Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală
Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate
Valentin Stan: Măsurile lui Bolojan sunt împotriva populației pe care o silește să se auto-excludă din condiția umană
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum măsurile lui Bolojan sunt împotriva populației. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Bolojan te omoară fără să-ți spună că te omoară. Doar îți ia medicamentul de la gură, mâncarea de la gură și te silește să te auto-excluzi din condiția umană… Transformându-te în ce? Acest individ fără conștiință, fără rușine, fără verticalitate și condiție morală, este personajul în jurul căruia noi discutăm astăzi ceva? Ăsta este subiect de discuție într-o comunitate civilizată europeană? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum măsurile Guvernului Bolojan sunt împotriva populației. Acesta a început prin a spune că merită să analizăm măsurile din România având perspectiva Iranului. Istoricul susține că actuala guvernare a luat mai multe măsuri neconstituționale. Acesta subliniază că măsurile lui Bolojan se pot asemăna cu cele din Iran, din punct de vedere al efectelor devastatoare asupra populației. Trebuie să încerci să îți ieși din cămașa lui Nesus și să plutești puțin într-o secvență peripatetică de înțelepciune socratică. Așa și am vorbit de Iran. O să te rog să fii foarte atent la ce o să îți arăt acum. Este un moment din 24 februarie 2026. Hai să ne uităm și în timp ce ne uităm să ne și gândim la Iran. Documentul ăsta este oficial, da? Preluat de pe site-ul Guvernului. Celălalt fragment este un extras din Constituția României, preluat de la Nicușor… Ce ne interesează pe noi de la Ilie (n.r. Ilie Bolojan, Premierul României) este oficial de la Guvern. Hai să citim puțin din Constituție, dacă nu vă supărați. Deci astea sunt lucrurile pe care nu le poți face prin Ordonanță de Urgență. Ce este asta? Ordonanță de Urgență privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Ai putea să crezi, băi, e tare. Și pentru modificarea și completarea unor acte normative… Măsuri pentru descentralizare și creștere a capacității administrative. Bravo… Poftim? Modificări privind ce? Drepturile persoanelor cu dizabilități? Ne ocupăm de persoanele cu dizabilități? Adică umblăm la drepturile lor? Da, ok… Se instituie posibilitatea executării silite a indemnizației prin ordonanța de urgență? Nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică, spune Constituția. Deci, stai că noi vorbim despre Iran sau despre ce? Da? Păi, stai puțin… Ăla spunea să fie condamnați mai repede la moarte. Păi și ăsta îi condamnă la foame, mă Marius, ție ți se pare că aici… La foame… Dar la boală? Stai puțin. Bolojan te omoară fără să-ți spună că te omoară. Doar îți ia medicamentul de la gură, mâncarea de la gură și te silește să te auto-excluzi din condiția umană… Transformându-te în ce? Acest individ fără conștiință, fără rușine, fără verticalitate și condiție morală, este personajul în jurul căruia noi discutăm astăzi ceva? Ăsta este subiect de discuție într-o comunitate civilizată europeană?
Cresc pensiile cu 500 lei pentru această categorie de pensionari, de la 1 ianuarie 2027
Vești îmbucurătoare pentru o anumită categorie de pensionari. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, se preconizează că pensiile vor crește cu 500 de lei pentru categoria respectivă. Florin Manole, Ministrul Muncii, susținea că peste doar câteva luni vor avea loc majorări ale pensiilor. Într-o declarație publică, Florin Manole, Ministrul Muncii, susținea că pensiile românilor ar urma să fie majorate începând de la 1 ianuarie 2027. Decizia vine după ce pensiile nu au mai fost indexate în ultimii doi ani. Oficialul a susținut, de altfel, că mărirea procentuală va fi stabilită abia spre finalul anului, după ce se va aproba bugetul. De asemenea, eliminarea CASS în cazul pensiilor de peste 3.000 de lei este luată în discuție. Cresc pensiile cu 500 lei pentru această categorie de pensionari, de la 1 ianuarie 2027 Pensii mai mari cu 500 de lei O mărire cu 500 de lei ar putea fi posibilă, de exemplu, în cazul pensionarilor care au acum o pensie de 5.000 de lei. În total, ar urma să aibă 5.500 de lei. De asemenea, o mărire de 250 de lei ar putea fi posibilă în cazul pensionarilor care au o pensie de 2.500 de lei. În total, ar urma să aibă 2.750 de lei. Odată cu indexarea de la 1 ianuarie 2027, o mărire cu 300 de lei ar putea fi posibilă și în cazul celor care iau, acum, 3.000 de lei. În total, ar urma să aibă o pensie de 3.300 de lei. Autorul recomandă: Județul din România în care sunt cei mai săraci pensionari, acum, în 2026 480 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste județe din România. Cine se încadrează Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027. Cine sunt pensionarii români care se vor bucura de această majorare Care este Sectorul din București cu cei mai bogați pensionari acum, în 2026 Pensie crescută cu 1.100 lei. Ce trebuie să faci și ce acte trebuie depuse pentru a beneficia de majorare
FMI și Banca Mondială confirmă dezastrul pentru România. Previziunile de creștere economică, tăiate la jumătate
FMI și Banca Mondială confirmă, cu cifre ca un duș rece, dezastrul economic provocat de politicile guvernării Bolojan. În timp ce administrația Bolojan nu acceptă realitatea și menține propriile prognoze nerealiste, forurile economice internaționale lansează un avertisment fără precedent, scrie Mediafax. Cifrele care îl contrazic pe Bolojan În doar câteva luni, perspectivele economiei românești s-au deteriorat grav. Ultimele evaluări venite de la Washington, publicate în luna aprilie 2026, indică o neîncredere totală în capacitatea actualului guvern de a genera dezvoltare economică. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială și-au revizuit drastic în jos estimările privind performanța economiei noastre pentru anul curent. Graficul „Prăbușirii economiei” este edificator pentru modul în care guvernarea alege să se raporteze la criză. În ciuda avertismentelor clare și a înjumătățirii ritmului de creștere de către experții independenți, estimările asumate de „Planul Bolojan” rămân încremenite la 1,0%, ignorând complet deteriorarea accelerată a mediului de afaceri, scăderea consumului și impactul negativ al supra-taxării. Această tăiere masivă a prognozelor de către instituțiile financiare internaționale nu reprezintă doar niște simple procente pe o foaie de hârtie. Ele se traduc, în viața de zi cu zi a românilor, prin mai puține locuri de muncă, înghețarea investițiilor, imposibilitatea susținerii reale a creșterilor de pensii și salarii, și prelungirea agoniei economice. Este confirmarea oficială, la nivel internațional, că actualul plan economic a eșuat. Autorul recomandă:
Încrederea în economie s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025. Cum a fost creșterea economică în mandatele Ciolacu vs Bolojan
Indicatorii privind încrederea în economie și dinamic PIB-ului scot la iveală o deteriorare vizibilă a perspectivelor economice ale României. La această criză se mai adaugă și revizuirile pe minus făcute de FMI și Banca Mondială cu privire la economia României, scrie Mediafax. Încrederea în economia României se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în paralel cu o încetinire accentuată a creșterii economice. În ultimele luni, situația economică a țării se menține dificilă, chiar și cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare de către guvernul Bolojan în vara anului 2025. În timp ce FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an, indicatorii de încredere economică arată, implicit, o deteriorare vizibilă. Datele Eurostat privind România, din perioada iunie 2023-martie 2026, arată o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie ESI este un indice care agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie. Pentru a fi interpretat pozitiv, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, iar acest lucru s-a întâmplat din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Cel mai bun indice din perioada menționată s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact inclusiv pe acest palier. Astfel, în ianuarie 2025, acest indice a scăzut la 99,7 puncte, pentru ca până în aprilie 2025 inclusiv să depășească din nou pragul de 100 de puncte. Indicele încrederii în economie, în scădere în a doua parte a anului 2025 În mai 2025 – luna noilor alegeri prezidențiale organizate – indicele încrederii în economie se situa ușor sub 100 de puncte, respectiv la 99,3 puncte. Două luni mai târziu, în iulie, când Guvernul Bolojan a adoptat măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, situația a început să se agraveze. Datele Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, văzut ca semnal pentru recesiune. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, arată că indicele de încredere în economie a ajuns la 92 de puncte. Creșterea economică a României în 2025 în mandatul Ciolacu vs. mandatul Bolojan În privința creșterii economice pe trimestre în anul 2025, datele Eurostat arată o schimbare semnificativă. În trimestrul 2 din 2025, respectiv în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu în calitate de premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare creștere din UE, după Malta și Danemarca, potrivit datelor Eurostat. La momentul respectiv, România a stat mai bine la capitolul creștere economică decât marile economii europene – Franța, Germania, Spania. După șase luni de guvernare Bolojan, situația economică s-a schimbat. Datele Eurostat arată că în trimestrul 4 din 2025, România a ajuns la polul opus, respectiv a înregistrat a doua cea mai mare scădere din UE, respectiv -1,9%. Țara care ne-a „întrecut” la această scădere este Irlanda, cu -3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile externe. În mod particular, scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului, dar și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Autorul recomandă:
România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei
În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027. Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax. În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate. Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS. Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI. De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie. Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%. Autorul recomandă:
Realitatea economică românească. Trăim de pe o zi pe alta. Cum a ajuns să intre pe minus consumul. Salariile nu au ținut pasul cu inflația
Realitatea economică românească arată că trăim de pe o zi pe alta. Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a scăzut puternic, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De altfel, consumul a intrat pe minus, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația. Ultima statistică arată date concrete și relevante pentru situația actuală a României. În prima parte a anului 2025, situația a avut o tendință pozitivă. Și anume, a fost identificată o creștere treptată în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie a seriei ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Situația s-a inversat, însă, din august 2025, după ce au intrat în vigoare o parte din măsurile Guvernului Bolojan, arată MEDIAFAX. Salariile nu au ținut pasul cu inflația Consum pe minus, în România, în ultimele luni Odată cu implementarea măsurilor, tendința a deveni descendentă. Și anume, până la începutul anului 2026, s-a înregistra un consum pe minus, după cum urmează: August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -6,2% Ce înseamnă acest aspect? Practic, puterea de cumpărare a scăzut, după scumpirile persistente. Odată cu această scădere a consumului se pune o presiune și pe companii, îndeosebi în ramurile HoReCa și Retail. Situația nu s-a arătat îmbucurătoare nici în cazul salariilor, căci acestea nu au ținut pasul cu inflația. Dacă la începutul lui 2025, procentajul era pe plus, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan, tendința a devenit descendentă. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut, după cum urmează: Iulie 2025: -2,4% August 2025: -5,0% Septembrie 2025: -5,3% Octombrie 2025: -5,0% Noiembrie 2025: -5,1% Decembrie 2025: -4,5% Ianuarie 2026: -5,5% Februarie 2026: -5,0% Și pensiile au fost afectate în ultimul an. Dacă îm primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%, tendința a devenit, apoi, descendentă. În august 2025, ajungea la 11,7%. Apoi, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat pe minus, după cum urmează: Septembrie 2025: -8,2% Octombrie 2025: -8,1% Noiembrie 2025: -8,1% Decembrie 2025: -8,5% Ianuarie 2026: -8,3% Februarie 2026: -8,3% Cu alte cuvinte, în ultimul an a putut fi observată o scădere generală a nivelului de trai. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate Sursă foto: Shutterstock; INS
Coșul minim de supraviețuire în 2026 Cât costă să mănânci o lună în România
Coșul minim de supraviețuire în 2026. Te-ai întrebat vreodată cât costă, în total, produsele alimentare pentru o lună în România? În ultimul an, multe produse și servicii au înregistrat creșteri ale prețurilor. Costurile diferă, desigur, de la o persoană la alta, precum și în funcție de varianta abordată (gătit acasă, comandat sau varianta echilibrată). Ai efectuat vreodată un calcul total lunar al cumpărăturilor, în economia actuală? Costul total diferă în funcție de preferințele și stilul de viață al fiecăruia. Există trei variante care ar putea fi luate în considerare, atunci când faci un calcul total lunar. Coșul minim de supraviețuire în 2026: Cât costă să mănânci o lună în România Coșul minim de supraviețuire în 2026 Varianta de supraviețuire Prima pe listă este varianta de supraviețuire (gătit exclusiv acasă). Această variantă presupune achiziții de supermarket de tip discount, produse marcă proprie, precum și o dietă bazată pe carbohidrați și proteine accesibile. Iată câteva costuri: Pâine și cereale: 150 lei (pâine feliată, orez, paste, făină). Lactate și ouă: 350 lei (lapte, brânză telemea, iaurt, 30 ouă). Carne și pește: 550 lei (predominant pui si porc, conserve de pește). Legume și fructe: 400 lei (cartofi, ceapă, morcovi, fructe de sezon). Altele (ulei, cafea, condimente): 200 lei. Practic, un ar fi un total minim de 1.650 de lei pe lună (aproximativ 55 de lei pe zi). Varianta echilibrată A doua variantă pe listă este cea echilibrată. Dacă adăugăm carne de vită, pește proaspăt, nuci, semințe și câteva mici „plăceri” (un suc, un desert), costurile urcă semnificativ în 2026. Pâine artizanală / integrală: 200 lei. Lactate premium / brânzeturi: 450 lei. Carne diversificată și pește proaspăt: 800 lei. Legume și fructe bio / variate: 600 lei. Cafea de specialitate și băuturi: 250 lei. Practic, un ar fi un total minim de 2.300 de lei pe lună (aproximativ 76 de lei pe zi). Varianta de a comanda prin aplicații Dacă alegi să comanzi și mâncare prin aplicații, o singură masă costă între 50 si 80 lei. Dacă faci asta de 3 ori pe săptămână, adaugi aproximativ 800 lei la sumele de mai sus. Autorul recomandă: Cât costă să te muți la „casa ta” în 2026. Am făcut calculul complet pentru mobilarea unui apartament cu 2 camere. Care sunt costurile ascunse Harta pensiilor la nivelul UE. Cine trăiește cel mai bine în Europa și unde nu ajung banii de la o lună la alta Cât te costă să ții o mașină în 2026: De la RCA, la revizii și carburant. Calcul complet pentru un an Cât costă să cumperi un an de vechime în muncă, în 2026. Există o nouă formulă de calcul pentru viitorii pensionari Cât costă să trăiești o lună în Spania. Calculul complet făcut de un român
Spania este aproape de o bulă imobiliară din cauza Madridului
Spania este aproape de o bulă imobiliară după ce capitala a devenit o atracție pentru investitori din „Lumea Nouă”. În timp ce locuitorii Barcelonei se plâng de supraturism, închirierile de scurtă durată au înrăutățit criza imobiliară din Spania. Investitorii nord-americani și sud-americani continuă să cumpere locuințe și să le închirieze sau să le vândă la prețuri tot mai mari. Și cumpără locuințe chiar din cartierele bogate. Madridul pare să devină un „El Dorado” pentru investitorii imobiliari. Nu și pentru localnici, potrivit unui reportaj realizat de France24. Pentru americani, Madridul este paradisul. Pentru localnici, a devenit un infern Tinerii americani experimentează „paradisul” -precum Danielle Grobman. Este uimită că în Spania poate să aibă parte de un sistem medical accesibil și adoră viața culturală a Madridrului. Dar pentru localnici, situația este devastatoare din cauza exodului de investitori și cumpărători din „Lumea Nouă”. O bulă imobiliară a mai fost și între anii 2006-2007, dar a fost cauzată atunci de băncile care acordau prea multe împrumuturi. Criza imobiliară actuală este provocată de lipsa ofertei de locuințe noi. Numărul proprietarilor tineri (26-29 de ani) a scăzut de la 59% în 2007 la 27% în 2024. Accesul lor la locuințe este posibil doar datorită sprijinului financiar din partea familiilor lor. În Salamanca, fiecare metru pătrat a ajuns să coste 10.000 de euro. Pentru agenți imobiliari străini, ca Alin Enriquez, sau investitori ca Alfonso Tamayo din Mexic, este o afacere profitabilă. Ei cumpără și scot la vânzare sau închiriază apartamente cu sufragerii spațioase. Spaniolii sunt nemulțumiți Octavio Rojas, șeful unei asociații mexicane, spune că Madridul este o atracție pentru investitori fiindcă are un nivel mai mare de securitate. În centrul capitalei, activiștii civili protestează împotriva afaceriștilor imobiliari bogați și au ocupat o clădire în semn de boicot. Irene Moreno Castro, o rezidentă amenințată cu evacuarea, spune că localnicii ca ea nu mai pot face față costurilor. Ea spune că rezidenții „dau viață” orașului. Prețurile la chirii s-au dublat în ultimii ani. Sursa Foto: Shutterstock/Envato/Profimedia Autorul recomandă:„Spania e teribilă”. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare
Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere
Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027. Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz