Etichetă: economie

România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei

În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027. Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax. În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate. Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS. Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI. De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie. Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%. Autorul recomandă:

Realitatea economică românească. Trăim de pe o zi pe alta. Cum a ajuns să intre pe minus consumul. Salariile nu au ținut pasul cu inflația

Realitatea economică românească arată că trăim de pe o zi pe alta. Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a scăzut puternic, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De altfel, consumul a intrat pe minus, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația. Ultima statistică arată date concrete și relevante pentru situația actuală a României. În prima parte a anului 2025, situația a avut o tendință pozitivă. Și anume, a fost identificată o creștere treptată în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie a seriei ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Situația s-a inversat, însă, din august 2025, după ce au intrat în vigoare o parte din măsurile Guvernului Bolojan, arată MEDIAFAX. Salariile nu au ținut pasul cu inflația Consum pe minus, în România, în ultimele luni Odată cu implementarea măsurilor, tendința a deveni descendentă. Și anume, până la începutul anului 2026, s-a înregistra un consum pe minus, după cum urmează: August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -6,2% Ce înseamnă acest aspect? Practic, puterea de cumpărare a scăzut, după scumpirile persistente. Odată cu această scădere a consumului se pune o presiune și pe companii, îndeosebi în ramurile HoReCa și Retail. Situația nu s-a arătat îmbucurătoare nici în cazul salariilor, căci acestea nu au ținut pasul cu inflația. Dacă la începutul lui 2025, procentajul era pe plus, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan, tendința a devenit descendentă. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut, după cum urmează: Iulie 2025: -2,4% August 2025: -5,0% Septembrie 2025: -5,3% Octombrie 2025: -5,0% Noiembrie 2025: -5,1% Decembrie 2025: -4,5% Ianuarie 2026: -5,5% Februarie 2026: -5,0% Și pensiile au fost afectate în ultimul an. Dacă îm primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%, tendința a devenit, apoi, descendentă. În august 2025, ajungea la 11,7%. Apoi, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat pe minus, după cum urmează: Septembrie 2025: -8,2% Octombrie 2025: -8,1% Noiembrie 2025: -8,1% Decembrie 2025: -8,5% Ianuarie 2026: -8,3% Februarie 2026: -8,3% Cu alte cuvinte, în ultimul an a putut fi observată o scădere generală a nivelului de trai. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate Sursă foto: Shutterstock; INS

Coșul minim de supraviețuire în 2026 Cât costă să mănânci o lună în România

Coșul minim de supraviețuire în 2026. Te-ai întrebat vreodată cât costă, în total, produsele alimentare pentru o lună în România? În ultimul an, multe produse și servicii au înregistrat creșteri ale prețurilor. Costurile diferă, desigur, de la o persoană la alta, precum și în funcție de varianta abordată (gătit acasă, comandat sau varianta echilibrată). Ai efectuat vreodată un calcul total lunar al cumpărăturilor, în economia actuală? Costul total diferă în funcție de preferințele și stilul de viață al fiecăruia. Există trei variante care ar putea fi luate în considerare, atunci când faci un calcul total lunar. Coșul minim de supraviețuire în 2026: Cât costă să mănânci o lună în România Coșul minim de supraviețuire în 2026 Varianta de supraviețuire Prima pe listă este varianta de supraviețuire (gătit exclusiv acasă). Această variantă presupune achiziții de supermarket de tip discount, produse marcă proprie, precum și o dietă bazată pe carbohidrați și proteine accesibile. Iată câteva costuri: Pâine și cereale: 150 lei (pâine feliată, orez, paste, făină). Lactate și ouă: 350 lei (lapte, brânză telemea, iaurt, 30 ouă). Carne și pește: 550 lei (predominant pui si porc, conserve de pește). Legume și fructe: 400 lei (cartofi, ceapă, morcovi, fructe de sezon). Altele (ulei, cafea, condimente): 200 lei. Practic, un ar fi un total minim de 1.650 de lei pe lună (aproximativ 55 de lei pe zi). Varianta echilibrată A doua variantă pe listă este cea echilibrată. Dacă adăugăm carne de vită, pește proaspăt, nuci, semințe și câteva mici „plăceri” (un suc, un desert), costurile urcă semnificativ în 2026. Pâine artizanală / integrală: 200 lei. Lactate premium / brânzeturi: 450 lei. Carne diversificată și pește proaspăt: 800 lei. Legume și fructe bio / variate: 600 lei. Cafea de specialitate și băuturi: 250 lei. Practic, un ar fi un total minim de 2.300 de lei pe lună (aproximativ 76 de lei pe zi). Varianta de a comanda prin aplicații Dacă alegi să comanzi și mâncare prin aplicații, o singură masă costă între 50 si 80 lei. Dacă faci asta de 3 ori pe săptămână, adaugi aproximativ 800 lei la sumele de mai sus. Autorul recomandă: Cât costă să te muți la „casa ta” în 2026. Am făcut calculul complet pentru mobilarea unui apartament cu 2 camere. Care sunt costurile ascunse Harta pensiilor la nivelul UE. Cine trăiește cel mai bine în Europa și unde nu ajung banii de la o lună la alta Cât te costă să ții o mașină în 2026: De la RCA, la revizii și carburant. Calcul complet pentru un an Cât costă să cumperi un an de vechime în muncă, în 2026. Există o nouă formulă de calcul pentru viitorii pensionari Cât costă să trăiești o lună în Spania. Calculul complet făcut de un român

Spania este aproape de o bulă imobiliară din cauza Madridului

Spania este aproape de o bulă imobiliară după ce capitala a devenit o atracție pentru investitori din „Lumea Nouă”.  În timp ce locuitorii Barcelonei se plâng de supraturism, închirierile de scurtă durată au înrăutățit criza imobiliară din Spania. Investitorii nord-americani și sud-americani continuă să cumpere locuințe și să le închirieze sau să le vândă la prețuri tot mai mari. Și cumpără locuințe chiar din cartierele bogate. Madridul pare să devină un „El Dorado” pentru investitorii imobiliari. Nu și pentru localnici, potrivit unui reportaj realizat de France24. Pentru americani, Madridul este paradisul. Pentru localnici, a devenit un infern Tinerii americani experimentează „paradisul” -precum Danielle Grobman. Este uimită că în Spania poate să aibă parte de un sistem medical accesibil și adoră viața culturală a Madridrului. Dar pentru localnici, situația este devastatoare din cauza exodului de investitori și cumpărători din „Lumea Nouă”. O bulă imobiliară a mai fost și între anii 2006-2007, dar a fost cauzată atunci de băncile care acordau prea multe împrumuturi. Criza imobiliară actuală este provocată de lipsa ofertei de locuințe noi. Numărul proprietarilor tineri (26-29 de ani) a scăzut de la 59% în 2007 la 27% în 2024. Accesul lor la locuințe este posibil doar datorită sprijinului financiar din partea familiilor lor. În Salamanca, fiecare metru pătrat a ajuns să coste 10.000 de euro. Pentru agenți imobiliari străini, ca Alin Enriquez, sau investitori ca Alfonso Tamayo din Mexic, este o afacere profitabilă. Ei cumpără și scot la vânzare sau închiriază apartamente cu sufragerii spațioase. Spaniolii sunt nemulțumiți Octavio Rojas, șeful unei asociații mexicane, spune că Madridul este o atracție pentru investitori fiindcă are un nivel mai mare de securitate. În centrul capitalei, activiștii civili protestează împotriva afaceriștilor imobiliari bogați și au ocupat o clădire în semn de boicot. Irene Moreno Castro, o rezidentă amenințată cu evacuarea, spune că localnicii ca ea nu mai pot face față costurilor. Ea spune că rezidenții „dau viață” orașului.  Prețurile la chirii s-au dublat în ultimii ani. Sursa Foto: Shutterstock/Envato/Profimedia Autorul recomandă:„Spania e teribilă”. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare

Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere

Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027.  Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz

Ministrul Economiei și noul ambasador SUA au discutat extinderea parteneriatului economic

„Am avut o primă întâlnire cu noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, E.S. domnul Darryl Nirenberg. Am discutat despre direcțiile concrete prin care putem întări componenta economică a parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de ministrul Economiei, Irineu Darău.  Pe agenda discuțiilor s-au aflat mai multe subiecte precum creșterea investițiilor și a comerțului, cu accent pe domenii precum industria, sectorul de apărare și exploatarea resurselor minerale. Un alt punct de discuție a fost economia digitală. „Am abordat și economia digitală, unde România are un avantaj real prin forța de muncă bine pregătită. Obiectivul este să transformăm acest avantaj în investiții, dezvoltare și valoare adăugată în economie”, notează ministrul.  Darău și ambasadorul american au discutat și simplificarea mecanismelor de finanțare și sprijinirea startup-urilor: „Avem nevoie de mecanisme mai simple și mai rapide, care reduc birocrația și accelerează investițiile. Și încurajăm capitalul american să aleagă și România drept destinație în dezvoltare și de încredere”.  Discuțiile au inclus și sectorul turismului, unde ministrul a punctat necesitatea unei promovări mai coerente și a unei colaborări mai eficiente.  „România are nevoie de parteneriate care produc rezultate în economie, iar Statele Unite sunt unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai noștri. Miza este să extindem acest parteneriat prin investiții și proiecte aici, în țară”, se mai arată în mesajul ministrului Darău. 

Premierul Australiei estimează cât ar putea dura criza petrolieră și dă recomandări populației: Deplasați-vă la muncă cu trenul sau autobuzul

Anthony Albanese i-a îndemnat pe australienii de rând să nu mai folosească în exces carburanții pe fondul crizei petroliere din Strâmtoarea Ormuz. „Dacă poți să iei trenul, autobuzul sau tramvaiul pentru a merge la muncă, fă-o”, a spus premierul australian. Premierul a anunțat că au fost adoptate noi legi în Parlamentul Australian pentru a plafona taxa pe carburanți timp de trei luni. Premierul Australiei: Criza ar putea dura „luni” Anthony Albanese a precizat că Australia ar putea trece printr-o criză energetică ce ar putea dura câteva „luni”. „Realitatea este că șocurile economice cauzate de acest război vor fi cu noi pentru câteva luni”, a adăugat șeful guvernului australian. ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat 00:29 MISIUNE SPAȚIALĂ 🚨 2 ore până la marea lansare NASA spre Lună. Urmărește live pe Gândul evenimentul istoric 23:23 Recent, premierul australian (din Partidul Laburist) a celebrat Paștele Evreiesc alături de evreii din Australia. El a anunțat că toți angajații de 18-20 de ani vor fi plătiți cu salarii de anajați obișnuiți. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată „soluție populistă”

Bolojan: Extinderea UE nu este doar un act de generozitate, ci este o decizie strategică

Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”. „Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan. El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene. „Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări. Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul. El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”. Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.

China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului.  În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”.  Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili  pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride.  Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie,  în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran

Șefa FMI lansează un avertisment fără precedent: Pregătiți-vă pentru ceva inimaginabil

Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat luni că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru „inimaginabil” după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ea spune că inflația va crește și va duce la creșterea prețurilor cu 10% la nivel global, potrivit Reuters. Sfatul directoarei FMI? Autoritățile trebuie să anticipeze scenarii extreme și să se pregătească  înainte ca acestea să devină realitate. Pentru prima oară de la pandemia de COVID-19, lumea este din nou pusă la grea încercare de scumpiri, blocaj comercial și inflație. Inflația globală ar putea urca cu 40 de puncte Georgieva a declarat luni la un simpozion al Ministerului Finanțelor din Japonia, la Tokyo, că prețul petrolului crește cu 10% și se menține la acel nivel cea mai mare parte a anului. Astfel, inflația globală va urca cu 40 de puncte de bază. Directoarea FMI a transmis un mesaj  clar guvernelor și companiilor din întreaga lume. „Reziliența noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului