Etichetă: economie

Ministrul Economiei și noul ambasador SUA au discutat extinderea parteneriatului economic

„Am avut o primă întâlnire cu noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, E.S. domnul Darryl Nirenberg. Am discutat despre direcțiile concrete prin care putem întări componenta economică a parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de ministrul Economiei, Irineu Darău.  Pe agenda discuțiilor s-au aflat mai multe subiecte precum creșterea investițiilor și a comerțului, cu accent pe domenii precum industria, sectorul de apărare și exploatarea resurselor minerale. Un alt punct de discuție a fost economia digitală. „Am abordat și economia digitală, unde România are un avantaj real prin forța de muncă bine pregătită. Obiectivul este să transformăm acest avantaj în investiții, dezvoltare și valoare adăugată în economie”, notează ministrul.  Darău și ambasadorul american au discutat și simplificarea mecanismelor de finanțare și sprijinirea startup-urilor: „Avem nevoie de mecanisme mai simple și mai rapide, care reduc birocrația și accelerează investițiile. Și încurajăm capitalul american să aleagă și România drept destinație în dezvoltare și de încredere”.  Discuțiile au inclus și sectorul turismului, unde ministrul a punctat necesitatea unei promovări mai coerente și a unei colaborări mai eficiente.  „România are nevoie de parteneriate care produc rezultate în economie, iar Statele Unite sunt unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai noștri. Miza este să extindem acest parteneriat prin investiții și proiecte aici, în țară”, se mai arată în mesajul ministrului Darău. 

Premierul Australiei estimează cât ar putea dura criza petrolieră și dă recomandări populației: Deplasați-vă la muncă cu trenul sau autobuzul

Anthony Albanese i-a îndemnat pe australienii de rând să nu mai folosească în exces carburanții pe fondul crizei petroliere din Strâmtoarea Ormuz. „Dacă poți să iei trenul, autobuzul sau tramvaiul pentru a merge la muncă, fă-o”, a spus premierul australian. Premierul a anunțat că au fost adoptate noi legi în Parlamentul Australian pentru a plafona taxa pe carburanți timp de trei luni. Premierul Australiei: Criza ar putea dura „luni” Anthony Albanese a precizat că Australia ar putea trece printr-o criză energetică ce ar putea dura câteva „luni”. „Realitatea este că șocurile economice cauzate de acest război vor fi cu noi pentru câteva luni”, a adăugat șeful guvernului australian. ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat 00:29 MISIUNE SPAȚIALĂ 🚨 2 ore până la marea lansare NASA spre Lună. Urmărește live pe Gândul evenimentul istoric 23:23 Recent, premierul australian (din Partidul Laburist) a celebrat Paștele Evreiesc alături de evreii din Australia. El a anunțat că toți angajații de 18-20 de ani vor fi plătiți cu salarii de anajați obișnuiți. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată „soluție populistă”

Bolojan: Extinderea UE nu este doar un act de generozitate, ci este o decizie strategică

Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”. „Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan. El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene. „Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări. Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul. El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”. Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.

China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului.  În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”.  Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili  pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride.  Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie,  în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran

Șefa FMI lansează un avertisment fără precedent: Pregătiți-vă pentru ceva inimaginabil

Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat luni că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru „inimaginabil” după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ea spune că inflația va crește și va duce la creșterea prețurilor cu 10% la nivel global, potrivit Reuters. Sfatul directoarei FMI? Autoritățile trebuie să anticipeze scenarii extreme și să se pregătească  înainte ca acestea să devină realitate. Pentru prima oară de la pandemia de COVID-19, lumea este din nou pusă la grea încercare de scumpiri, blocaj comercial și inflație. Inflația globală ar putea urca cu 40 de puncte Georgieva a declarat luni la un simpozion al Ministerului Finanțelor din Japonia, la Tokyo, că prețul petrolului crește cu 10% și se menține la acel nivel cea mai mare parte a anului. Astfel, inflația globală va urca cu 40 de puncte de bază. Directoarea FMI a transmis un mesaj  clar guvernelor și companiilor din întreaga lume. „Reziliența noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului

După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului

Anxietatea milenialilor este în creștere  după ce SUA și Israel au atacat Iranul, rezultând un război la scară regională care a dus la scumpirea petrolului.  După înregistrarea celor mai mari turbulențe globale pe piața energetică de la crizele petroliere dintre anii 1973 și 1979, milenialii își exprimă nemulțumirile constant prin meme-uri postate pe platformele de socializare, precum Tik Tok și Instagram. Ei se plâng că din cauza „sistemului capitalist aflat în ultimul stadiu”, au înfruntat două crize financiare, o pandemie globală, automatizarea și bula AI, criza accesibilității, multiple războaie izbucnite în Irak, Afganistan, Siria și Ucraina, precum  și declanșarea unui presupus „război mondial” după atacul SUA asupra Iranului. Și chiar  înainte ca mulți mileniali născuți între anii 1986 și 1996  să împlinească 40 de ani. Prețul petrolului a crescut: Barilul este peste 90$ Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, iar livrările globale de petrol au fost perturbate. Prețurile la petrol au explodat în ultima săptămână, fiind înregistrată cea mai mare creștere săptămânală din istoria tranzacțiilor futures. În timp ce Donald Trump se declară încrezător că SUA au câștigat deja războiul și că „regimul islamic” de la Teheran are zilele numărate, cotația petrolului american West Texas Intermediate a urcat vineri cu 12,21%, adică 9,89 de dolari. Barilul de petrol a ajuns la 90,90 de dolari.  Și referința globală Brent a crescut cu 8,52% sau 7,28 de dolari, ajungând până la 92,69 de dolari pe baril. Țițeiul american a urcat cu 35,63%, fiind cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures după ce a bătut recordul de 28% din aprilie 2020, la momentul pandemiei de coronavirus. Războiul cu Iranul ar putea deveni un conflict de lungă durată, precum Afganistan, Irak sau Vietnam Inițial, Trump a spus că Iranul va fi învins printr-un atac decisiv, dar ulterior a raportat că operațiunea va dura între 4 și 5 săptămâni, ca ulterior să spună că va dura atâta timp „cât va fi nevoie” sau până când Iranul va capitula necondiționat. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite „abia au început lupta”. „Iranul speră că nu vom putea susţine acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”. Analiștii geopolitici și economiștii se tem că SUA deja se află la începutul unui război de lungă durată care ar putea destabiliza piața mondială a petrolului și gazelor. Ministrul energiei din Qatar: Toate economiile lumi vor intra în COLAPS China ar fi cea mai grav afectată pentru că depindea de petrolul iranian. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge prețul de 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni dacă petrolierele nu vor naviga prin Strâmtoarea Ormuz. Trump a anunțat că a inițiat un program de asigurare de 20 de miliarde de dolari pentru petrolierele care operează în Golful Persic. „Toate economiile lumii ar putea fi aduse în pragul colapsului”, a avertizat acesta. El a adăugat că țările arae din Golful Persic ar putea ajunge în situația de a declanșa operațiuni militare majore împotriva Iranului dacă blocajul va continua. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate

Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare

Piața muncii din România traversează o perioadă de incertitudine și prudență, în care atât angajatorii, cât și angajații preferă să aștepte evoluțiile economice și politice înainte de a lua decizii majore, consideră Costin Tudor, CEO al Undelucram.ro. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. Costin Tudor a considerat că evenimentul organizat de ziarul online Gândul a reprezentat o oportunitate pentru dialog între sectorul public și cel privat. „Este un cadru interesant, un cadru nou pentru mine, în care factori din piața muncii, fie că sunt în zona publică sau în cea privată, au putut să se întâlnească”, a declarat CEO-ul Undelucram.ro. Potrivit acestuia, diversitatea opiniilor exprimate în cadrul dezbaterii este benefică pentru evoluția pieței muncii: „Am găsit perspective, unele cu care rezonez, unele diametral opuse la ceea ce m-aș dori să se întâmple în piața muncii”. În opinia sa, tocmai aceste diferențe de viziune creează valoare în astfel de discuții. „Farmecul acestor discuții este că s-a creat un cadru în care mai mulți jucători implicați în piața muncii își pot exprima părerile și pot identifica teme la care să contribuie pe viitor”, a completat el. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Angajații încearcă să-și securizeze jobul” În analiza sa asupra contextului actual, Costin Tudor descrie o piață a muncii marcată de prudență și așteptare. „Piața muncii este un pic în așteptare”, a afirmat el, explicând că dinamica angajărilor este influențată atât de deciziile angajatorilor, cât și de comportamentul angajaților. „Fie că vorbim de angajatori care dau tonul în a scoate la bătaie locuri de muncă, fie că vorbim de angajați care se uită să-și schimbe jobul, mai degrabă aș spune că sunt angajați care încearcă să-și securizeze jobul pe care îl au în prezent”, a spus Tudor. În opinia sa, această stare de așteptare este influențată de contextul general: „Tot contextul, fie că vorbim de cel economic sau geopolitic, pune un pic de presiune asupra pieței”. Tehnologia începe să schimbe așteptările Referindu-se la impactul tehnologiilor noi, CEO-ul Undelucram.ro consideră că România nu resimte încă o presiune majoră, comparativ cu economiile occidentale, însă schimbările sunt vizibile. „Nu aș spune că este o presiune foarte mare, comparativ cu alte țări, în special cele din Vest, dar ușor-ușor începem să ne tehnologizăm”, a explicat el. Un rol important în accelerarea acestei transformări îl au generațiile tinere care intră acum pe piața muncii. „Generațiile noi care vin acum în piața muncii încep să pună o presiune mai mare, pentru că sunt obișnuite cu aceste tehnologii și nu mai acceptă logica unor moduri de lucru care nu mai sunt actuale”, susține Costin Tudor. O piață în transformare Declarațiile oficialului companiei Undelucram.ro conturează imaginea unei piețe a muncii aflate într-un moment de tranziție, în care prudența domină deciziile pe termen scurt, iar tehnologia și schimbarea generațională vor deveni factori determinanți pe termen mediu și lung. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor

Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate

Kuweit a început să reducă dramatic producția de petrol după ce stocurile de țiței s-au epuizat, a raportat vineri Wall Street Journal , care a citat persoane familiarizate cu situația din țară. Kuweit, o țară membră-fondatoare a OPEC, a fost atacată în ultima săptămână de Iran, iar economia este grav afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz. Cele mai mari turbulențe pe piața globală de la pandemia de COVID-19 încoace De la regionalizarea conflictului, s-au înregistrat turbulențe majore pe piața globală de țiței după ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz. Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan. Tancurile petroliere și navele de marfă sunt blocate într-o coadă de câteva mile lungime.  Având în vedere că strâmtoarea se ocupă de aproximativ 20% din comerțul global de petrol, întreruperea provoacă creșterea prețurilor la petrol și gaze la nivel global. Prețul barilului de petrol a ajuns la 93,75 de dolari. Între timp, sute de mii de călători întâmpină dificultăți în Orientul Mijlociu după ce au fost anulate mii de zboruri ca urmare a escaladării conflictului dintre Israel și Iran la scară regională, fiind atacate și alte state arabe. Aproape 14.000 de zboruri planificate din aeroportule a 10 țări au fost anulate de când SUA și Israel au bombardat Iranul, iar acesta din urmă a trecut la represalii. Pe 6 martie, 10 țări și-au închis parțial sau în totalitate spațiul aerian, potrivit CNN .Zborurile efectuate la Aeroportul Internațional din Dubai au scăzut cu 85% din 28 februarie. Peste 300.000 de cetățeni britanici locuiesc sau sunt în tranzit în țările din Golful Persic, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a raportat că 17.500 de cetățeni americani au reușit să se întoarcă în SUA. Sursa Foto: Shuterstock Autorul recomandă: Trump: Evacuăm mii de oameni din Orienul Mijlociu

Șefa OMV Petrom, prima reacție după creşterea preţului la carburanţi. Ce se întâmplă în România: Suntem un importator net de petrol brut

Prețul carburanților a crescut în România, fiind marcată o majorare consistentă a tarifului la pompă, după escaladarea conflictului din Iran. Acum, un litru de benzină costă peste 8 lei (vezi AICI). În aceeași zi în care clienții stațiilor de alimentare au fost întâmpinați cu prețuri mai mari la combustibili, premierul Ilie Bolojan preciza că nu își dorește sub nicio formă ca tariful să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Acum, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey 2026, șefa OMV Petrom, Christina Verchere, a făcut primele declarații legate de creșterea prețului la carburanți, precum și despre aprovizionarea cu petrol, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. Iată ce se întâmplă în România.  Orientul Mijlociu furnizează 20-35% din ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale la nivel mondial. De altfel, regiunea este un „coridor” de tranzit important pentru mărfuri. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a susținut că în condițiile în care există perturbări logistice, există rute alternative, chiar dacă stabilirea lor ar necesita mai mult timp. „Se vor găsi soluţii la rutele de tranzit, dar este problema de perturbare a fluxurilor de aprovizionare şi cât de rapid vor putea fi puse pe picioare”, a susținut Christina Verchere. În cadrul conferinței PwC CEO Survey 2026, a oferit o serie de declarații legate atât de creșterea tarifelor la combustibili, cât și despre aprovizionarea cu petrol. „Toate aceste perturbări ale fluxurilor provoacă un şoc major la nivel de preţ, mai ales în Europa – şi am văzut asta şi cu gazul rusesc. Nu este vreo îndoială că putem vedea salturi de preţ – şi chiar foarte rapid – pentru că aceste perturbări vin pe neaşteptate”, a spus CEO OMV Petrom, conform Ziarul Financiar. Prețul la benzină a crescut, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „Nu trebuie să spunem că toată aprovizionarea a dispărut de pe piaţă, încă există petrol şi produse de bază de petrol care sunt produse. Problema poate cea mai mare este cu gazul din Qatar. Vom vedea cum vor veni soluţiile şi cât de repede vor fi puse în practică. Am fost întrebată «nu le merge bine companiilor petroliere când se întâmplă asta?». Am lucrat în oil & gas de aproape 35 de ani. Nu ne place asta. Aceste perturbări pot avea creşteri bruşte de preţuri, dar apoi de multe ori poţi avea intervenţii, care nu întotdeauna sunt făcute în mod logic. Şi de asemenea, aceste crize nu fac deloc bine economiilor. Dacă economiile suferă, business-urile suferă, iar noi suntem parte din business”, a spus CEO OMV Petrom. Ce se întâmplă în România Va putea fi observată o „volatilitate a prețului”, susține Christina Verchere, continuând să precizeze că speră să fie găsite soluții, iar aprovizionările să revină la normal. A mai menționat faptul că OMV Petrom nu se confruntă cu probleme la capitolul aprovizionării, în acest moment. „Omv Petrom nu are probleme în acest moment cu aprovizionarea. În România, noi suntem un importator net de petrol brut. Aproximativ 65% din petrolul procesat la Petrobrazi vine din România, restul este importat, atât pentru Petrobrazi cât şi pentru Rompetrol. Suntem de asemenea un importator de produse pe bază de petrol. Avem stocuri ridicate de benzină, mici deficienţe la diesel, dar facem comerţ pentru a echilibra balanţa. Suntem încrezători în rutele noastre de aprovizionare, care nu vin din acea parte din lume”, a continuat aceasta. „Suntem un investitor major în România” „Suntem un investitor major în România, ne uităm aici pe termen lung. Şi asta este normal pentru companiile de energie. Credem mult în România. Această nouă volatilitate este un şoc în sistem, întrebarea este cât va dura revenirea. (…) Traversăm probabil o perioadă economică complicată, dar aceasta poate reprezenta şi un moment de reset. Din perspectiva sectorului energetic, România are oportunităţi majore de creştere şi ar putea avea un rol mai important în Uniunea Europeană”, a continuat Verchere. Marea Neagră, un „game changer” pentru economie Christina Verchere susține că Marea Neagră ar putea deveni un pilon extrem de important pentru economie. A explicat și în ce mod. „Marea Neagră poate deveni un „game changer” pentru economie, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale, la schimbarea relaţiilor regionale şi la dezvoltarea unor noi oportunităţi pe întregul lanţ de valoare. România ar trebui să îşi facă vocea mai bine auzită la Bruxelles pe acest subiect. În acelaşi timp, domeniul apărării devine tot mai important, în contextul noilor programe europene de finanţare – SAFE. Când am ajuns prima oară aici mi s-a explicat că geografia a fost câteodată dezavantajul României. Acum cred că geografia este avantajul României şi că este o mare oportunitate aici. Nu trăiesc în teamă, am trecut prin atât de multe în ultimii 5-6 ani ca ţară şi este mereu rezilientă”, a mai precizat CEO OMV Petrom. Autorul recomandă: „Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului „la pompă” Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina. Decizia, pe fondul disputei privind petrolul rusesc Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom Turbulențe majore pe piața globală de țiței.După ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz, și Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan Sursă foto: captură video, Shutterstock

Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare

Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.”  Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus