajuns astfel la 493.700, în creștere față de luna octombrie și față de aceeași perioadă a anului precedent. Numărul total al șomerilor în luna noiembrie 2025 a fost de 493.700, în creștere cu 6.400 de oameni față de luna octombrie. Numărul ridicat al șomajului în rândul tinerilor continuă să fie îngrijorător, astfel că 26,9% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani erau șomeri. Pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna noiembrie a anului trecut. Numărul șomerilor din această categorie de vârstă reprezintă 73,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru noiembrie 2025. De asemenea, potrivit datelor INS, situația pe sexe arată că rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor. „Rata şomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, ȋn creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna octombrie 2025. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. RECOMANDAREA AUTORULUI: România nu mai face față inflației. INS confirmă cifrele dezastruoase. Aproape 3,6 milioane de români erau săraci în 2024 Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă
Fermierii francezi furioși se îndreaptă spre Paris ca să oprească acordul Mercosur:Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!
Pe durata noții, fermierii furioși din cadrul sindicatului Coordonării Rurale au forțat un baraj al jandarmeriei la nord de Orléans pentru a încerca să ajungă la Paris la primele ore ale zilei 8 ianuarie 2026. Tractoarele Coordonării Rurale au pornit spre Paris după ce au forțat un baraj al jandarmeriei. Fermierii au fost reținuți de forțele de ordine la nord de Orléans. În cadrul convoiului de fermieri furioși din cadrul Coordonării Rurale în direcția Parisului, unul dintre ei a spus: „Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!”. „Cea mai mare problemă a agriculturii este specific franceză”, a afirmat Bertrand Venteau, președintele Coordination Rurale, referindu-se la furia fermierilor. Mai mulți agricultori au fost arestați, printre care și liderul sindicatului din Occitania, Eloi Nespoulois. Se așteaptă sosirea întăririlor la fața locului. Fermierii francezi se opun semnării acordului UE-Mercosur Fermierii sunt hotărâți să se adreseze Adunării Naționale sau Senatului pentru a-și prezenta în mod pașnic nemulțumirile, inclusiv opoziția față de Mercosur. În timp ce la Bruxelles, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre încearcă să facă apel la calm înainte de semnarea acordului Mercosur, programată pentru lunea viitoare, fermierii continuă să se mobilizeze. La mai puțin de 100 de kilometri de Paris, sfidând interdicțiile prefecturale privind demonstrațiile și condițiile meteorologice nefavorabile pentru deplasarea rutieră, câteva zeci de tractoare, provenite în principal din sud-vestul Franței, se aflau miercuri după-amiază la o distanță de 100 de kilometri de Paris, potrivit Le Figaro. „Grosul grupului a reușit să treacă de blocajele poliției”, a declarat Bertrand Venteau, președintele sindicatului Coordonării Rurale (CR). „Aceștia sunt adunați în prezent la mai multe ferme aflate la o distanță de 100 de kilometri de capitală. Scopul nostru este să ajungem în mod pașnic la Paris joi dimineață cu tractoarele pentru a ne prezenta nemulțumirile președinților Senatului și Adunării Naționale. Vrem să le cerem să oprească această mașinărie infernală”. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume Franța a făcut lobby pentru a propulsa blocarea acordului Mercorsur discutată la nivelul blocului european de către miniștrii Agriculturii la Bruxelles. Cele cinci substanțe vizate includ fungicidele mancozeb, tiofanat-metil, carbendazim și benomil, utilizate pe diverse produse, de la avocado și mango la grâu și soia.A cincea substanță, glufosinatul, este un erbicid utilizat pe scară largă la cartofi. Toate acestea au fost interzise în UE din cauza riscurilor pentru sănătate. Însă, pentru că cererea agricolă a Franței este crescută, îngrășămintele pot fi importate din afara blocului, precum America de Sud. Aflat în dezvoltare de 25 de ani, acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume. Mercosur este un bloc comercial și economic cimpus din Brazilia, Paraguay, Argentina și Uruguay. Venezuela a fost suspendată din 2016. Fermierii europeni se tem însă că acordul ar putea să le perturbe producția și vânzările din cauza importului de produse alimentare mai ieftine din America de Sud. Scurtă recapitulare: Protestele fermierilor din 2023-2024 Din decembrie 2023, fermierii europeni au protestat la scară largă împotriva alimentelor ieftine, reglementărilor climatice (taxa pe carbon,interzicerea pesticidelor, limitarea folosirii apei și solului), precum și împotriva comerțului de produse agricole cu Ucraina și Mercosur. Protestele au avut loc în contextul implementării Politicii Agricole Comune, un program prin care UE furniza subvenții de 57 de miliarde de euro fermierilor. UE încerca să atingă obiectivul „0% emisii de dioxid de carbon” până în 2050. Fermierii erau nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor cu 20% și să utilizeze 4% din terenul arabil pentru scopuri non-productive. În iarna anilor 2023-2024 au rezultat demonstrații, baricade și au vărsat tone de lapte, în special în Franța și Țările de Jos, pentru a-și exprima nemulțumirile față de prețurile mari la carburanți, a noilor standarde ecologice stricte și a importurilor de cereale ucrainene. Sursa Foto: X Autorul recomandă: PROTEST în București. Transportatorii și fermierii, nemulțumiți de prețul RCA și de acciza la motorină /„Ne îndreptăm către Capitală”