O moștenire grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Datoria publică a României a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB-ul de 1.860 mld. lei, estimat de guvern pentru anul 2025. Datele publicate de Ministerul de Finanțe arată că în primele 9 luni din 2025, cele mai recente cifre disponibile, guvernele Ciolacu, Predoiu și Bolojan au adăugat la datoria publică a țării nu mai puțin de 130 de miliarde de lei. Astfel, povara publică a României a ajuns la peste 200 de miliarde de euro în 2025, pentru prima dată în istoria României. Datele de la Ministerul de Finanțe sunt valabile numai până în septembrie 2025, ceea ce înseamnă că, în mod cert, până la finalul anului datoria a mai crescut. Sursa: MFP. Din datoria totală, 504 miliarde de lei reprezintă datorii în moneda națională, ceea ce înseamnă că fie sunt titluri de stat pentru populație, fie împrumuturi de la bănci din România. România mai are împrumuturi contractate în euro în valoare de 478 mld. lei și în dolari în valoare de 110 mld. lei. Restul datoriei este contractat în alte valute. 25 mld. lei din datorie aparține administrației publice locale și restul administrației centrale. Sursa: MFP De asemenea, datoria publică externă a României, conform datelor de la Finanțe, era de 557 mld. lei. Datoria internă, adică cea contractată de băncile locale sau de persoanele fizice din România prin programele Fidelis sau Tezaur, a ajuns la 539 mld. lei. Sursa: MFP Datoria publică se apropie de linia roșie Nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB. Unul dintre criteriile de stabilitate, asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană, este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Cu toate acestea, nu sunt multe țări care se încadrează în această limită. De exemplu, Grecia are un nivel al datoriei publice de 150% din PIB. Italia, de asemenea, are o datorie publică de 138% din PIB, în vreme ce Franța datorează echivalentul a 116% din PIB. Cu toate că nivelul datoriei publice din România este mic prin comparație cu alte state europene, economiștii spuneau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Paradigmele economice însă s-au schimbat de când statele s-au îndatorat ca urmare a cheltuielilor din pandemie: inflația nu a mai fost văzută ca monstrul de altădată, de exemplu. Totuși, așa cum scrie în manualul de economie, îndatorarea este bună, cât timp datoria creează venituri în viitor, adică se investește. Când cheltuielile publice merg însă spre plăți fixe, cum ar fi bunuri, servicii, salarii sau pensii, deficitul bugetar și datoria publică devin pietre de moară pentru economie și duc, inevitabil, la creșteri de taxe AUTORUL RECOMANDĂ
Județul din România care ține impozitul la minimum permis de lege: Nu au avut loc majorări de taxe în ultimii ani
Autoritățile locale din Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc au anunțat că impozitele pe locuințe vor fi menținute la nivelul minim permis de lege în 2026, în timp ce taxele pentru mașini vor fi ajustate conform noilor reglementări fiscale, se arată pe site-ul primăriei, conform Libertatea. Noile prevederi ale Codului Fiscal introduc diferențieri bazate pe norma de poluare și capacitatea cilindrică a vehiculelor, se mai arată în comunicat. Impozitul minim în Sfântu Gheorghe, neschimbat de 10-15 ani Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a precizat că politica de impozitare minimă pentru locuințele persoanelor fizice se menține de peste un deceniu. „În Sfântu Gheorghe, noi și în ultimii 10-15 ani, în ceea ce privește imobilele la persoanele fizice am avut impozitul la minimum permis de lege și vom rămâne în continuare la acest nivel, deși asta va însemna o creștere a impozitelor pentru că Guvernul a crescut acest plafon minim. În ceea ce privește autoturismele, se merge pe ideea că poluatorul plătește. Este un alt mod de calcul decât până acum, fiind luată în calcul și norma de poluare, nu doar capacitatea cilindrică”, a declarat edilul, conform comunicatului publicat pe site-ul primăriei. Primarul din Sfântu Gheorghe, municipiu de reședință al județului Covasna, a subliniat că majoritatea locuitorilor au autoturisme de până la 1.600 cmc și apartamente cu două sau trei camere, ceea ce implică un impozit anual de aproximativ 600 de lei, echivalentul a 50 de lei lunar. „De banii ăștia, fiecare familie primește mai multe servicii asigurate de Primărie: creșă, grădiniță, școală, iluminat public, curățenia orașului, instituții de cultură, de recreere și așa mai departe”, a adăugat Antal Arpad. În Târgu Secuiesc, impozitele nu s-au mărit de peste 10 ani În Târgu Secuiesc, autoritățile locale au adoptat o abordare similară, menținând impozitele pe locuințe la nivel minim timp de peste zece ani, o politică ce va continua și în 2026. „În municipiul Târgu Secuiesc nu au avut loc majorări de taxe în ultimii ani, în fiecare an fiind aplicate doar creșterile prevăzute de lege pentru anumite categorii. De mai bine de zece ani, în cazul imobilelor deținute de persoane fizice, impozitul a fost menținut la nivelul minim permis de lege, iar acest lucru va continua în 2026, chiar dacă aceasta va însemna o creștere, deoarece Guvernul a majorat pragul minim”, se arată într-un comunicat al primăriei. În cazul autoturismelor, noile reguli vor favoriza proprietarii de mașini hibride și electrice, care vor plăti impozite simbolice, în timp ce pentru mașinile vechi, taxele pot crește cu până la 70%. „Se va aplica principiul «poluatorul plătește»: cu cât mașina este mai veche, cu atât proprietarul va trebui să achite un impozit mai mare. Noua metodă de calcul elaborată de Guvern ia în considerare nu doar capacitatea cilindrică, ci și norma de poluare, motiv pentru care vor exista, în unele cazuri, modificări semnificative ale impozitului auto”, precizează autoritățile din Târgu Secuiesc. Recomandarea autorului: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere
Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă
Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan
Statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Domeniile cu cea mai mare cerere de angajați
Norvegia este statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Cererea de angajați încă există, iar numărul cetățenilor refugiați este în creștere. Până la momentul actual, peste 100.000 de ucraineni beneficiază de protecție temporară sau colectivă pe teritoriul statului norvegian. Datele făcute publice de postul NRK arată că peste o sută de mii de cetățeni ucraineni beneficiază, actualmente, fie de protecție temporară, fie de protecție colectivă pe teritoriul Norvegiei. Există câteva sectoare în care forța de muncă se află într-un real deficit cronic. O parte dintre cetățenii ucraineni reușesc, în schimb, să se angajeze în astfel de sectoare. Spre deosebire de ultimii doi ani, ritmul de integrare a cetățenilor ucraineni pe piața muncii a crescut considerabil. Tot mai mulți cetățeni ucraineni se angajează în Norvegia În toamna anului 2025, îndeosebi în lunile septembrie și octombrie, Norvegia a primit un nou val de refugiați ucraineni. Există o serie de domenii care au o cerere mare de angajați. În primul rând, sectorul hotelier și cel al restaurantelor necesită un flux mare de angați. Apoi, pe listă se adaugă: logistica și depozitele, sectorul construcțiilor, dar și domeniul îngrijirii persoanelor și sistemul de sănătate, în special personalul medical auxiliar. Mai ales în cazul cetățenilor ucraineni care beneficiază de cursuri de limbă norvegiană, adaptabilitatea la cerințele pieței este mai rapidă. Vă reamintim că în 2025 statul norvegian a renunțat la cazarea în masă a ucrainenilor în hoteluri, cetățenii fiind redirecționați către centrele de primire. Anul 2026 ar putea aduce un flux de aproape 13.000 de refugiați. Autorul recomandă: Ce salariu încasează o tânără din Spania care lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă Jobul fără facultate plătit cu 15.000 de lei pe lună. Meseriile cu cele mai mari salarii din România TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere Un angajat IT a fost dat afară după ce s-a mutat la șase ore distanță de locul de muncă. Ce despăgubiri uriașe a solicitat nedreptățitul Experiența unui muncitor român care s-a angajat la un fast-food, în Germania. „Suntem sclavii Europei” Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Noul an a venit cu impozite duble sau chiar triple pentru locuințe
De la 1 ianuarie 2026, impozitele locale pe locuințe au crescut semnificativ în majoritatea orașelor mari din România, atât pentru persoanele fizice, cât și penru firme. Unele impozite au fost majorate și cu 150% în București astfel că, un locuitor care anul trecut plătea aproximativ 200 de lei pentru impozitul pe locuință, acum va fi nevoit să scoată din buzunar aproximativ 500 de lei. Primăriile au început să genereze noile obligații de plată pentru 2026 iar sumele pe care oamenii trebuie să le plătească pentru un apartament vechi din Capitală au crescut și cu 150% față de anul trecut. Guvernanții, inclusiv premierul Ilie Bolojan au anunțat anterior o modificare a grilei de valori impozabile introduse prin Pachetul 2 de măsuri fiscale, ceea ce a dus în multe cazuri, la majorări de 70-80% față de anul trecut, iar în unele zone ale țării chiar mai mult. Odată cu această creștere s-au cumulat și alte decizii ale Executivului, inclusiv eliminarea unor scutiri de taxe pentru locuințele vechi. Ce impozit trebuie să plătească un locuitor din București în 2026 Pentru un apartament de două camere din Sectorul 2, impozitul a crescut de la 147 de lei la 338 de lei, iar pentru același tip de imobil din Sectorul 3, impozitul a crescut de la 143 de lei la 380 de lei. În sectorul 4, impoitul unui apartament cu două camere ajunge la 299 de lei, de la 160 de lei, cât era în 2025. Impozitele diferă în funcție de suprafața imobilului și de anul în care a fost construit blocul, iar cei care aleg să își plătească impozitele până în ultima zi din martie, vor beneficia de o reducere de 10%. În cazul unui apartament nou din București, impozitul a urcat de la 290 de lei la aproximativ 590 de lei, adică o majorare de 100%. Apartamentele noi nu au beneficiat de reducerile speciale acordate celor cu vechime de peste 30 sau 50 de ani, reduceri care de anul acesta au fost eliminate de către Guvern. Impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse într 0,08% și 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Procentajul este stabilit de către autoritățile locale, dar este aproape de nivelul minim în toată țara. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere Val de majorări la impozitele locale în 2026. Cât ajung să plătească românii în marile orașe
BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut, dar sunt mai mari decât la finalul lui 2024
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale instituției erau de 64,8 miliarde de euro, la 31 decembrie 2025. Acestea erau în scădere față de 65,4 miliarde de euro la finalul lunii noiembrie anul trecut, dar în creștere față de 62,1 miliarde de euro la 31 decembrie 2024. BNR a cheltuit în primăvara trecută peste 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a ține sub control deprecierea leului. În cursul lunii decembrie, inistuția a înregistrat intrări de 3,268 de milioane de euro care reprezintă modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit de la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 3,876 de milioane de euro care reprezintă modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. Rezervele internaționale ale României la finalul anului trecut au fost de 77,01 miliarde de euro, față de 77,4 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și față de 70,4 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024. De asemenea, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone și, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea ei s-a situat la 12,2 miliarde de euro, față de 12,011 milioane de euro la 30 noiembrie 2025 și față de 8,356 miliarde de euro la finalul anului 2024. De asemenea, plățile scadente în ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor au o valoare de aproximativ 389 milioane de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: După scăderile monedei naționale, Isărescu sare în apărarea leului. Rezerva de valută a BNR crescut cu 330 milioane de euro ROBOR scade ușor la început de an. Predicțiile specialiștilor: ce șanse sunt ca ratele la credite ipotecare să scadă în 2026
Cine a făcut bani din capturarea lui Maduro. Câstigatorii bursei au încasat miliarde
Acțiunile bursiere europene se află pe un teritoriu pozitiv după capturarea de către armata Statelor Unite a președintelui venezuelean Nicolas Maduro. Bursele europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri din ultima perioadă, acțiunile companiilor europene din sectorul apărării au explodat iar investitorii au încasat miliarde. Pe baza evoluțiilor din Venezuela și a capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către armata SUA, investitorii s-au orientat imediat către acțiunile din sectorul apărării. Astfel, acțiunile gigantului german de apărare Rheinmetall au crescut cu 7,5%, iar acțiunile Renk Group, lider mondial în tehnologia de propulsie, transmisii și componente pentru apărare, au urcat cu 7,1%. De asemenea, acțiunile producătorului italian Leonardo au crescut cu peste 6%. Cel mai mare câștigător a fost însă Hensoldt AG, ale cărei acțiuni au crescut cu aproape 7,8%, și conduc în clasamentul Stoxx 600. Evoluții pozitive au înregistrat și alte sectoare din industrie. Producătorul elvețian de valve industriale VAT Group a înregistrat o creștere de 7,7% iar Johnson Matthey, producător britanic de produse chimice specializate, ingrediente farmaceutice active și tehnologii pentru baterii, a avut o creștere de 5,1%. Cum a reacționat piața petrolieră după evenimentele din Venezuela În paralel, prețurile petrolului au crescut ușor după ce investitorii au evaluat dacă înlăturarea de la putere a lui Maduro ar putea afecta livrările de petrol din Venezuela. Deși producția de petrol a țării a atins un vârf maxim de 3,5 milioane de barili pe zi în 1977, a cunoscut scăderi dramatice iar acum producția a scăzut până la un nivel de 950.000 de barili pe zi. Specialiștii din industria petrolieră avertizează că o eventuală schimbare de regim ar putea perturba lanțul comercial care permite exportul petrolului venezuelean. Pe piața din Statele Unite, acțiunile companiilor petroliere au crescut puternic după intervenția armată din Venezuela. Chevron, singura mare companie petrolieră americană, care opera deja în Venezuela, a urcat cu aproximativ 9%. Halliburton a crescut cu aproape 10%, ConocoPhillips cu aproximativ 8%, iar ExxonMobil a câștigat aproximativ 4%. Acum, investitorii cred într-o posibilă redeschidere a accesului companiilor americane la resursele petroliere ale Venezuelei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Venezuela, arbitrul unor interese bombă pe harta mondială. De la bogătașa Americii de Sud la țara campioană a sărăciei. Ce rol joacă China în războiul Trump – Maduro Pariuri suspecte înainte de operațiunea americană din Venezuela: câștig de 400.000 de dolari pentru capturarea lui Maduro
Bursa de la București a rămas rece la arestarea lui Maduro. Cât a fost creșterea la finalul zilei de tranzacționare
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere pe toţi indicii şedinţa de tranzacţionare de luni, cu tranzacții totale de 87,69 milioane de lei (17,22 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, s-a apreciat cu 1,85%, până la 24.890,35 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, a închis cu o creştere de 1,78%. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, a închis pe plus cu 2,21%, în timp ce BET-NG, care măsoară evoluţia celor zece companii energetice şi de utilităţi, a înregistrat o apreciere de 2,02%. Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat o creştere de 1,77%, iar indicele SIF-urilor, BET-FI, a urcat cu 0,83%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, a închis în creştere cu 1,63%. Cele mai lichide titluri au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 12,83 milioane de lei, urmate de acţiunile OMV Petrom – 10,67 milioane lei, şi de cele ale Fondului Deschis de Investiţii ETF BET Patria -Tradeville – 7,2 milioane de lei. Cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile UAMT (+13,94%), Comelf (+12,56%) şi Premier Energy (+7,86%). Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate de acţiunile Prebet (-4,83%), Roca Industry HoldingRock1 (-3,94%) şi Armătura (-3,85%). RECOMANDAREA AUTORULUI: Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori. Aeroporturi București începe discuțiile pentru listarea la bursă Bursa de Valori București a închis pe PLUS, după ce a deschis cu aproape toți indicii pe roșu. La ce capitalizare a ajuns
Dragoș Pîslaru: România a dublat absorbția fondurilor europene în doar șase luni
Pentru prima dată, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat cifrele reale ale absorbției fondurilor europene, arătând că ritmul plăților și al rambursărilor a crescut spectaculos în ultimele șase luni, comparativ cu întreaga perioadă 2021-2025. Ministrul afirmă că aceste rezultate vin după o perioadă dificilă, marcată de blocaje și întârzieri în programele europene. „Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat și cu probleme medicale care m-au forțat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar și atunci când responsabilitatea te împinge de la spate. Nu am avut energia pentru bilanțuri festive la sfârșit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul și nopțile lungi la minister au meritat fiecare secundă”, a declarat Pîslaru. Potrivit datelor prezentate, ritmul mediu lunar de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane € pe lună în perioada ianuarie 2021 – iunie 2025 la 456,2 milioane € în ultimele șase luni ale anului 2025. Practic, guvernul actual a lucrat de 5,2 ori mai rapid decât media perioadei precedente. „Cifrele nu au orgolii, dar spun un adevăr necesar: am reușit să punem în mișcare mecanisme care păreau încremenite. În ultimele 6 luni, banii europeni au început să ajungă în economie de 5 ori mai rapid”, a adăugat ministrul. Performanța este la fel de vizibilă și în ceea ce privește rambursările efective de la Comisia Europeană. Acestea au crescut de la 54 milioane € pe lună la 374 milioane €, adică aproape de șapte ori mai rapid decât în perioada anterioară. În doar șase luni s-au realizat 37% din plățile totale și 43% din rambursările totale aferente exercițiului financiar 2021-2027. Și PNRR a trecut printr-o transformare majoră. Ministrul explică: „În iunie 2025, PNRR era într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată și o bulibășeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr și culminând cu lipsă totală de transparență și de instrumente de management care să țină lucrurile sub control. Astăzi, lucrurile stau complet diferit”. Rezultatele PNRR vorbesc de la sine: execuția a crescut de la 6,8 miliarde € la 9,7 miliarde €, cu 3 miliarde € absorbiți doar în ultimele șase luni. Ministrul a renegociat programul și a implementat transparența totală prin Tabloul de bord PNRR, permițând societății să urmărească toate proiectele aflate în derulare. Pentru 2026, Pîslaru anunță ținte ambițioase: „Ținta noastră este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minim 15 miliarde de euro care să ajungă în investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică. Este un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România.”
România a încasat un ramburs de aproape 1 miliard de euro de la Comisia Europeană
România a încasat, luni, aproape 1 miliard de euro din fonduri FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă). Banii de la Comisia Europeană reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în toamna anului trecut. Mecanismul este important pentru funcționarea campaniilor de plăți și pentru menținerea unui echilibru financiar în sectorul agricol, fără să încarce în plus bugetul național. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat oficial că România a încasat 988,7 milioane de euro din fonduri FEGA, sumă care reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025. Oficialul a subliniat că rambursarea banilor de către Comisia Europeană demonstrează că plățile făcute de România către fermieri „sunt bine fundamentate și eligibile”. „Rambursarea acestor bani de către Comisia Europeană arată că plățile noastre către fermieri sunt bine fundamentate și eligibile. Asigurăm resursele necesare pentru ca sprijinul să ajungă la timp în ferme și pentru a menține stabilitatea financiară în agricultură, fără povară suplimentară asupra bugetului de stat”, a declarat ministrul Florin Barbu. Mecanismul de rambursare este standard la nivelul Uniunii Europene și are rolul de a ajuta statele membre să nu întârzie sprijinul acordat fermierilor. Țara noastră a utilizat resurse bugetare proprii ca să asigure intrarea rapidă a banilor în exploatații, și i-a recuperat ulterior de la Comisia Europeană. Astfel, valoarea totală a rambursărilor de la Comisia Europeană în perioada 2025-2026 se ridică la aproximativ 4,08 miliarde de euro, sume care includ defalcările pe fonduri europene gestionate de România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că va continua să autorizeze și plata sumelor aferente campaniei în curs, în așa fel încât fermierii să beneficieze la timp de sprijinul care li se cuvine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reduce cheltuielile cu peste 10%, în urma reorganizării ministerului și a structurilor din subordine. Peste 200 de funcții de conducere, desființate Fermierii pregătesc un protest de amploare împotriva Guvernului Bolojan: ”Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”