UE accelerează tranziția la energia atomică
În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare. De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate și automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026
Creșterea prețurilor la energie, alimentată de războiul din Iran, pune presiune pe economie, accelerează inflația și afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la 0,5%, notează Bloomberg. Primele date indică deja o evoluție slabă. Economiștii estimează că economia a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, după un avans de 0,3% la finalul lui 2025. Pentru luna aprilie este anticipată o inflație de aproximativ 3,1% în Germania și în jur de 3% în zona euro. În acest context, Banca Centrală Europeană ia în calcul posibile majorări de dobânzi, care ar putea frâna economia. Autoritățile avertizează că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata crizei energetice și de blocajele din aprovizionarea cu petrol și gaze în zona Strâmtorii Ormuz. Pentru a limita impactul, guvernul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație și companii. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a susține consumul, în condițiile în care populația începe să își reducă cheltuielile. În paralel, mediul de afaceri cere reforme pentru stimularea creșterii economice, precum reducerea birocrației și a taxelor. Capacitatea guvernului de a adopta astfel de măsuri este însă limitată de tensiunile politice din coaliția de guvernare. Chiar dacă Berlinul a lansat un program amplu de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, impactul acestuia riscă să fie diminuat de criza energetică.
Vicepremierul Tanczos Barna: Reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară
„Nu cred că o să genereze un șoc. De ajutat, cu siguranță, nu ajută această criză politică. Am fi avut nevoie de calm, de liniște și de reforme, de măsuri economice care să ajute la relansarea economică”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. Vicepremierul a declarat că austeritatea nu rezolvă crizele bugetare. „Nicăieri austeritatea, doar austeritatea, n-a rezolvat nici o criză bugetară. În nicio țară. Nici în Grecia, nici în alte țări europene sau nici în alte țări de pe alte continente. Pur și simplu, reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară, mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, a spus Tanczos Barna. El a explicat că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative în economie. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a afirmat vicepremierul. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat” El a spus că ajustările bugetare făcute prea rapid pot avea efecte negative asupra economiei. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a spus vicepremierul. Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene.
Liderul comuniștilor din Rusia avertizează Parlamentul asupra riscului unei revoluții din cauza problemelor economice
Ghenadi Ziuganov, în vârstă de 81 de ani, a lansat acest avertisment într-o ședință plenară a Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie, potrivit unei înregistrări a discursului său, publicată pe site-ul oficial al Dumei. „Facem tot ce putem pentru a-l sprijini pe Putin, strategia și politicile sale, dar dumneavoastră (guvernul – n.r.) nu ascultați”, a spus el marți. Declarațiile au stârnit unele aplauze și au fost ascultate cu atenție de Viaceslav Volodin, președintele Dumei și un aliat apropiat al lui Putin, relatează Reuters. Ziuganov a spus că o recentă ședință de guvern convocată de Putin a fost cea mai sumbră din ultimul timp. Liderul comuniștilor cere măsuri urgente pentru a evita o revoluție ca în 1917 „Dacă voi (guvernul – n.r.) nu adoptați urgent măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Să luăm niște decizii”, a adăugat Ziuganov. Deși a fost lansat acest avertisment, în Rusia nu sunt, deocamdată, semne de proteste sau tensiuni sociale majore, pe fondul cenzurii stricte, al interzicerii manifestațiilor, al pedepselor dure pentru opozanți și al influenței tot mai mari a Serviciului Federal de Securitate, principalul succesor al KGB-ului sovietic. Deși partidul lui Ziuganov, al doilea ca mărime în Parlament, este principalul succesor al Partidului Comunist sovietic, acesta îl susține de ani de zile pe Vladimir Putin și politicile sale, criticând doar moderat partidul de guvernământ Rusia Unită. Revoluția din 1917 a dus la căderea monarhiei ruse, bolșevicii preluând puterea și deschizând drumul formării Uniunii Sovietice, care s-a prăbușit în 1991. Putin, aflat la putere ca președinte sau prim-ministru din 1999, a promis în mod repetat stabilitate și a vorbit despre caracterul distructiv al revoluțiilor. Săptămâna trecută, el și-a mustrat oficialii de rang înalt după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut să vină cu noi măsuri pentru a stimula creșterea economică.
Piețe și magazine tot mai goale. Vânzătorii comerciali lasă din prețuri din lipsa clienților
Piețele și magazinele alimentare din România sunt tot mai goale. Pensionarii țin cu dinții de puținii bani pe care îi mai au. În Constanța, la o piață unde era furnicar de oameni, peisajul este tot mai dezolant. Potrivit reportajului realizat de Kanal D, mai trec doar câțiva pensionari rătăciți în a căror pungi mai bate doar vânt de pagubă. Pensionarii vin în piață mai mult la plimbare decât la cumpărături Stau și așteaptă. „Erau ca furnicile aici. Nu aveai loc să treci. Bate vântul. Scumpe toate”. Vânzătorii mai lasă de la ei pentru a nu rămâne cu marfa nevândută. O spune chiar Elena Garoafă, care de 40 de ani vinde la aceeași tarabă. „Mai pun o legătură în plus. Mai pun 2 roșii în plus. Nu au. Mai vin unii, bătrâni neputincioși și se roagă „mai dă-mi o feliuță de pepene, o pară”. Astea sunt vremurile. Înainte cumpărau cu sacoșa”. Într-o altă piață, clienții sunt mai mult la plimbare. „Cașcaval. 60 lei. Să-l cumperi? N-ai cum.”. Peștele este 58 lei kilogramul. Unii pensionari sunt nevoiți să-și caute de muncă Cu o pensie de 3.000 lei, bătrânul spune că este nevoit să muncească în continuare. „Fac menteneanță la un hotel particular. Că nu-mi ajung banii. Cu 3.000 lei nu pot să mănânc. Și mai iau 1500 lei”. O fostă directoare de hotel, cu o pensie de 2.000 lei, spune: „Nu pot să cumpăr o roșie. A ajuns 5 lei o legătură de leuștean. Am trăit toate vremurile. Mai rău ca acum nu se poate”. Cu cât a scăzut puterea de cumpărare în România? Dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii a scăzut de la 32,6% în decembrie 2024 la -8,1% în decembrie 2025. Două roșii au ajuns să coste 20 lei. În urmă cu un an, cu 20 lei se puteau cumpăra patru roșii. „Dacă ne uităm în urmă cu un an, un pensionar își putea să facă cumpărături cu 1000 lei și rămânea cu un mic confort. Azi, același cost îl costă pe același pensiona 1100 lei, în timp ce pensia n-a crescut proporțional. Pierde între 100 și 150 lei putere de cumpărare reală”, a spus Flavius Jakubowicz, expert financiar. Sursa Video: Kanal D Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 6 crize mondiale iminente dacă nu se deblochează Strâmtoarea Ormuz. Expert: Petrolul este doar începutul
Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală
Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate
Valentin Stan: Măsurile lui Bolojan sunt împotriva populației pe care o silește să se auto-excludă din condiția umană
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum măsurile lui Bolojan sunt împotriva populației. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Bolojan te omoară fără să-ți spună că te omoară. Doar îți ia medicamentul de la gură, mâncarea de la gură și te silește să te auto-excluzi din condiția umană… Transformându-te în ce? Acest individ fără conștiință, fără rușine, fără verticalitate și condiție morală, este personajul în jurul căruia noi discutăm astăzi ceva? Ăsta este subiect de discuție într-o comunitate civilizată europeană? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum măsurile Guvernului Bolojan sunt împotriva populației. Acesta a început prin a spune că merită să analizăm măsurile din România având perspectiva Iranului. Istoricul susține că actuala guvernare a luat mai multe măsuri neconstituționale. Acesta subliniază că măsurile lui Bolojan se pot asemăna cu cele din Iran, din punct de vedere al efectelor devastatoare asupra populației. Trebuie să încerci să îți ieși din cămașa lui Nesus și să plutești puțin într-o secvență peripatetică de înțelepciune socratică. Așa și am vorbit de Iran. O să te rog să fii foarte atent la ce o să îți arăt acum. Este un moment din 24 februarie 2026. Hai să ne uităm și în timp ce ne uităm să ne și gândim la Iran. Documentul ăsta este oficial, da? Preluat de pe site-ul Guvernului. Celălalt fragment este un extras din Constituția României, preluat de la Nicușor… Ce ne interesează pe noi de la Ilie (n.r. Ilie Bolojan, Premierul României) este oficial de la Guvern. Hai să citim puțin din Constituție, dacă nu vă