Eurobarometru 2026: Românii au mai multă încredere în UE decât în instituțiile proprii. 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională
Cel mai recent sondaj Eurobarometru scoate la iveală o realitate dureroasă: îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică a românilor. Astfel, potrivit datelor culese, 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională. În același timp, 41% dintre români consideră inflația ca fiind cea mai gravă problemă națională. Românii, nemulțumiți de țara lor Eurobarometrul 2026 a fost publicat în aceste zile. La sondaj au luat parte cetățeni din toate țările membre ale UE, inclusiv România. Au fost chestionați 1054 de români, în perioada 12-31 martie. Datele din piață arată faptul că românii sunt considerabil mai nemulțumiți de situația economică națională decât media înregistrată la nivelul UE. 29% dintre români consideră situația economiei naționale ca fiind „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE, percepția este ceva mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive și 60% negative, scrie Mediafax. Legat de situația financiară a fiecărei gospodării, doar 54% dintre românii care au participat la sondaj s-au declarat mulțumiți. Media UE este de 75%. Mai departe, 48% dintre români cred că anul viitor se va înrăutăți situația economică a țării. Participanții au fost întrebați și care sunt primele două probleme ale țării din care provin. Aici, rezultatele obținute arată diferențe în percepția românilor față de ceilalți cetățeni din UE. Concret, 41% dintre români au menționat că prețurile în creștere și inflația reprezintă principala grijă, pe locul al doilea fiind cea privind situația economică generală (27%). Câți români au o imagine pozitivă despre UE Pe de altă parte, românii au o viziune relativ optimistă asupra Uniunii Europene. 44% dintre ei proiectează o imagine pozitivă a UE (45% este media europeană), iar 61% se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (60%, media europeană). Mai departe, Eurobarometrul arată că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană (48%) decât în propriul Guvern (31%) sau Parlament (25%). Referitor la principalele probleme cu care se confruntă UE în prezent, percepția românilor arată următorul clasament: conflictul din Orientul Mijlociu (24%), situația internațională (17%) și războiul din Ucraina (17%). Datele mai arată că sprijinul pentru Ucraina rămâne majoritar, însă cifrele diferă dacă ne uităm separat la sprijinul privind echipamentul militar și la ajutorul umanitar. 56% dintre românii chestionați aprobă sprijinul financiar și umanitar pentru Kiev (față de 75% în UE). În privința finanțării de echipamente militare pentru Ucraina, 45% dintre români sunt de acord cu acest lucru, față de 56% media UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Raport oficial. Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani
Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani, arată un raport. O analiză guvernamentală arată că peste jumătate dintre angajații din instituțiile publice au între 45 și 59 de ani. În acest ritm, între 50% și 60% dintre actualii salariați din sectorul public ar putea ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani. Și companiile de stat se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a personalului. Cea mai mare parte a angajaților are între 55 și 59 de ani. Estimările arată că peste 55% dintre actualii salariați vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani, notează Mediafax. Vârstele angajaților la stat Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani Aceste date sunt aferente Analizei Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale. Raportul a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor oficiale ale anului precedent. Raportul oficial susține că îmbătrânirea personalului din sectorul public poate deveni o „oportunitate pentru reducerea treptată a aparatului administrativ”. Ieșirea la pensie a unui număr mare de angajați ar putea să fie însoțită de reforme precum simplificarea procedurilor, digitalizarea și automatizarea serviciilor publice. În practică, asta ar însemna că statul nu ar mai înlocui automat toți angajații pensionați, ci ar putea reduce numărul de posturi prin reorganizarea instituțiilor. S-ar putea lua în calcul comasarea unor structuri și eliminarea activităților repetitive. Acestea ar putea fi automatizate. Raportul avertizează că pensionările masive pot provoca lipsă de personal și pierderea unor competențe importante. Din acest motiv, sunt necesare măsuri de reconversie profesională și pregătirea noilor generații pentru domeniile cu deficit de angajați. Raportul subliniază că tema este importantă și din perspectiva presiunii bugetare, deoarece cheltuielile cu personalul au ajuns în 2024 la peste 164 miliarde lei (9,3% din PIB). Analiza structurii pe vârste poate ajuta statul să anticipeze deficitul de personal din anumite domenii și să dezvolte programe de reconversie, formare și adaptare a pregătirii profesionale pentru viitoarele generații. Autorul recomandă: Ce modificări sunt aduse în noua lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru a schimbat regulile pentru doctorat Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Năsui explică sărăcia din România: Din fiecare 100 de lei produși prin muncă, statul le ia românilor 55 de lei Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost adoptat de Guvern. Ce categorii de bugetari vor fi exceptate de la regulă Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
Frigul întârzie pepenii și căpșunele. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp
Fructele verii, pepenii și căpșunile vor ajunge mai târziu pe tarabe anul acesta. Temperaturile scăzute din ultimele zile au încetinit dezvoltarea culturilor, iar lipsa soarelui își spune deja cuvântul. Sezonul fructelor de vară va începe mai târziu decât de obicei, iar producția ar putea fi mai mică. Diferențele mari de temperatură le dau mari bătăi de cap fermierilor. Ieri au fost 7 grade. Frigul întârzie pepenii și căpșunile Culturile sunt afectate de condițiile meteorologice Fermierii sunt disperați. Când temperaturile au fost ridicate aceștia au înlăturat tunelurile care acopereau plantele, iar acum frigul deja a afectat căpșunile și vor ajunge mai târziu în piețe. Frigul întârzie pepenii și căpșunile. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp „Sunt mult mai tardive cu cel puțin două săptămâni. După cum se vede anul foarte prost. Anul trecut în timpul ăsta eram cu căpșuni pe piață. Deja culegeam, mai puținem dar culegeam. A fost timpul mult mai avantajos, mult mai cald. La ceea ce am muncit și ia uitați. Deja sunt pârlite de frig, sunt pierdute de frig, din producție”, spune George Moraru, fermier. „Deja tunelurile le-am tăiat să le dăm aer, că zilele trecute a fost soare, au fost temperature mari în tunel, acum ar fi o variantă să le mai lipim înapoi, dar e destul de grea și nu s-ar mai lipi la loc”, spune Bogdan Diaconu, fermier. Doljul asigură 20% din producția națională de pepeni și ies pe piață în general la sfârșitul lunii iunie. Cei mai cunoscuți sunt pepenii de Dăbuleni. Autorul recomandă: Culturi adaptate schimbărilor climatice și scumpirilor carburanților. Porumbul zaharat, noua cultură care înlocuiește pepenii și tomatele Soluție pentru a înlocui motopompele cu benzină și motorină. Fermierii trec la panouri solare în câmpurile de pepeni Varza de primavară, calamitată de schimbările climatice. Pagube însemnate pentru producători Primii cartofi noi au plecat din sudul Olteniei către piețele din Capitală. Cât costă un kilogram Pedigree de eroi. Cățeii salvatori de oameni s-au distrat de minune într-o competiție pe viață și pe moarte la Craiova
După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare. De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate și automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
UE accelerează tranziția la energia atomică
În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare. De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate și automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026
Creșterea prețurilor la energie, alimentată de războiul din Iran, pune presiune pe economie, accelerează inflația și afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la 0,5%, notează Bloomberg. Primele date indică deja o evoluție slabă. Economiștii estimează că economia a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, după un avans de 0,3% la finalul lui 2025. Pentru luna aprilie este anticipată o inflație de aproximativ 3,1% în Germania și în jur de 3% în zona euro. În acest context, Banca Centrală Europeană ia în calcul posibile majorări de dobânzi, care ar putea frâna economia. Autoritățile avertizează că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata crizei energetice și de blocajele din aprovizionarea cu petrol și gaze în zona Strâmtorii Ormuz. Pentru a limita impactul, guvernul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație și companii. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a susține consumul, în condițiile în care populația începe să își reducă cheltuielile. În paralel, mediul de afaceri cere reforme pentru stimularea creșterii economice, precum reducerea birocrației și a taxelor. Capacitatea guvernului de a adopta astfel de măsuri este însă limitată de tensiunile politice din coaliția de guvernare. Chiar dacă Berlinul a lansat un program amplu de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, impactul acestuia riscă să fie diminuat de criza energetică.
Vicepremierul Tanczos Barna: Reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară
„Nu cred că o să genereze un șoc. De ajutat, cu siguranță, nu ajută această criză politică. Am fi avut nevoie de calm, de liniște și de reforme, de măsuri economice care să ajute la relansarea economică”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. Vicepremierul a declarat că austeritatea nu rezolvă crizele bugetare. „Nicăieri austeritatea, doar austeritatea, n-a rezolvat nici o criză bugetară. În nicio țară. Nici în Grecia, nici în alte țări europene sau nici în alte țări de pe alte continente. Pur și simplu, reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară, mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, a spus Tanczos Barna. El a explicat că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative în economie. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a afirmat vicepremierul. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat” El a spus că ajustările bugetare făcute prea rapid pot avea efecte negative asupra economiei. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a spus vicepremierul. Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene.
Liderul comuniștilor din Rusia avertizează Parlamentul asupra riscului unei revoluții din cauza problemelor economice
Ghenadi Ziuganov, în vârstă de 81 de ani, a lansat acest avertisment într-o ședință plenară a Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie, potrivit unei înregistrări a discursului său, publicată pe site-ul oficial al Dumei. „Facem tot ce putem pentru a-l sprijini pe Putin, strategia și politicile sale, dar dumneavoastră (guvernul – n.r.) nu ascultați”, a spus el marți. Declarațiile au stârnit unele aplauze și au fost ascultate cu atenție de Viaceslav Volodin, președintele Dumei și un aliat apropiat al lui Putin, relatează Reuters. Ziuganov a spus că o recentă ședință de guvern convocată de Putin a fost cea mai sumbră din ultimul timp. Liderul comuniștilor cere măsuri urgente pentru a evita o revoluție ca în 1917 „Dacă voi (guvernul – n.r.) nu adoptați urgent măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Să luăm niște decizii”, a adăugat Ziuganov. Deși a fost lansat acest avertisment, în Rusia nu sunt, deocamdată, semne de proteste sau tensiuni sociale majore, pe fondul cenzurii stricte, al interzicerii manifestațiilor, al pedepselor dure pentru opozanți și al influenței tot mai mari a Serviciului Federal de Securitate, principalul succesor al KGB-ului sovietic. Deși partidul lui Ziuganov, al doilea ca mărime în Parlament, este principalul succesor al Partidului Comunist sovietic, acesta îl susține de ani de zile pe Vladimir Putin și politicile sale, criticând doar moderat partidul de guvernământ Rusia Unită. Revoluția din 1917 a dus la căderea monarhiei ruse, bolșevicii preluând puterea și deschizând drumul formării Uniunii Sovietice, care s-a prăbușit în 1991. Putin, aflat la putere ca președinte sau prim-ministru din 1999, a promis în mod repetat stabilitate și a vorbit despre caracterul distructiv al revoluțiilor. Săptămâna trecută, el și-a mustrat oficialii de rang înalt după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut să vină cu noi măsuri pentru a stimula creșterea economică.
Piețe și magazine tot mai goale. Vânzătorii comerciali lasă din prețuri din lipsa clienților
Piețele și magazinele alimentare din România sunt tot mai goale. Pensionarii țin cu dinții de puținii bani pe care îi mai au. În Constanța, la o piață unde era furnicar de oameni, peisajul este tot mai dezolant. Potrivit reportajului realizat de Kanal D, mai trec doar câțiva pensionari rătăciți în a căror pungi mai bate doar vânt de pagubă. Pensionarii vin în piață mai mult la plimbare decât la cumpărături Stau și așteaptă. „Erau ca furnicile aici. Nu aveai loc să treci. Bate vântul. Scumpe toate”. Vânzătorii mai lasă de la ei pentru a nu rămâne cu marfa nevândută. O spune chiar Elena Garoafă, care de 40 de ani vinde la aceeași tarabă. „Mai pun o legătură în plus. Mai pun 2 roșii în plus. Nu au. Mai vin unii, bătrâni neputincioși și se roagă „mai dă-mi o feliuță de pepene, o pară”. Astea sunt vremurile. Înainte cumpărau cu sacoșa”. Într-o altă piață, clienții sunt mai mult la plimbare. „Cașcaval. 60 lei. Să-l cumperi? N-ai cum.”. Peștele este 58 lei kilogramul. Unii pensionari sunt nevoiți să-și caute de muncă Cu o pensie de 3.000 lei, bătrânul spune că este nevoit să muncească în continuare. „Fac menteneanță la un hotel particular. Că nu-mi ajung banii. Cu 3.000 lei nu pot să mănânc. Și mai iau 1500 lei”. O fostă directoare de hotel, cu o pensie de 2.000 lei, spune: „Nu pot să cumpăr o roșie. A ajuns 5 lei o legătură de leuștean. Am trăit toate vremurile. Mai rău ca acum nu se poate”. Cu cât a scăzut puterea de cumpărare în România? Dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii a scăzut de la 32,6% în decembrie 2024 la -8,1% în decembrie 2025. Două roșii au ajuns să coste 20 lei. În urmă cu un an, cu 20 lei se puteau cumpăra patru roșii. „Dacă ne uităm în urmă cu un an, un pensionar își putea să facă cumpărături cu 1000 lei și rămânea cu un mic confort. Azi, același cost îl costă pe același pensiona 1100 lei, în timp ce pensia n-a crescut proporțional. Pierde între 100 și 150 lei putere de cumpărare reală”, a spus Flavius Jakubowicz, expert financiar. Sursa Video: Kanal D Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 6 crize mondiale iminente dacă nu se deblochează Strâmtoarea Ormuz. Expert: Petrolul este doar începutul