Cât te costă în 2026 să deschizi un SRL în România. Au fost introduse reguli noi
În 2026, deschiderea unui SRL în România vine cu reguli noi implementate. Cea mai semnificativă privește reintroducerea capitalului social minim obligatoriu, stabilit acum la 500 de lei. Acest prag a fost eliminat în trecut pentru a simplifica procesul demarării unei afaceri, dar noile reguli readuc această condiție, alături de o serie de costuri pe care viitorii antreprenori trebuie să le ia în calcul. Costurile de înființare pentru o firmă Pentru înregistrarea firmei la Oficiul Național al Registrului Comerțului, costurile încep de la 138 de lei și ajung la 152. Suma acoperă procedura de înregistrare și publicarea în Monitorul Oficial. La acești bani se adaugă capitalul social minim de 500 de lei, care trebuie depuși într-un cont bancar temporar înainte de înmatricularea firmei. Deși reprezintă o obligație, suma nu este blocată definitiv, putând fi utilizată ulterior pentru cheltuielile societății. O regulă nouă prevede că, dacă societatea depășește o cifră de afaceri de 400.000 de lei, capitalul social va trebui majorat la 5.000 de lei. Mai departe, un alt cost obligatoriu este semnătura electronică, necesară pentru depunerea declarațiilor și comunicarea cu ANAF prin Spațiul Privat Virtual. Vorbim despre osumă care costă, în general, între 150 și 250 de lei pe an. Opțional, cei interesați pot alege și realizarea unei ștampile, deși nu mai este cerută de lege, prețul fiind de aproximativ 80-120 de lei. În schimb, cine preferă să nu se ocupe singur de formalități poate apela la firme de consultanță sau avocați. Onorariile pentru redactarea actului constitutiv și depunerea dosarului variază, de regulă, între 400 și 1.000 de lei. Dacă nu există un spațiu disponibil pentru sediul social, serviciile de găzduire reprezintă o soluție des întâlnită, cu tarife cuprinse între 500 și 1.200 de lei pe an, în funcție de furnizor și de pachetul ales. Ce cheltuieli apar după înființarea firmei Odată ce firma devine operațională, apar și costurile de funcționare. Contabilitatea pentru un SRL mic, fără angajați sau cu activitate redusă, se situează între 250 și 600 de lei pe lună. Mai avem și administrarea unui cont bancar business, care de regulă implică comisioane lunare între 30 și 100 de lei, iar pentru emiterea facturilor mulți antreprenori folosesc programe dedicate, cu costuri de aproximativ 150–300 de lei pe an. În ceea ce privesc taxele, microîntreprinderile plătesc un impozit de 1% din cifra de afaceri, dacă au cel puțin un angajat și venituri sub 100.000 de euro, cota unică înlocuind în multe situații variantele anterioare. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite sau plafonul este depășit, se aplică impozitul pe profit de 16%. În același timp, impozitul pe dividende a crescut la 16%. Așadar, pentru a deschide o firmă, este nevoie de aproximativ 700-800 de lei, incluzând taxele, capitalul social și semnătura digitală. Cine apelează la servicii de consultanță, plus un sediu social găzduit, trebuie să achite chiar și 2.500 de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile de la Târgul de Mărțișor. Cât costă poalele-n brâu sau chipsurile de șorici Cât costa o fată în bordelurile de care se ocupa văduva lui Gabriel Cotabiță. Ce fel de servicii făceau ca prețul să explodeze Ce preț are postul Paștelui. Câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru 7 săptămâni de post
Germania a activat evoluția companiilor private din zona euro. Producătorii au avut cel mai mare profit din 2022
Activitatea firmelor și companiilor private din zona euro au înregistrat o evoluție neașteptată, după ce producătorii au înregistrat cea mai bună performanță în 2022, în contextul unei creșteri în Germania, transmite Financial Times, citat de Ziarul Financiar. Indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI) calculat de S&P Global a urcat la 51,9 în februarie, de la 51,3 în luna precedentă, și s-a menținut peste pragul de 50 care separă expansiunea de contracţie. Previziunile analiștilor au fost ceva mai modeste, cu o creștere de maxim 51,5. Germania își menține statutul de țara cu cea mai dezvoltată economie din Uniunea Europeană și a reprezentat principalul motor din sectorul manufacturier. Economia din Germania revine pe un trend ascendent, pentru prima dată în peste trei ani şi jumătate, pe măsură ce guvernul majorează cheltuielile pentru apărare şi infrastructură. Și Franța și-a îmbunătățit indicatorul economic, însă acesta se află sub pragul de 50. „Poate fi prematur, dar acesta ar putea fi punctul de cotitură pentru sectorul manufacturier”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist la Hamburg Commercial Bank, într-un comunicat de vineri. Industria este „pe o bază mai stabilă şi ar putea contribui la creşterea economică generală în acest an, în loc să o frâneze”. Economia Europei evoluează, însă nu avut vârfuri spectaculoase, însă în urma tarifelor comerciale impus de Donald Trump. Creşterea economică din acest an, estimată la puţin peste 1%, ar urma să fie susţinută de expansiunea cheltuielilor din Germania, în timp ce dobânzile scăzute şi stabile au ridicat încrederea consumatorilor la cel mai înalt nivel de la finalul lui 2024. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță „revenirea pe traiectorie ascendentă” Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică efectele pentru Gândul Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028
Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță revenirea pe traiectorie ascendentă
„Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”, transmite Guvernul României, într-o postare în care menționează o accelerare a PIB la 0,8% în a doua parte a anului 2025 și un trimestru III „cu dinamică solidă”. Mesajul se concentrează pe „valoare adăugată reală în economie”, în timp ce realitatea spune o altă poveste. Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%. Cum resimt cetățenii și gospodăriile Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor. Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse. Impactul asupra companiilor și mediului de afaceri Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește. Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. RECOMANDAREA AUTORULUI Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028 Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune
Nicușor Dan recunoaște că românii o duc prost: Nu e ușor când inflația e 10%
„Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară, cea privind reduceri în administrație publică și cea privind relansare economică. Și mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență. Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea”, a spus președintele Nicușor Dan joi seara la Antena 3, atunci când a fost întrebat ce a discutat cu liderii coaliției de guvernare în privința măsurilor economice. „Toată lumea e dispusă să meargă înainte” Președintele, care se află acum la Washington pentru Consiliul pentru Pace, a precizat că românii nu trebuie să se aștepte la noi creșteri de taxe sau la măsuri suplimentare care să le afecteze și mai mult puterea de cumpărare. Președintele a mai spus că există divergențe pe tema bugetului, dar, cu toate astea, nu sunt semne de ruptură politică. „Prin negociere, care este necesară în politică, toată lumea este dispusă să meargă înainte în această formulă guvernamentală”, a afirmat el. Nu vor mai fi majorări de taxe Președintele a spus că recunoaște dificultățile economice ale românilor: „Nu e ușor când inflația este 10% și puterea de cumpărare a scăzut cu 10%. Aceasta este principala discuție dintre clasa politică și societate”, a spus el. În aceeași discuție, Nicușor Dan a mai precizat că măsurile adoptate de administrația Bolojan, deși dure, au fost luate pentru a evita o criză mai gravă, inclusiv intervenția Fondului Monetar Internațional. Vor mai fi majorări de taxe? „Oamenii au plătit un cost deja și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult”, a declarat Nicușor Dan.
Cătălin Caragea, Banca Transilvania: România are potențial ridicat de dezvoltare, dar are nevoie de colaborare mai strânsă între stat și mediul privat
România dispune de resursele necesare pentru dezvoltare economică și investițională, însă diferențele dintre dinamica mediului privat și cea a sectorului public rămân o provocare majoră. Declarația îi aparține lui Cătălin Caragea, Director general adjunct risc la Banca Transilvania, și a fost făcută la Conferița Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Oficialul bancar consideră că progresul depinde de un cadru legislativ favorabil și de un dialog mai eficient între autorități și companii. Cătălin Caragea susține că economia românească este marcată de un contrast evident între inițiativa mediului privat și ritmul de adaptare al sectorului public. „Cred că sunt două lumi la ora actuală în România, lumea privată și lumea publică. Lumea privată investește, este curajoasă, statul cred că poate să ne urmeze”, a declarat reprezentantul Băncii Transilvania. În opinia sa, România are perspective solide de dezvoltare, chiar dacă nu consideră utile comparațiile directe cu alte state membre ale Uniunii Europene. „O văd cu un potențial foarte mare. Nu neapărat aș face comparații că suntem în urmă sau înainte, dar potențialul nostru este cu adevărat de explorat”, a afirmat Caragea. Europa Connect – România Digitală Acesta a subliniat că avantajele României sunt multiple, de la resurse umane și financiare până la poziția geostrategică favorabilă. „Cred că avem tot ce ne trebuie. Avem resurse umane, cred că avem și resurse financiare, atât resurse interne, cât și fondurile disponibile, și cred că avem și o poziție geostrategică și efectul de bază, adică avem unde să creștem”, a explicat oficialul bancar. Pentru valorificarea acestui potențial, Caragea consideră esențială îmbunătățirea cadrului legislativ și intensificarea colaborării între instituțiile statului și mediul privat. „În primul rând, crearea unui cadru legislativ propice, care să faciliteze dezvoltarea, apoi un dialog mult mai strâns între actorii statali și mediul privat și, ulterior, acțiuni concrete pe ceea ce se planifică”, a concluzionat acesta. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect – România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”
Sorin Grindeanu anunță reducerea taxelor locale: Există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la România TV, că „în câteva zile va fi prezentată” o variantă pentru reducerea anumitor impozite locale. În acest sens, a precizat liderul social-democrat, „există o variantă de lucru susținută de toată lumea”. „Știți, s-au eliminat acele excepții, de exemplu, pe vechimea caselor. Se dădea o excepție, dacă era o casă de 100 de ani, atunci aveai 50% reducere, dacă era de 50 de ani, aveai 30%, ș.a.m.d. Acele excepții au fost eliminate. Din punctul nostru de vedere, sau și al UDMR, pentru că ei au propus și noi am susținut, aceste lucruri trebuie să revină și vor fi prezentate. Deci, da, există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse”, a afirmat liderul PSD, la România TV. Întrebat despre impozitarea persoanelor cu dizabilități, el a spus: „Avem o propunere susținută de noi și de UDMR ca prima casă, o casă, casa de domiciliu să aibă o deducere de 50%. La fel, la mașini”. Președintele PSD, Sorin Grindeanu „La nivel european există o preocupare care ar trebui să fie și la noi și e o politică la nivel european, chiar și a Comisiei Europene, legată de locuințe. Și această preocupare duce la politici publice care să încurajeze acest lucru. La noi pare că încă nu s-a ajuns cu această politică publică, ba din contră, dar e binevenită propunerea UDMR”, a mai precizat Sorin Grindeanu. Autorul mai recomandă: Ciolacu confirmă dezvăluirile Gândul: Deficitul a fost scăzut printr-o șmecherie contabilicească, ca Bolojan să fie salvatorul României Cum se calculează impozitul auto în 2026. Cât plătesc șoferii Voucherele la gaze prevestesc un șoc psihologic iminent. De la 1 aprilie 2026, românii rămân fără plafonare. Scenariul de la energie electrică, unde plătim cele mai mari facturi din Europa, se poate repeta și la gaze PSD îl amenință pe premierul Bolojan cu demiterea. Claudiu Manda: „Schimbați-vă sau vă schimbăm”
Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este speranța. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău: Sper să nu vină criza
Irineu Darău (USR), ministrul Economiei, a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, despre situația economică a României, care se află, oficial, în recesiune tehnică. Darău a refuzat să ofere asigurări privind o eventuală criză economică, sub pretextul că nu face „prognoze”. Țara se află în recesiune tehnică, iar agenția Fitch menține ratingul suveran al României aproape de „junk”, cu perspectivă negativă, situații pe care nici ministrul Economiei, Irineu Darău, nu pare să știe cum să le gestioneze. „Sper să ieșim din această zonă de recesiune tehnică” Întrebat cu privire la riscul unei crize, Darău a refuzat să facă „prognoze”, dar a menționat că „speră” să găsească o soluție într-un timp „rezonabil”. „Eu nu fac, v-am zis, prognoze. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități. Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică”, a declarat Irineu Darău. Irineu Darău, despre criza economică: „Nu putem ignora riscurile” Ministrul Economiei a recunoscut că există riscul unei „crize economice”, însă nu pare să aibă și o strategie, în acest sens. „Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze”. a precizat Darău. Irineu Darău confirmă că recesiunea „va mai continua” Întrebat cu privire la pericolul ca recesiunea să se adâncească, Irineu Darău nu a oferit un răspuns încurajator. Acesta a precizat că recesiunea va mai „continua” și anul acesta, însă nu va dura la „nesfârșit”. „Va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos”, a afirmat Irineu Darău pentru sursa citată. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și „coafează” deficitul bugetar Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul” Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: „Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?”
România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. UPDATE: Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. UPDATE: Sorin Grindeanu a reacționat după ce INS a confirmat faptul că România a intrat în recesiune. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. Ce înseamnă recesiune tehnică Recesiunea tehnică apare atunci când PIB-ul scade în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele anterioare. Este un criteriu statistic care arată că economia nu mai crește, ci se contractă. Pentru cetățeni, efectele apar prin reducerea puterii de cumpărare. Când prețurile cresc mai repede decât salariile, oamenii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile care nu sunt urgente. Pentru firme, scăderea cererii duce la amânarea investițiilor și la blocarea anagajărilor. Datele arată că noile comenzi au scăzut cu 12,6% în noiembrie, iar creditarea în lei pentru companii a scăzut cu 6,4% în decembrie. Băncile devin mai prudente, ceea ce face mai dificil accesul la finanțare. AUTORUL RECOMANDĂ: Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie. De ce comparatorul de oferte al ANRE poate fi înșelător și cum putem “citi“ costurile mascate din ofertele furnizorilor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România ar putea intra în recesiune tehnică
Cancelaria Prim-Ministrului anunță economii de 10 milioane de lei în 2025 față de anul precedent
„Datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de 9.968.676 lei, reprezentând o diminuare de 23,7% față de anul precedent. Din economia totală de aproape 10 milioane lei, suma de 8,4 milioane lei – adică 84% – a fost generată în cele șase luni de mandat ale noii conduceri. Semestrul 2 al anului 2025 înregistrează cheltuieli de 12,7 milioane lei, cu 39,9% mai puțin decât semestrul 2 al anului 2024 (21,1 milioane lei) și cu 41,1% sub semestrul 2 al anului 2023 (21,5 milioane lei)”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului într-un comunicat. Transportul, principala sursă de reducere a costurilor Cancelaria susține că a optimizat cheltuielile de transport prin renegocierea și ulterior rezilierea contractelor de servicii de transport cu RA-APPS. Potrivit comunicatului, numărul de autovehicule a fost redus de la 30 la 17, iar serviciile cu șofer pentru fiecare demnitar au fost eliminate, demnitarii conducând acum singuri autovehiculele de serviciu. Conform datelor prezentate, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la transport, unde cheltuielile au coborât de la 11.459.222 lei în 2024 la 7.062.933 lei în 2025 (-38,4%). Cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 lei la 18.640.698 lei (-14,8%), indemnizațiile de delegare/detașare de la 814.421 lei la 244.870 lei (-69,9%), iar cheltuielile de protocol de la 2.294.583 lei la 1.804.566 lei (-21,4%). La categoria „alte cheltuieli”, suma a scăzut de la 285.776 lei la 35.749 lei (-87,5%). Situația posturilor în ianuarie 2026 Potrivit datelor din comunicat, în ianuarie 2026, din cele 176 de posturi prevăzute în statul de funcții, 117 erau ocupate (66,48%), iar 59 erau vacante (33,52%). Dintre posturile vacante, 13 erau temporar vacante (detașări, suspendări, concedii fără plată), iar 5 posturi erau ocupate temporar. Cea mai mare reducere a fost la personalul contractual din cabinetele demnitarilor: de la 42 de persoane în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026 (minus 55%). În această zonă, erau vacante 35 de posturi din totalul de 54. Numărul demnitarilor activi a scăzut de la 19 la 14, cu 7 posturi vacante din 21, în timp ce numărul funcționarilor publici a rămas relativ stabil, de la 61 la 63 de persoane active.
Carnea de miel se scumpește înainte de Paște. Cu cât se majorează prețul și care sunt motivele
Carnea de miel ar urma să se scumpească înainte de Paște. Această preconizare a creșterii prețului are la bază mai mulți factori, iar clienții ar urma să plătească mai mult pentru alimente, cu ocazia Sărbătorilor Pascale. Carnea de miel ar urma să se scumpească în 2026, potrivit ultimelor predicții. Prețurile ar putea să se majoreze cu ce puțin 10%, după ce iarna geroasă i-a obligat pe fermieri să aibă cheltuieli mai mari pentru hrană, adăpost și supravegherea mieilor. „Mieluții sunt la fel de vulnerabili ca niște bebeluși. Necesită atenție 24 de ore din 24. Atât animalele, cât și stăpânii lor trebuie să aibă asigurată hrana și căldura necesare pentru ca mieii să se dezvolte corespunzător”, explică Aurică, un fermier cu experiență. Carnea de miel se scumpește înainte de Paște Carnea de miel se scumpește înainte de Paște Pentru că nou-născuții au o sensibilitate mare la frig, iar hrana consistentă și îngrijirea atentă sunt foarte importante pentru miei, fermierii sunt nevoiți să investească mai mult. Practic, ritmul de muncă aproape se dublează în fermele din țară, îndeosebi cele situate în zonele montane. Pentru a se dezvolta, mieii au nevoie de condiții optime și de un anumit tip de hrană. Pe lângă suplimentele pregătite cu apă caldă pentru micuții miei, animalele sunt hrănite cu un amestec nutritiv de porumb măcinat, orz și lucernă, fân uscat. Amestecul este distribuit animalelor de două ori pe zi. Pentru că în timpul iernii este tot mai greu ca furajele să fie produse, fermierii sunt nevoiți să le cumpere la prețuri ridicate, arată Romaniatv.net. Perioada fătărilor este dificilă. Hrana nu este singurul element important în creșterea mieilor. Fermierii trebuie să le ofere și: Adăposturi calde – temperatura trebuie să fie controlată; Supraveghere continuă – mieii trebuie să fie monitorizați și să li se administreze suplimentele nutritive; Igienă constantă prin curățarea adăposturilor; Dacă mieii nu sunt îngrijiți corespunzător, atunci pot intra în hipotermie sau se poate ajunge la mortalitate în rândul lor. Autorul recomandă: Razie de la Producția Consumatorului. Peste 200 de magazine au fost verificate. Imagini cu produsele retrase de pe rafturi Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” Experții germani au găsit doar două uleiuri de măsline considerate bune pentru consum, după ce au analizat 25 de sortimente Pui la 99.90 lei/kg în România. Imagini realizate de o clientă iritată: „Cum să fii de acord cu ce se întâmplă în țara asta?” Nu este o glumă. Cât ar putea ajunge să coste un kilogram de roșii românești la tarabele din piață, acum, în 2026 Sursă foto: Mediafax Foto