supărați. Deci astea sunt lucrurile pe care nu le poți face prin Ordonanță de Urgență. Ce este asta? Ordonanță de Urgență privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Ai putea să crezi, băi, e tare. Și pentru modificarea și completarea unor acte normative… Măsuri pentru descentralizare și creștere a capacității administrative. Bravo… Poftim? Modificări privind ce? Drepturile persoanelor cu dizabilități? Ne ocupăm de persoanele cu dizabilități? Adică umblăm la drepturile lor? Da, ok… Se instituie posibilitatea executării silite a indemnizației prin ordonanța de urgență? Nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică, spune Constituția. Deci, stai că noi vorbim despre Iran sau despre ce? Da? Păi, stai puțin… Ăla spunea să fie condamnați mai repede la moarte. Păi și ăsta îi condamnă la foame, mă Marius, ție ți se pare că aici… La foame… Dar la boală? Stai puțin. Bolojan te omoară fără să-ți spună că te omoară. Doar îți ia medicamentul de la gură, mâncarea de la gură și te silește să te auto-excluzi din condiția umană… Transformându-te în ce? Acest individ fără conștiință, fără rușine, fără verticalitate și condiție morală, este personajul în jurul căruia noi discutăm astăzi ceva? Ăsta este subiect de discuție într-o comunitate civilizată europeană?
Cresc pensiile cu 500 lei pentru această categorie de pensionari, de la 1 ianuarie 2027
Vești îmbucurătoare pentru o anumită categorie de pensionari. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, se preconizează că pensiile vor crește cu 500 de lei pentru categoria respectivă. Florin Manole, Ministrul Muncii, susținea că peste doar câteva luni vor avea loc majorări ale pensiilor. Într-o declarație publică, Florin Manole, Ministrul Muncii, susținea că pensiile românilor ar urma să fie majorate începând de la 1 ianuarie 2027. Decizia vine după ce pensiile nu au mai fost indexate în ultimii doi ani. Oficialul a susținut, de altfel, că mărirea procentuală va fi stabilită abia spre finalul anului, după ce se va aproba bugetul. De asemenea, eliminarea CASS în cazul pensiilor de peste 3.000 de lei este luată în discuție. Cresc pensiile cu 500 lei pentru această categorie de pensionari, de la 1 ianuarie 2027 Pensii mai mari cu 500 de lei O mărire cu 500 de lei ar putea fi posibilă, de exemplu, în cazul pensionarilor care au acum o pensie de 5.000 de lei. În total, ar urma să aibă 5.500 de lei. De asemenea, o mărire de 250 de lei ar putea fi posibilă în cazul pensionarilor care au o pensie de 2.500 de lei. În total, ar urma să aibă 2.750 de lei. Odată cu indexarea de la 1 ianuarie 2027, o mărire cu 300 de lei ar putea fi posibilă și în cazul celor care iau, acum, 3.000 de lei. În total, ar urma să aibă o pensie de 3.300 de lei. Autorul recomandă: Județul din România în care sunt cei mai săraci pensionari, acum, în 2026 480 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste județe din România. Cine se încadrează Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027. Cine sunt pensionarii români care se vor bucura de această majorare Care este Sectorul din București cu cei mai bogați pensionari acum, în 2026 Pensie crescută cu 1.100 lei. Ce trebuie să faci și ce acte trebuie depuse pentru a beneficia de majorare
FMI și Banca Mondială confirmă dezastrul pentru România. Previziunile de creștere economică, tăiate la jumătate
FMI și Banca Mondială confirmă, cu cifre ca un duș rece, dezastrul economic provocat de politicile guvernării Bolojan. În timp ce administrația Bolojan nu acceptă realitatea și menține propriile prognoze nerealiste, forurile economice internaționale lansează un avertisment fără precedent, scrie Mediafax. Cifrele care îl contrazic pe Bolojan În doar câteva luni, perspectivele economiei românești s-au deteriorat grav. Ultimele evaluări venite de la Washington, publicate în luna aprilie 2026, indică o neîncredere totală în capacitatea actualului guvern de a genera dezvoltare economică. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială și-au revizuit drastic în jos estimările privind performanța economiei noastre pentru anul curent. Graficul „Prăbușirii economiei” este edificator pentru modul în care guvernarea alege să se raporteze la criză. În ciuda avertismentelor clare și a înjumătățirii ritmului de creștere de către experții independenți, estimările asumate de „Planul Bolojan” rămân încremenite la 1,0%, ignorând complet deteriorarea accelerată a mediului de afaceri, scăderea consumului și impactul negativ al supra-taxării. Această tăiere masivă a prognozelor de către instituțiile financiare internaționale nu reprezintă doar niște simple procente pe o foaie de hârtie. Ele se traduc, în viața de zi cu zi a românilor, prin mai puține locuri de muncă, înghețarea investițiilor, imposibilitatea susținerii reale a creșterilor de pensii și salarii, și prelungirea agoniei economice. Este confirmarea oficială, la nivel internațional, că actualul plan economic a eșuat. Autorul recomandă:
Încrederea în economie s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025. Cum a fost creșterea economică în mandatele Ciolacu vs Bolojan
Indicatorii privind încrederea în economie și dinamic PIB-ului scot la iveală o deteriorare vizibilă a perspectivelor economice ale României. La această criză se mai adaugă și revizuirile pe minus făcute de FMI și Banca Mondială cu privire la economia României, scrie Mediafax. Încrederea în economia României se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în paralel cu o încetinire accentuată a creșterii economice. În ultimele luni, situația economică a țării se menține dificilă, chiar și cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare de către guvernul Bolojan în vara anului 2025. În timp ce FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an, indicatorii de încredere economică arată, implicit, o deteriorare vizibilă. Datele Eurostat privind România, din perioada iunie 2023-martie 2026, arată o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie ESI este un indice care agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie. Pentru a fi interpretat pozitiv, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, iar acest lucru s-a întâmplat din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Cel mai bun indice din perioada menționată s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact inclusiv pe acest palier. Astfel, în ianuarie 2025, acest indice a scăzut la 99,7 puncte, pentru ca până în aprilie 2025 inclusiv să depășească din nou pragul de 100 de puncte. Indicele încrederii în economie, în scădere în a doua parte a anului 2025 În mai 2025 – luna noilor alegeri prezidențiale organizate – indicele încrederii în economie se situa ușor sub 100 de puncte, respectiv la 99,3 puncte. Două luni mai târziu, în iulie, când Guvernul Bolojan a adoptat măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, situația a început să se agraveze. Datele Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, văzut ca semnal pentru recesiune. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, arată că indicele de încredere în economie a ajuns la 92 de puncte. Creșterea economică a României în 2025 în mandatul Ciolacu vs. mandatul Bolojan În privința creșterii economice pe trimestre în anul 2025, datele Eurostat arată o schimbare semnificativă. În trimestrul 2 din 2025, respectiv în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu în calitate de premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare creștere din UE, după Malta și Danemarca, potrivit datelor Eurostat. La momentul respectiv, România a stat mai bine la capitolul creștere economică decât marile economii europene – Franța, Germania, Spania. După șase luni de guvernare Bolojan, situația economică s-a schimbat. Datele Eurostat arată că în trimestrul 4 din 2025, România a ajuns la polul opus, respectiv a înregistrat a doua cea mai mare scădere din UE, respectiv -1,9%. Țara care ne-a „întrecut” la această scădere este Irlanda, cu -3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile externe. În mod particular, scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului, dar și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Autorul recomandă: