Etichetă: economie

BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an. Cum arată economia României

Banca Națională a României (BNR) a anunțat miercuri, 8 iulie, după ședință, că menține dobânda-cheie la 6,5% pe an, precum și celelalte instrumente de politică monetară. Consiliul de administrație al BNR a decis, miercuri, în urma ședinței, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an.  Loading … Totodată, banca centrală a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în comunicatul BNR. Ce spune BNR despre rata inflației BNR subliniază faptul că, potrivit actualelor evaluări, „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”. „În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, se mai arată în comunicatul băncii. BNR: Stabilitatea macroeconomică depinde de politicile economice interne și de implementarea reformelor structurale BNR a precizat că, în actualul context economic, stabilitatea macroeconomică depinde atât de politicile economice interne, cât și de implementarea reformelor structurale. „Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global (…) În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, relevă sursa citată. BNR a precizat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite

Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice.  Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock

Leul este prăbușit! Euro își continuă ascensiunea. Dolarul a explodat! E recordul anului

În cursul zilei de miercuri, 24 iunie 2026, BNR a emis noile cotații pentru ziua în curs. La o analiză scurtă asupra datelor se poate observa că Leul se află pe o pantă ascendentă, iar cursul Euro își continuă ascensiunea. Cursul Dolarului a înregistrat un record, anul acesta, ajungând la 4.6227 de lei. În ultimele zile, cursul Euro a înregistrat o creștere, aspect observat și în cazul Dolarului. Banca Națională a României (BNR) a emis noile cotații pentru ziua curentă și poate fi observată o nouă creștere a monedei Euro, precum și în cazul Dolarului. Altfel, Leul s-a prăbușit din nou. Sursă: BNR BNR indică următoarele date în cazul monedelor principale: 1 Euro = 5.2461 lei, fiind înregistrată o creștere cu 0.0001 lei. Vă reamintim că în data de 6 mai 2026, Euro a atins 5.2688 de lei. Cursul minim în acest an a fost înregistrat pe 8 ianuarie, la 5.0871 de lei. 1 Dolar SUA = 4.6227 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0246 de lei. Așa cum precizează Banca Națională a României, a fost înregistrat un nou record, astăzi. Cursul minim a fost înregistrat pe 28 ianuarie 2026, când un Dolar SUA putea fi cumpărat cu 4.2490 de lei. Ce se întâmplă cu monedele principale, astăzi De asemenea, indicele IRCC trimestrial 2925T4 are valoarea de 5,58%. Indicele ROBOR stabilit la data curentă are următoarele valor: 3M (3 luni) = 5.84%; 6M (6 luni) = 5.92%; 12M (12 luni) = 5.98%, fiind înregistrată o creștere cu 0.01 unități. Alte cotații ale zilei: 1 Franc elvețian = 5.6936 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0164 de lei. 1 Liră sterlină = 6.0934 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0135 de lei. 100 Forinți maghiari = 1.4757 de lei, fiind înregistrată o scădere de 0.0066 de lei. 1 Leu moldovenesc = 0.2603 lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0003 lei. 1 Rublă rusească = 0.0618 lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0003 lei. 1 Hrivnă ucraineană = 0.1030 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0006 lei. BNR anunță că gramul de aur înregistrează o scădere cu 3.9681 de lei. Azi, 24 iunie, un gram de aur costă 604.7157 de lei. De ce există aceste oscilații? Situația economică din România rămâne fragilă pe fondul instabilității politice. Demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură a amplificat presiunile asupra monedei naționale. Cotațiile zilnice sunt influențate de evoluțiile economice și politice interne și externe. Printre factorii importanți se numără inflația, deciziile băncilor centrale, nivelul dobânzilor, fluxurile de investiții și stabilitatea politică. În perioade de incertitudine, moneda națională poate fi supusă unor presiuni suplimentare pe piața valutară. Sursă foto: Gândul / Shutterstock / BNR

Mercosur, oportunitate sau calamitate pentru România?

Acordul comercial UE – Mercosur este tot mai contestat și a declanșat reacții puternice în întreg blocul comunitar. Mai multe state membre, printre care Austria, Franța și Germania, au cerut măsuri imediate autorităților europene pentru protejarea agriculturii blocului comunitar. La rândul lor, fermierii au solicitat măsuri concrete în relația cu statele Mercosur, în condițiile în care au început să apară nereguli în anumite sectoare. Grecia a acuzat deja Brazilia că i-a trimis carne contaminată cu salmonella, în cadrul primului lot trimis în Europa sub egida Mercosur. Acordul poate fi o mare oportunitate, dar și un mare risc pentru țara noastră, explică pentru Gândul cunoscutul economist Cristian Socol. UE se află în centrul unui scandal după cazul cărnii braziliene contaminate Uniunea Europeană este a doua piață mondială pentru carnea provenită din America de Sud.  După scandalul din Grecia, Uniunea Europeană a eliminat Brazilia de pe lista țărilor autorizate să vândă carne și alte produse de origine animală către blocul comunitar, începând din luna septembrie 2026. Argentina, Paraguay și Uruguay rămân autorizate să vândă pe piața europeană. Blocul comunitar a cerut dovezi privind respectarea regulilor împotriva antimicrobienelor utilizate la animale. Partea braziliană nu le-a putut demonstra, potrivit CPG. UE interzice antimicrobienele utilizate și pentru creșterea animalelor. Comisia Europene i-a dat Braziliei interdicție după scandalul din Grecia Piață comună pentru mai bine de 700 milioane de consumatori Acordul comercial interimar dintre Uniunea Europeană și Mercosur a intrat provizoriu în vigoare la data de 1 mai. Documentul prevede eliminarea treptată a taxelor de import pentru peste 91% dintre mărfurile exportate de UE către statele Mercosur, deschizând astfel o piață comună de peste 700 de milioane de consumatori. În replică la acuzațiile fermierilor, reprezentanții UE afirmă că sectoarele agroalimentare sensibile beneficiază de măsuri de protecție adecvate. Mai precis, prin contingente tarifare atent calibrate, un mecanism de salvgardare considerat fără precedent și controale consolidate pentru produsele importate. Uniunea Europeană este a 3-a destinație ca mărime pentru carnea de vită braziliană exportată, după China și Statele Unite. Pentru carne însă, este a doua piață. Grecia acuză Brazilia că a trimis carne contaminată, din primul lot sub egida Mercosur Luna trecută, Grecia a acuzat faptul că 80% din primele loturi de pui congelați care au ajuns din Brazilia, conțin salmonella. Acestea au fost primele loturi de pui importat de aceasta în cadrul acordului comercial cu Uniunea Europeană. Grecia a reclamat că 80% din primul lot de carne importată din Brazilia, în cadrul Mercosur, e contaminat Concret, 80% din primele loturi de pui congelați, în cantitate de 3 tone, care au ajuns în Grecia din Brazilia, sunt contaminate, a acuzat Federația Panelenă a Inginerilor Geotehnici Publici, conform Keep Talking Greece. Incidentul chestionează foarte serios eficacitatea mecanismelor de control ale Uniunii Europene. Grecia a semnat acordul UE – Mercosur, în ciuda reacțiilor dure ale producătorilor autohtoni și crescătorilor de animale. Toate loturile ce s-au dovedit a fi infestate cu Salmonella au fost returnate imediat, mai precizează autoritățile de la Atena. Fermierii europeni solicită măsuri ferme pentru protejarea pieței comunitare Produsele provenite din statele Mercosur provoacă tot mai multă îngrijorare în rândul fermierilor europeni. Fermierii solicită măsuri clare pentru protejarea pieței comunitare. Agricultorii cer etichetarea obligatorie a țării de origine pentru produsele agroalimentare. O altă doleanță este impunerea certificatelor de sănătate pentru toate mărfurile importate, conform agenceurope.eu. La reuniunea Consiliului, desfășurată pe 26 mai, Austria, Franța și Italia, sprijinite de alte state membre, au cerut Comisiei Europene să vină rapid cu o soluție legislativă privind etichetarea originii produselor agricole. Miniștrii acestor țări au susținut modificarea Regulamentului 1169/2011 referitor la informarea consumatorilor despre produsele alimentare. Alertă sanitară în UE, în urma tratatului comercial cu Mercosur. Circa 80% din primul lot de pui brazilian este contaminat cu Salmonella Concret, statele membre cer consolidarea etichetării obligatorii a țării de origine și extinderea aplicării acestei reguli pentru cât mai multe produse alimentare. Inițiativa apare pe fondul îngrijorării fermierilor privind concurența, pe care o consideră neloială, a produselor importate din afara UE. Fermierii europeni au protestat masiv în iarna aceasta, la Bruxelles, dar și în ale țări UE, cerând blocarea acordului Mercosur Organizațiile fermierilor și cooperativelor agricole europene au solicitat Comisiei Europene monitorizarea atentă a produselor agroalimentare provenite din țările Mercosur. Acestea cer ca toate mărfurile importate să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate, fie sanitar-veterinare, fie fitosanitare. Cereri pentru suspendarea imediată importurilor care nu respectă normele UE Totodată, fermierii susțin extinderea etichetării obligatorii a originii, se arată într-un comunicat transmis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Este o organizație afiliată COPA-COGECA, cea mai mare structură reprezentativă a fermierilor și cooperativelor agricole europene. Și fermierii români se opun acordului Mercosur. Aceste organizații au avertizat în mod repetat că Brazilia nu respectă în prezent cerințele Uniunii privind transparența vânzării și utilizării antibioticelor. În privința etichetării originii, AAC subliniază că tot mai mulți consumatori europeni vor să știe proveniența alimentelor pe care le cumpără. Organizația solicită ca producătorii europeni să fie recunoscuți pentru respectarea unora dintre cele mai ridicate standarde de producție din lume. La începutul lunii mai, Polonia a contestat Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Scopul inițiativei este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Cristian Socol: Vom avea câteva avantaje importante, dar și dezavantaje Gândul a stat de vorbă cu reputatul profesor de economie Cristian Socol pentru a clarifica cu argumentele specialistului această controversă importantă pentru agricultura românească. Acesta observă că putem anticipa efecte mixte, atât beneficii, cât și riscuri. În prrezent, există o pondere redusă a schimburilor comerciale ale României cu țările Mercosur. Economistul Cristian Socol Acordul comercial dintre Mercosur și Uniunea Europeană va avea efecte mixte și relativ mici în România. Mixte. Deoarece vom avea câteva avantaje importante (creșterea exporturilor de produse industriale și componente auto, costuri mai mici pentru anumite importuri de materii prime și extinderea pieței de export în general). Dar și dezavantaje (presiuni ridicate asupra fermierilor și industriei cărnii, intensitate concurențială sporită asupra procesatorilor agroalimentari și posibila adâncire a deficitului comercial). Vor fi efecte relativ mici ale Acordului dacă ne

Cum poate fi deblocată piața imobiliară din România. Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) propune un plan urgent în trei puncte-cheie

„Legea Nordis” – Legea nr. 207/2025 – a fost concepută ca o formă de protecție în fața unor posibile fraude imobiliare cărora le-ar putea cădea victime cumpărători bine intenționați. Achitarea unor locuințe „doar pe hârtie” constituie un pericol, dar „Legea Nordis”, potrivit specialiștilor în domeniul imobiliar, a ridicat și numeroase semne de întrebare și chiar controverse majore. Specialiștii reclamă lipsa de protecție în caz de insolvență a dezvoltatorului, dar și blocajele birocratice și scumpirile pe care le-ar putea genera pe piața imobiliară. Și juriștii, la rândul lor, avertizează că legea nu oferă o plasă de siguranță cumpărătorilor dacă dezvoltatorul dă faliment și intră în insolvență. Regulile stricte impuse de „Legea Nordis” îi obligă pe dezvoltatori să apeleze la bănci. Există riscul, astfel, ca noile locuințe să fie mult mai scumpe pentru cumpărătorul final. În acest context controversat, Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) a transmis la Camera Deputaților o solicitare cu privire la Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, în forma sa recent modificată. „Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime” Potrivit FIDES, piața imobiliară din România traversează o perioadă dificilă. Este legată de dificultăți practice de aplicare a noilor dispoziții. „Observațiile dezvoltatorilor, băncilor, notarilor și camerei notarilor publici converg. Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime, fără un plus real de protecție pentru consumator. Propunerile noastre sunt precizări tehnice care asigură consecvența dispozițiilor, clarifică termenii ambigui și așază un cadru coerent de reglementare, aliniat scopului protectiv al legii. Un dialog deschis între decidenți, mediul profesional și asociațiile reprezentative conduce la o soluție echilibrată. Având în vedere urgența blocajelor semnalate, vă rugăm respectuos să susțineți adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care soluțiile agreate să producă efecte fără întârziere”, a transmis FIDES prin intermediul unui comunicat de presă. Care sunt scopurile principale ale legii Conform FIDES, legea are trei scopuri principale prin care se urmărește protejarea intereselor cumpărătorilor. 1. Limitarea sumelor încasate cu titlu de rezervare și avans de la promitenții-cumpărători persoane fizice. Este un demers necesar pentru a evita expunerea acestora la un risc financiar disproporționat față de stadiul de execuție al unității achiziționate. 2. Obligația dezvoltatorului de a utiliza sumele primite cu titlu de rezervare și avans exclusiv pentru dezvoltarea proiectului imobiliar în care se află unitatea achiziționată. Sumele sunt depuse în contul dedicat, pentru a evita deturnarea fondurilor către alte proiecte sau destinații și pentru a asigura trasabilitatea utilizării lor pe toată durata execuției. 3. Instituirea unui mecanism de publicitate imobiliară (notarea autorizației de construire și a promisiunii bilaterale în cartea funciară). Acest mecanism face imposibilă promisiunea de vânzare a aceleiași unități locative către mai mulți cumpărători și conferă promitentului-cumpărător certitudinea drepturilor dobândite. Propunerile FIDES FIDES a transmis către Camera Deputaților și propunerile considerate a fi necesare pentru ca legea să nu ridice semne de întrebare. 1. Legea nr. 10/1995 nu cuprinde o secțiune dedicată definițiilor termenilor introduși prin Legea nr. 207/2025. Singura construcție definițională existentă apare la art. 6 alin. (2) („În sensul prezentei legi, factorii implicați […] sunt: […]„), formulare pe care propunerea de mai jos o preia ca model redacțional. Art. 22 alin. (6): „(6) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila «bun de plată» a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț”. Legea nr. 10/1995 (în forma modificată prin Legea nr. 207/2025) nu cuprinde o reglementare anume, disctinctă, adecvată persoanelor juridice. Potrivit aceluiași comunicat, propunerile FIDES sunt „rezultatul unui proces de dezbatere inițiat în februarie 2026, la care au contribuit asociații profesionale, reprezentanți ai executivului și parlamentari”.

Un fost ministru al Economiei atrage atenția că România ocupă locul doi în UE la ajutorul de stat: Nu este altceva decât socialism pentru bogați

Fostul ministru al Economiei și actual deputat, Claudiu Năsui, atrage atenția, într-o postare pe rețelele sociale, că România ocupă locul al doilea în rândul statelor UE în ceea ce privește ajutorul de stat ca procent din PIB. Acesta acuză că statul crește taxele, după care le redistribuie banii celor care sunt „mai apropiați de clasa politică”. Conform datelor Financial Times, distribuite de deputat, Ungaria se află pe locul întâi, cu aproape 1,4% din PIB, urmată de România, cu puțin peste 1,2% din PIB. Pe locurile următoare se află Franța, Grecia, Polonia, Belgia, Croația, Danemarca, Spania și Cehia. Ajutorul de stat reprezintă cel mai mic procent din PIB în cazul Portugaliei, al Irlandei (0,4%) şi al Olandei (aproximativ 0,5%). Claudiu Năsui critică faptul că statul român continuă să aloce sume importante pentru scheme de sprijin dedicate unor companii, în timp ce autoritățile invocă lipsa fondurilor atunci când vine vorba de reducerea taxelor pentru populație și mediul privat. „Statul român este al doilea în UE la ajutorul de stat. ‘Nu sunt bani’ pentru scăderea taxelor, dar sunt bani pentru scheme de afaceri pe banii statului”, a scris Claudiu Năsui pe Facebook. Deputatul susține că ajutoarele de stat reprezintă „socialismul pentru bogați”, o formă de redistribuire a banilor colectați din taxe către cei care sunt mai apropiați de clasa politică prin „tot felul de scheme și subvenții”. „Ajutorul de stat nu este altceva decât socialism pentru bogaţi. Redistribuţie de la toţi către puţini. Statul sărăceşte pe toată lumea prin creşterile de taxe, după care redistribuie banii celor care sunt mai apropiaţi de clasa politică prin tot felul de scheme şi subvenţii”. „Taxe mari și redistribuție politică multă” Potrivit acestuia, banii acordați prin ajutor de stat „nu ajută economia” pentru că sunt „luați” din economie, de la cei care muncesc și produc. În finalul postării, fostul ministru al Economiei leagă nivelul ridicat al ajutoarelor de stat de situația economică din România și subliniază că taxarea ridicată și redistribuirea politică afectează nivelul de trai al angajaților. „Banii aceștia nu ajută economia pentru că sunt luați din economie. De la cei care muncesc și produc. Și apoi se duc, din pixul politicienilor, către cei pe care îi aleg ei.  Dacă merge afacerea, profitul rămâne al celor care au primit banii. Dacă nu merge, nu-i grav n-au pierdut decât puțin din banii lor și mult din banii dumneavoastră. De aceea România se află pe locul 2 la ajutor de stat, după Ungaria, dar la locul 1 la sărăcie în muncă. Taxe mari și redistribuție politică multă”, a concluzionat deputatul. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Lovitură pe piața de retail din România: a fost semnată o tranzacție de 280 de milioane de euro

