Etichetă: economie

Probleme neașteptate în SUA. Sectorul privat american a pierdut zeci de mii de locuri de muncă în noiembrie

Sectorul privat din SUA a pierdut 32.000 de locuri de muncă în luna noiembrie, contrar așteptărilor. Rezultatul a luat prin surprindere piețele, deoarece acestea se așteptau la înmulțirea locurilor de muncă, potrivit Le Figaro. Cifra apare în sondajul periodic ADP/Stanford Lab publicat miercuri. Pierderile de locuri de muncă au fost în special în industria prelucrătoare și în firmele cu mai puțin de 50 de angajați, conform barometrului menționat. Anterior, analiștii au anticipat o tendință ușor pozitivă. Trading Economics și MarketWatch au estimat între 10.000 și 40.000 de noi locuri de muncă în noiembrie. Datele ar putea arăta evoluția celei mai mari economii din lume Datele ADP, pe care unii analiști le consideră insuficient de fiabile, sunt totuși urmărite îndeaproape pentru a evalua starea celei mai mari economii din lume. Acest lucru este valabil mai ales acum, deoarece închiderea prelungită a guvernului din Statele Unite (din 1 octombrie până în 12 noiembrie) a dus la erori în statisticile privind ocuparea forței de muncă. Ca urmare, rata șomajului din octombrie nu va fi niciodată publicată. Iar rata din noiembrie va fi publicată târziu, după reuniunea Rezervei Federale (Fed) programată pentru săptămâna viitoare. Fed este responsabilă pentru stabilirea ratelor dobânzilor într-un mod care creează condiții pentru stabilitatea prețurilor (definită ca inflație limitată la 2%) și ocuparea deplină a forței de muncă. Scăderea indicatorului ADP ar trebui să consolideze așteptările pieței conform cărora Rezerva Federală va reduce ratele pentru al treilea an consecutiv pe 10 decembrie, lăsând deoparte preocupările legate de inflație.

Nicușor Dan, președintele României de Ziua Națională: Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani

„Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Și trăim mai bine decât mulți din oamenii din țări vecine nouă”, a spus, luni, șeful statului.  Dan a recunoscut și provocările cu care se confrunta statul român: „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani”.  Șeful statului a atras atenția și asupra problemelor din educație: „Avem multe zone de excelență în educație. Dar, în ansamblu, sistemul de învățământ este slab spre foarte slab”.  Despre zona medicală, Nicușor Dan a precizat: „Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toți banii pe care noi toți i-am dus încolo. Dar vedem totuși primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanțare din PNRR”.  „Avem o economie privată foarte dinamică și merituoasă care a reușit să dubleze PIB-ul României în 10 ani. Dar avem un deficit comercial foarte mare și nu avem în momentul ăsta o adevărată politică economică. Totuși, autoritățile statului au reușit să păstreze calendarul pentru aderarea la OCDE”, a declarat președintele, privind economia. 

Proiectul minier de la Certej, evaluat la 9 miliarde de lei, vândut în Canada. Cine va exploata aurul românesc și surprizele din echipa cumpărătorului

Societatea canadiană Eldorado Gold a încheiat procesul de vânzare a proiectului minier de la Certej, din județul Hunedoara. Suma totală pentru care s-a făcut afacerea nu depășește 30 de milioane de dolari, scrie profit.ro, asta deși producția potențială rezultată din eventuala exploatare a zăcământului auro-argentifer a fost evaluată oficial, în 2024, la o valoare de 9 miliarde de lei. Noul proprietar al  aurului românesc de la Certej este compania canadiană Varvara Development Group Ltd, listată pe Bursa din Toronto. Povestea din spatele Varvara Development Group Ltd Nume nou în branșă, Varvara Development Group Ltd are în echipa managerială și în Consiliul de Administrație câteva personaje cu rezonanță semnificativă în România, potrivit sursei citate. Varvara Development Group Ltd este o entitate juridică listată pe Bursa din Toronto, în trecut firma având denumirea O Rei Resources Corp. „Compania și-a schimbat numele din O Rei Resources Corp. în Varvara Development Group Ltd. pentru a reflecta mai bine noua sa activitate: dezvoltarea sigură și durabilă a activelor miniere din România, utilizând o abordare fără cianuri. Varvara este forma românească a sfântului protector al minerilor”, a transmis noul proprietar al proiectului de la Certej, pe 28 noiembrie. Cel mai mare acționar al firmei canadiene este societatea britanică Gorilleao Advisers Ltd, cu peste 26% din capital. Conform registrului comercial din UK, în spatele companiei s-ar afla antreprenorul minier australian Dan Myers, președinte executiv, CEO și acționar semnificativ al unei alte companii canadiene de minerit – Foran Mining Corporation. El se prezintă drept „un lider recunoscut în mineritul neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, cu un angajament ferm de responsabilitate față de mediu și de integrare în comunitate”. Trebuie spus că proiectul celor de la Foran Mining, de extracție de cupru și zinc de la McIlvenna Bay, din Canada, a fost declarat, recent, de autoritățile de la Ottawa „de importanță și semnificație națională”. Ajuns abia în fază de construcție, proiectul a necesitat doar până în prezent investiții de peste 1,2 miliarde dolari. Johan Meyer revine în România Ca partener în proiectul de la Certej va veni și G Mining Services, din grupul G Mining Ventures, o altă companie canadiană de dezvoltare și inginerie minieră. Președintele G Mining Services este Mathieu Gignac, care se află printre administratorii Varvara Development Group. Tot ca administrator îl regăsim și pe Johan Meyer, care a stat aproape 9 ani  (noiembrie 2016 – iunie 2025) în funcția de CEO al Franklin Templeton Romania și a fost manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. Un alt personaj cu legături cu România propus în Consiliul de Administrație al Varvara Development Group este Mark Beacom, directorul general al Black Sea Oil&Gas (BSOG), principalul concesionar și operatorul exploatării offshore de gaze naturale Midia, din Marea Neagră. O altă propunere pentru C.A. este Andrew Noble, cinci ani ambasador al Marii Britanii în România (2018-2023). „Vine cu o înțelegere nuanțată a riscului politic, a contactului cu părțile interesate și a mediilor de reglementare de pe piețele emergente europene”, potrivit celor de la Varvara Development Group. Pe site-ul companiei, Noble este trecut, deja, ca director de afaceri publice. Legătura colosului BlackRock cu proiectul Certej Profit.ro mai scrie că afacerea prin care Varvara Development Group a preluat proiectul minier de la Certej s-a făcut după plata unui avans în valoare de 4,5 milioane dolari către Eldorado Gold. Suma a fost convertită în acțiuni la Varvara Development Group, iar Eldorado deține acum circa 17% din capitalul cumpărătorului. Trebuie spus că printre acționarii semnificativi ai Eldorado se numără și gigantul american de asset management BlackRock, unul dintre cele mai puternice fonduri de pe mapamond. Conform înțelegerii finale, restul banilor până la suma totală de 30 milioane dolari vor fi plătiți astfel: 3,5 milioane dolari la prelungirea licenței miniere a proiectului de către autoritățile din România, 10 milioane dolari la demararea producției comerciale și 12 milioane dolari la un an de la startul producției. Mai au românii vreun rol în exploatarea aurului? Pentru exploatarea perimetrului cu zăcăminte de aur, argint și andezit de la Certej a fost acordată o licență de concesiune firmei Deva Gold SA. Acționar majoritar în această societate cu nume românesc este Eldorado Gold Romania BV, cu peste 80%. Ceilalți acționari ai concesionarului sunt compania minieră de stat Minvest SA (19,25%) și firma clujeană de construcții Cartel BAU SA (0,25%). În decembrie 2024, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a inițiat un proiect de hotărâre de guvern de aprobare a prelungirii până în 2030 a licenței de exploatare de la Certej, însă HG-ul nu a fost adoptată până în prezent. Pe cale de consecință, scrie profit.ro, Deva Gold a dat în judecată ANRMPSG și Guvernul, solicitând instanței să oblige pârâtele să prelungească licența. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru luna ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cele mai bogate zone în zăcăminte de AUR din România. Ce trebuie să faci pentru a porni în căutarea metalului prețios Nicușor Dan, unul dintre marii VINOVAȚI din dosarul „Roșia Montană”. Dovezile ZDROBITOARE Culisele vastei operațiuni „Roșia Montană”, de la implicarea lui George Soros împotriva proiectului până la jocul pe bursă al lui Cătălin Drulă

Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică

Potrivit experților economici, țara noastră a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri, măsură inclusă în Pachetul de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan. Unele companii mari din topul celor care generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirect, iau în calcul chiar relocarea activităților din România. Altele, cum ar fi Rompetrol Rafinare, anunță deja înghețarea programelor de investiții. Ritmul investițiilor străine directe a scăzut, iar circa 1 milion de angajați sunt afectați direct de această taxă, unică în Europa. Economiștii avertizează că țara noastră are o nevoie imperioasă de capital românesc într-un context economic global periculos și recomandă eliminarea acestei taxe. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții mediului de afaceri. Rompetrol Rafinare a suspendat investiții de 700 de milioane de dolari Într-o luare de poziţie fără precedent, Rompetrol Rafinare afirmă că sistemul de taxare actual reprezintă o frână serioasă pentru investiţii și critică taxarea ridicată din România. Într-un mesaj transmis presei, compania arată că pentru perioada 2024-2025 a suspendat investiţii de 700 milioane de dolari din cauza taxării excesive aplicate de statul român, un impact major în acest sens avându-l impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, arată compania, soluţia este simplă și se referă la abrogarea taxei pe cifra de afaceri. „Investiţiile de amploare mai mare se amână în con­textul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 mil. dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 mil. dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la sus­pendarea imple­mentării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari“, au precizat reprezentanţii Rompetrol Rafinare. Totodată, compania mai arată că, în calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, un risc al discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României. Unele companii mari iau în calcul relocarea activităților din țara noastră România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. În consecință, anumite companii mari iau în calcul relocarea activităților din România, arată concluziile unei dezbateri organizate recent, în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților. Anumite companii mari iau deja în calcul relocarea activităților din țara noastră. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții antreprenoriatului. Din mediul politic, USR susține eliminarea acestui impozit, pe care îl consideră o măsură ce descurajează investițiile și sufocă mai ales firmele care angajează oameni în România. Potrivit economedia, la discuție au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai 16 dintre cele mai importante companii care activează în țara noastră – între care Ford, Petrom, Rompetrol, Nokia, Lidl, Kaufland, Orange sau Samsung. Cumulat, aceste companii generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirecte. Dezbaterea a vizat impactul negativ al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor, competitivității și predictibilității economice. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai ales companiile românești Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează nu doar multinaționalele, ci și companiile românești, în special, a declarat marți Gabriela Horga, Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, la conferința Income Magazine. “Acest impozit nu afectează doar companiile străine, ci afectează și companiile românești, în special. Mai mult, retorica aceasta populistă nu a făcut decât să alimenteze un dispreț față de companiile străine, care creează locuri de muncă, având un rol important în economia românească. În opinia mea, IMCA este un impozit anti-economic și în mod clar trebuie regândit, ba chiar aș spune că trebuie eliminat. Acum cred că trebuie să găsim în Coaliție o soluție astfel încât IMCA, taxa pe stâlp și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) să fie reanalizate. Impactul bugetar al celor 3 taxe nu este atât de mare – vorbim de un impact net al IMCA de aproximativ 2,7 miliarde de lei net, taxa pe stâlp este sub un sub un miliard de lei, iar ICAS tot sub un miliard de lei. Dar toate aceste 3 taxe au un efect major în descurajarea investițiilor și vorbim practic de o pierdere pentru economia românească, pentru competitivitatea românească”, arată Horga. A scăzut ritmul investițiilor străine directe. Circa 1 milion de angajați sunt afectați Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a mai observat că există o scădere evidentă a ritmului investițiilor, mai ales investiții străine directe. Mai grav este faptul că cele mai afectate entități economice sunt firmele autohtone. Imagine cu caracter ilustrativ FOTO: Envato Potrivit Gabrielei Horga, circa 1 milion de angajați sunt afectați de această taxare care există doar în România și care scade competitivitatea pe plan extern a companiilor românești.  “Sunt extrem de multe companii pe întreg lanțul, mă refer la companii românești afectate din sectoare care au marja profitului mică. Este un impozit care nu ține efectiv cont de modelul de business. Vorbim de un model de business cu marjă mică, dar un business de volum de vânzări mari, cum vedem în retail, în distribuție, în comerțul electronic. Mai ales acolo unde aceste companii merg pe piețe internaționale, unde sunt în competiție cu alți actori economici care nu aplică acest tip de impozit care există doar în România. Sunt convinsă că o să avem un efect de relocare, un efect de necompetitivitate pe piețe externe, care afectează exact acele companii care echilibrează balanța comercială și ne-ar putea ajuta să o echilibrăm în continuare”. Biriș: Impozitul minim pe cifra de afaceri blochează orice

Nicușor Dan: Mărirea salariului minim poate să scoată de pe piață o mulțime de firme și să ducă oamenii în șomaj

„Evident că mi-ar plăcea ca, în România, salariile minime să fie bani, dar trebuie să existe un echilibru – ce poate să-și permită Economia. De aceea este nevoie de discuții executiv-patrulate, adică dictate, pentru că mărirea salariului minim poate să scoată din piața competitivului o mulțime de firme, să ducă oamenii în șomaj. Oamenii aceia vor prefera să rămână la salariile lor decât să se vizeze șomeri”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a mai precizat că este nevoie de un echilibru fiscal. Vorbind despre creșterea salariului minim, el a precizat că majorarea poate dezechilibra alte tipuri de ramuri economice. „Numai că asta poate să-ți dezechilibreze niște ramuri economice, care să nu mai plătească alte tipuri de taxe. Deci, de aceea este nevoie de un echilibru fiscal”, a declarat președintele.  Dacă nu vor exista majorări ale salariului minim, România ar pierde de la bugetul de stat două miliarde de lei, care ar putea fi câștigați din încasările la CASS, dar și la contribuția de sănătate.

România şi India consolidează cooperarea economică cu ocazia Comisiei mixte interguvernamentale

Delegaţia română a fost condusă de Radu Miruţă, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului, iar cea indiană de Jitin Prasada, ministru de stat pentru comerţ şi industrie al Republicii India. „România este pregătită să devină un partener strategic al Indiei în Europa Centrală şi de Est. Avem infrastructura, competenţele şi apartenenţa la cea mai mare piaţă comună din lume – Uniunea Europeană – iar India vine cu un ritm de creştere spectaculos şi o piaţă uriaşă de desfacere. Dacă punem aceste resurse în acelaşi sens, câştigăm ambele economii”, a declarat ministrul Radu Miruţă, potrivit unui comunicat al ministerului. Lucrările comisiei au vizat aprofundarea cooperării economice şi comerciale, în contextul provocărilor globale, şi au inclus discuţii privind energie, IT&C, politici industriale, apărare, infrastructură, agricultură, industria alimentară, turism, resurse minerale şi IMM-uri. Ambele părţi au salutat adoptarea Agendei Strategice UE–India 2025, care promovează prosperitatea, sustenabilitatea, consolidarea lanţurilor de aprovizionare şi securitatea economică globală, se mai arată în comunicat. Pe plan bilateral, comerţul România–India a atins în 2023 cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, India situându-se pe locul al doilea în topul partenerilor comerciali ai României din Asia. În 2024, schimburile comerciale au scăzut cu 39%, totalizând 1,059 miliarde USD, exporturile României fiind de 291,64 milioane USD, iar importurile de 768,07 milioane USD, cu un deficit comercial de 476,43 milioane USD, în scădere cu 54,4% faţă de 2023. Principalele produse exportate de România în India în primul semestru din 2025 au fost: maşini, echipamente şi dispozitive mecanice (59,4%), metale de bază şi produse din metal (9,4%), instrumente şi aparatură optică (9,3%), produse minerale (7,5%), produse din materiale plastice şi cauciuc (6,3%) şi materiale textile (3,8%), iar topul mărfurilor include rulmenţi (20,5%), tablouri şi panouri electrice (11,9%), uleiuri din petrol (7,5%) şi aparte electrice pentru telefonie (6,3%). Următoarea sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale România–India va avea loc la New Delhi în 2026.

Ministrul Economiei despre companiile petroliere ruse: Există nişte datorii ale acestor companii

Decizia Statelor Unite cu privire la sancţiunile aplicate companiilor ruseşti din domeniul petrolului nu are legătură cu hotărârea Guvernului României, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Radu Miruţă. Ministrul a declarat însă, cu privire la posibila plecare din România a acestor companii, că are cunoştinţă de nişte datorii ce trebuie recuperate de stat. „Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vor rămâne din nou cu o pagubă. Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanţe, cel care este responsabil de aceste datorii, din câte ştiu, le are foarte atent în vedere şi identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile pe teritoriul României”, a declarat Radu Miruţă.

Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc

Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook.  La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români

Andrei Caramitru cântă prohodul Rusiei lui Putin: E în CRIZĂ maximă economică. Falimentul vine în decembrie

Andrei Caramitru scrie sâmbătă, pe pagina sa de socializare, că Rusia lui Vladimir Putin este „deja în criză maximă economică”. „Sunt fix momentele înainte de colaps”, adaugă fiul regretatului actor. „Niște vești bune de cafeluță de sâmbătă dimineața. Pe cifre oficiale, parfumate și aranjate, Rusia e deja în criză maximă economică. Sunt fix momentele înainte de colaps. Așa ca să vedem dezastrul un pic: producția de automobile: minus 25% producția de echipamente industriale și vehicule: minus 15% producția de materiale: minus 9% Și asta – repet – sunt cifrele lor oficiale, probabil ameliorate din pix, înainte de efectul full al scoaterii din funcțiune a rafinăriilor prin kaboom și a sancțiunilor totale care au venit acum din SUA. Eu v-am spus de câteva luni — falimentul la ei vine în decembrie. Atunci lovește și începe să se surpe șandramaua. Hai, bună dimineața la toată lumea și să avem un weekend frumos, fără orci și zuzuraniști”, spune Caramitru Jr. Sursa: X/ @Beefeater_Fella Sursa: Facebook/ Andrei Caramitru Foto colaj: Facebook + Mediafax + Shutterstock/Hepta

Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul a făcut o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au triplat

Românii resimt inflația din plin și nu doar în tabelele Băncii Naționale a României (BNR) și Institutului Național de Statistică (INS), ci în fiecare drum la supermarket. O simplă comparație între bonurile de cumpărături din ultimii doi ani și cele din prezent arată o realitate dureroasă: aceleași produse au ajuns să coste dublu sau poate chiar și triplu.  În aceeași vreme, inflația raportată de INS, pe ultimele 12 luni, este de sub 10%. Profimedia Gândul a analizat în exclusivitate o serie de bonuri de cumpărături, iar rezultatele nu au arătat deloc bine. Fie că vorbim de alimente de bază, produse de igienă sau articole casnice, prețurile lor au suferit modificări drastice. Am început astfel cu un produs esențial în orice gospodărie: oul. Dacă înainte, un cofrag de 30 de ouă costa 15 lei, astăzi același cofrag se vinde cu 26 de lei. O creștere de peste 70%. Tonul, o sursă bogată de proteine și o opțiune accesibilă pentru o masă rapidă, a devenit și el semnificativ mai scump. De la un preț de 7,50 lei, a ajuns să coste peste 11 lei, adică o scumpire de aproximativ 40%. Băuturile carbogazoase au cunoscut și ele majorări uriașe de preț. O doză de Coca-Cola putea fi cumpărată la prețul de 2,29, iar astăzi o doză de Pepsi, un produs similar, a ajuns să coste puțin peste 4 lei. O creștere de aproape 85%. Chiar și micile plăceri au devenit mai scumpe. O simplă gumă de mestecat Orbit s-a scumpit cu peste 60%. Când vine vorba de produse indispensabile în bucătărie, hârtia de copt și folia de aluminiu au cunoscut cele mai drastice scumpiri. Discurile demachiante, campioane la scumpiri Unul dintre cele mai șocante exemple din comparația Gândul sunt discurile demachiante. Au ajuns să coste de aproape trei ori mai mult. Dacă înainte, orice femeie putea să cumpere un pachet la un preț sub 4 lei, astăzi trebuie să scoată aproape 11 lei din buzunar pentru a-și permite același produs. Inflația reală, dincolo de statistici Guvernul Bolojan a susținut în urmă cu câteva luni că noile măsuri fiscale, inclusiv creșterea TVA-ului, ar trebui să ducă la o creștere „controlată” a prețurilor, de cel mult 10%. Realitatea arată altfel, însă. Multe produse s-au scumpit cu 50%, 100% sau chiar 200%. Salariile românilor, în schimb, au rămas la fel, iar puterea de cumpărare s-a redus semnificativ. Austeritatea a transformat fiecare bon de cumpărături într-o dovadă a unei crize care nu mai e doar economică, ci socială. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026 Noi scumpiri la alimente. Produsele pentru care românii scot din buzunar și cu 32% mai mult Creșterea prețurilor se menține la aproape 10%. Scumpiri în lanț la energie și alimente de bază. Ce anunță BNR pentru finalul de an