S-au semnat actele pentru una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața de retail din România. Un portofoliu de 6 parcuri de retail, cu o suprafață totală închiriabilă de 126.000 mp, va fi achiziționat pentru o sumă ce depășește 280 de milioane de euro. AFI a semnat acordul prin care se angajează să cumpere un portofoliu de parcuri de retail în România, scrie Mediafax. Doron Klein, Group Deputy CEO & CEO AFI România Ce parcuri de retail cumpără AFI Valoarea tranzacției este de 281,8 de milioane de euro. Vorbim despre una dintre cele mai importante operațiuni pe segmentul de retail parks realizate în țara noastră în ultimii ani. Portofoliul include 6 parcuri de retail, care sunt vândute de MAS Property Holding: Baia Mare Value Centre, Bârlad Value Centre, Prahova Value Centre (Ploiești), Roman Value Centre, Sepsi Value Centre (Sfântu Gheorghe) și Zalău Value Centre. Parcurile au o suprafață totală închiriabilă de 126.000 mp. „Parcurile de retail au devenit o divizie distinctă și strategică în viziunea de creștere pe termen lung a AFI, datorită flexibilității acestui format și eficienței sale operaționale. Această tranzacție reprezintă o confirmare clară a încrederii noastre în piața din România. Ne consolidează prezența în orașe cu potențial ridicat și adaugă o dimensiune importantă unui portofoliu construit cu atenție pentru a genera valoare pe termen lung. În paralel cu această achiziție, continuăm planurile de dezvoltare la nivel local, prin noi proiecte office și rezidențiale aflate în construcție”, a declarat Doron Klein, Group Deputy CEO & CEO AFI România, într-un comunicat al companiei. După finalizarea tranzacției, cele 6 parcuri vor fi optimizate. Urmează îmbunătățirea mixului de chiriași și implementarea standardelor operaționale ale companiei la nivelul întregului portofoliu. AFI a intrat pe segmentul parcurilor de retail din România în 2023, odată cu livrarea AFI Arad, cu aproximativ 29.400 mp suprafață închiriabilă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cine este Dragoș Pavăl, antreprenorul român care a cumpărat birourile AFI Park. Este cea mai mare tranzacție semnată vreodată pe piața de office din România Din noiembrie eviți TRAFICUL INFERNAL din București și lași mașina la gura metroului. Cât COSTĂ și ce FACILITĂȚI oferă prima parcare Park&Ride din Capitală

Zombie politic și administrativ”: Câciu, atac dur la Bolojan după datele economice din Dolj și Bihor

Câciu afirmă că județul Dolj înregistrează creștere a producției industriale în condițiile în care, la nivel național, aceasta scade. Excedentul comercial al județului ar fi susținut de exporturi legate de producția industrială locală. Fostul ministru adaugă că Doljul ocupă locul 1 la absorbția fondurilor europene și la proiecte în implementare. Foto: Adrian Câciu / Facebook Investițiile invocate de Câciu Pe lista realizărilor enumerate se află drumul expres Craiova-Pitești, dat în folosință, aeroportul Craiova – prezentat ca al doilea ca importanță după Henri Coandă – și spitalul regional din Craiova, aflat la jumătatea construcției. Câciu atribuie aceste rezultate echipei PSD locale: președintele CJ Cosmin Vasile și primarul Lia Olguța Vasilescu. Atacul la adresa lui Bolojan Câciu îl ironizează pe premierul Bolojan, pe care îl numește „Ilie Sărăcie” și „zombie politic și administrativ”. Argumentul: Bihorul ar avea producție industrială în scădere, deficit comercial și salarii mai mici decât Doljul. Foto: Adrian Câciu / Facebook „Dacă ți se scot perfuziile de la București, rămâi ceea ce ești”, scrie social-democratul. Episodul cu Universitatea Craiova Fostul ministru a adăugat o notă despre câștigarea campionatului de către Universitatea Craiova. A acuzat că reprezentanți PNL și USR s-au fotografiat la festivități după ce, jumătate de an, criticaseră echipa și primăria pentru investițiile în stadion.

BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, că datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, în primul trimestru din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro. FOTO – Caracter ilustrativ Conform datelor publicate de BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a urcat la 231,525 miliarde de euro, pe fondul majorării atât a datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt Datoria externă pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro Potrivit sursei citate, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe, ceea ce reprezintă un nvel în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În aceste timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, echivalentul a 21% din totalul datoriei externe, înregistrând un avans de 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025. Deficitul de cont curent s-a redus De asemenea, BNR mai arată că deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primele trei luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, comparativ cu 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea deficitului a fost influențată în principal de diminuarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro, potrivit datelor BNR. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ Totodată, datele publicate de Banca Națională arată și o scădere puternică a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro. Autorul mai rcomandă: Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce „muniție” de apărare a leului are Isărescu Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%

Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis

„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți.  „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA  – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare