După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului
Anxietatea milenialilor este în creștere după ce SUA și Israel au atacat Iranul, rezultând un război la scară regională care a dus la scumpirea petrolului. După înregistrarea celor mai mari turbulențe globale pe piața energetică de la crizele petroliere dintre anii 1973 și 1979, milenialii își exprimă nemulțumirile constant prin meme-uri postate pe platformele de socializare, precum Tik Tok și Instagram. Ei se plâng că din cauza „sistemului capitalist aflat în ultimul stadiu”, au înfruntat două crize financiare, o pandemie globală, automatizarea și bula AI, criza accesibilității, multiple războaie izbucnite în Irak, Afganistan, Siria și Ucraina, precum și declanșarea unui presupus „război mondial” după atacul SUA asupra Iranului. Și chiar înainte ca mulți mileniali născuți între anii 1986 și 1996 să împlinească 40 de ani. Prețul petrolului a crescut: Barilul este peste 90$ Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, iar livrările globale de petrol au fost perturbate. Prețurile la petrol au explodat în ultima săptămână, fiind înregistrată cea mai mare creștere săptămânală din istoria tranzacțiilor futures. În timp ce Donald Trump se declară încrezător că SUA au câștigat deja războiul și că „regimul islamic” de la Teheran are zilele numărate, cotația petrolului american West Texas Intermediate a urcat vineri cu 12,21%, adică 9,89 de dolari. Barilul de petrol a ajuns la 90,90 de dolari. Și referința globală Brent a crescut cu 8,52% sau 7,28 de dolari, ajungând până la 92,69 de dolari pe baril. Țițeiul american a urcat cu 35,63%, fiind cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures după ce a bătut recordul de 28% din aprilie 2020, la momentul pandemiei de coronavirus. Războiul cu Iranul ar putea deveni un conflict de lungă durată, precum Afganistan, Irak sau Vietnam Inițial, Trump a spus că Iranul va fi învins printr-un atac decisiv, dar ulterior a raportat că operațiunea va dura între 4 și 5 săptămâni, ca ulterior să spună că va dura atâta timp „cât va fi nevoie” sau până când Iranul va capitula necondiționat. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite „abia au început lupta”. „Iranul speră că nu vom putea susţine acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”. Analiștii geopolitici și economiștii se tem că SUA deja se află la începutul unui război de lungă durată care ar putea destabiliza piața mondială a petrolului și gazelor. Ministrul energiei din Qatar: Toate economiile lumi vor intra în COLAPS China ar fi cea mai grav afectată pentru că depindea de petrolul iranian. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge prețul de 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni dacă petrolierele nu vor naviga prin Strâmtoarea Ormuz. Trump a anunțat că a inițiat un program de asigurare de 20 de miliarde de dolari pentru petrolierele care operează în Golful Persic. „Toate economiile lumii ar putea fi aduse în pragul colapsului”, a avertizat acesta. El a adăugat că țările arae din Golful Persic ar putea ajunge în situația de a declanșa operațiuni militare majore împotriva Iranului dacă blocajul va continua. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate
Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare
Piața muncii din România traversează o perioadă de incertitudine și prudență, în care atât angajatorii, cât și angajații preferă să aștepte evoluțiile economice și politice înainte de a lua decizii majore, consideră Costin Tudor, CEO al Undelucram.ro. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. Costin Tudor a considerat că evenimentul organizat de ziarul online Gândul a reprezentat o oportunitate pentru dialog între sectorul public și cel privat. „Este un cadru interesant, un cadru nou pentru mine, în care factori din piața muncii, fie că sunt în zona publică sau în cea privată, au putut să se întâlnească”, a declarat CEO-ul Undelucram.ro. Potrivit acestuia, diversitatea opiniilor exprimate în cadrul dezbaterii este benefică pentru evoluția pieței muncii: „Am găsit perspective, unele cu care rezonez, unele diametral opuse la ceea ce m-aș dori să se întâmple în piața muncii”. În opinia sa, tocmai aceste diferențe de viziune creează valoare în astfel de discuții. „Farmecul acestor discuții este că s-a creat un cadru în care mai mulți jucători implicați în piața muncii își pot exprima părerile și pot identifica teme la care să contribuie pe viitor”, a completat el. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Angajații încearcă să-și securizeze jobul” În analiza sa asupra contextului actual, Costin Tudor descrie o piață a muncii marcată de prudență și așteptare. „Piața muncii este un pic în așteptare”, a afirmat el, explicând că dinamica angajărilor este influențată atât de deciziile angajatorilor, cât și de comportamentul angajaților. „Fie că vorbim de angajatori care dau tonul în a scoate la bătaie locuri de muncă, fie că vorbim de angajați care se uită să-și schimbe jobul, mai degrabă aș spune că sunt angajați care încearcă să-și securizeze jobul pe care îl au în prezent”, a spus Tudor. În opinia sa, această stare de așteptare este influențată de contextul general: „Tot contextul, fie că vorbim de cel economic sau geopolitic, pune un pic de presiune asupra pieței”. Tehnologia începe să schimbe așteptările Referindu-se la impactul tehnologiilor noi, CEO-ul Undelucram.ro consideră că România nu resimte încă o presiune majoră, comparativ cu economiile occidentale, însă schimbările sunt vizibile. „Nu aș spune că este o presiune foarte mare, comparativ cu alte țări, în special cele din Vest, dar ușor-ușor începem să ne tehnologizăm”, a explicat el. Un rol important în accelerarea acestei transformări îl au generațiile tinere care intră acum pe piața muncii. „Generațiile noi care vin acum în piața muncii încep să pună o presiune mai mare, pentru că sunt obișnuite cu aceste tehnologii și nu mai acceptă logica unor moduri de lucru care nu mai sunt actuale”, susține Costin Tudor. O piață în transformare Declarațiile oficialului companiei Undelucram.ro conturează imaginea unei piețe a muncii aflate într-un moment de tranziție, în care prudența domină deciziile pe termen scurt, iar tehnologia și schimbarea generațională vor deveni factori determinanți pe termen mediu și lung. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate
Kuweit a început să reducă dramatic producția de petrol după ce stocurile de țiței s-au epuizat, a raportat vineri Wall Street Journal , care a citat persoane familiarizate cu situația din țară. Kuweit, o țară membră-fondatoare a OPEC, a fost atacată în ultima săptămână de Iran, iar economia este grav afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz. Cele mai mari turbulențe pe piața globală de la pandemia de COVID-19 încoace De la regionalizarea conflictului, s-au înregistrat turbulențe majore pe piața globală de țiței după ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz. Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan. Tancurile petroliere și navele de marfă sunt blocate într-o coadă de câteva mile lungime. Având în vedere că strâmtoarea se ocupă de aproximativ 20% din comerțul global de petrol, întreruperea provoacă creșterea prețurilor la petrol și gaze la nivel global. Prețul barilului de petrol a ajuns la 93,75 de dolari. Între timp, sute de mii de călători întâmpină dificultăți în Orientul Mijlociu după ce au fost anulate mii de zboruri ca urmare a escaladării conflictului dintre Israel și Iran la scară regională, fiind atacate și alte state arabe. Aproape 14.000 de zboruri planificate din aeroportule a 10 țări au fost anulate de când SUA și Israel au bombardat Iranul, iar acesta din urmă a trecut la represalii. Pe 6 martie, 10 țări și-au închis parțial sau în totalitate spațiul aerian, potrivit CNN .Zborurile efectuate la Aeroportul Internațional din Dubai au scăzut cu 85% din 28 februarie. Peste 300.000 de cetățeni britanici locuiesc sau sunt în tranzit în țările din Golful Persic, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a raportat că 17.500 de cetățeni americani au reușit să se întoarcă în SUA. Sursa Foto: Shuterstock Autorul recomandă: Trump: Evacuăm mii de oameni din Orienul Mijlociu
Șefa OMV Petrom, prima reacție după creşterea preţului la carburanţi. Ce se întâmplă în România: Suntem un importator net de petrol brut
Prețul carburanților a crescut în România, fiind marcată o majorare consistentă a tarifului la pompă, după escaladarea conflictului din Iran. Acum, un litru de benzină costă peste 8 lei (vezi AICI). În aceeași zi în care clienții stațiilor de alimentare au fost întâmpinați cu prețuri mai mari la combustibili, premierul Ilie Bolojan preciza că nu își dorește sub nicio formă ca tariful să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Acum, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey 2026, șefa OMV Petrom, Christina Verchere, a făcut primele declarații legate de creșterea prețului la carburanți, precum și despre aprovizionarea cu petrol, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. Iată ce se întâmplă în România. Orientul Mijlociu furnizează 20-35% din ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale la nivel mondial. De altfel, regiunea este un „coridor” de tranzit important pentru mărfuri. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a susținut că în condițiile în care există perturbări logistice, există rute alternative, chiar dacă stabilirea lor ar necesita mai mult timp. „Se vor găsi soluţii la rutele de tranzit, dar este problema de perturbare a fluxurilor de aprovizionare şi cât de rapid vor putea fi puse pe picioare”, a susținut Christina Verchere. În cadrul conferinței PwC CEO Survey 2026, a oferit o serie de declarații legate atât de creșterea tarifelor la combustibili, cât și despre aprovizionarea cu petrol. „Toate aceste perturbări ale fluxurilor provoacă un şoc major la nivel de preţ, mai ales în Europa – şi am văzut asta şi cu gazul rusesc. Nu este vreo îndoială că putem vedea salturi de preţ – şi chiar foarte rapid – pentru că aceste perturbări vin pe neaşteptate”, a spus CEO OMV Petrom, conform Ziarul Financiar. Prețul la benzină a crescut, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „Nu trebuie să spunem că toată aprovizionarea a dispărut de pe piaţă, încă există petrol şi produse de bază de petrol care sunt produse. Problema poate cea mai mare este cu gazul din Qatar. Vom vedea cum vor veni soluţiile şi cât de repede vor fi puse în practică. Am fost întrebată «nu le merge bine companiilor petroliere când se întâmplă asta?». Am lucrat în oil & gas de aproape 35 de ani. Nu ne place asta. Aceste perturbări pot avea creşteri bruşte de preţuri, dar apoi de multe ori poţi avea intervenţii, care nu întotdeauna sunt făcute în mod logic. Şi de asemenea, aceste crize nu fac deloc bine economiilor. Dacă economiile suferă, business-urile suferă, iar noi suntem parte din business”, a spus CEO OMV Petrom. Ce se întâmplă în România Va putea fi observată o „volatilitate a prețului”, susține Christina Verchere, continuând să precizeze că speră să fie găsite soluții, iar aprovizionările să revină la normal. A mai menționat faptul că OMV Petrom nu se confruntă cu probleme la capitolul aprovizionării, în acest moment. „Omv Petrom nu are probleme în acest moment cu aprovizionarea. În România, noi suntem un importator net de petrol brut. Aproximativ 65% din petrolul procesat la Petrobrazi vine din România, restul este importat, atât pentru Petrobrazi cât şi pentru Rompetrol. Suntem de asemenea un importator de produse pe bază de petrol. Avem stocuri ridicate de benzină, mici deficienţe la diesel, dar facem comerţ pentru a echilibra balanţa. Suntem încrezători în rutele noastre de aprovizionare, care nu vin din acea parte din lume”, a continuat aceasta. „Suntem un investitor major în România” „Suntem un investitor major în România, ne uităm aici pe termen lung. Şi asta este normal pentru companiile de energie. Credem mult în România. Această nouă volatilitate este un şoc în sistem, întrebarea este cât va dura revenirea. (…) Traversăm probabil o perioadă economică complicată, dar aceasta poate reprezenta şi un moment de reset. Din perspectiva sectorului energetic, România are oportunităţi majore de creştere şi ar putea avea un rol mai important în Uniunea Europeană”, a continuat Verchere. Marea Neagră, un „game changer” pentru economie Christina Verchere susține că Marea Neagră ar putea deveni un pilon extrem de important pentru economie. A explicat și în ce mod. „Marea Neagră poate deveni un „game changer” pentru economie, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale, la schimbarea relaţiilor regionale şi la dezvoltarea unor noi oportunităţi pe întregul lanţ de valoare. România ar trebui să îşi facă vocea mai bine auzită la Bruxelles pe acest subiect. În acelaşi timp, domeniul apărării devine tot mai important, în contextul noilor programe europene de finanţare – SAFE. Când am ajuns prima oară aici mi s-a explicat că geografia a fost câteodată dezavantajul României. Acum cred că geografia este avantajul României şi că este o mare oportunitate aici. Nu trăiesc în teamă, am trecut prin atât de multe în ultimii 5-6 ani ca ţară şi este mereu rezilientă”, a mai precizat CEO OMV Petrom. Autorul recomandă: „Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului „la pompă” Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina. Decizia, pe fondul disputei privind petrolul rusesc Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom Turbulențe majore pe piața globală de țiței.După ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz, și Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan Sursă foto: captură video, Shutterstock
Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare
Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.” Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus
Cât te costă în 2026 să deschizi un SRL în România. Au fost introduse reguli noi
În 2026, deschiderea unui SRL în România vine cu reguli noi implementate. Cea mai semnificativă privește reintroducerea capitalului social minim obligatoriu, stabilit acum la 500 de lei. Acest prag a fost eliminat în trecut pentru a simplifica procesul demarării unei afaceri, dar noile reguli readuc această condiție, alături de o serie de costuri pe care viitorii antreprenori trebuie să le ia în calcul. Costurile de înființare pentru o firmă Pentru înregistrarea firmei la Oficiul Național al Registrului Comerțului, costurile încep de la 138 de lei și ajung la 152. Suma acoperă procedura de înregistrare și publicarea în Monitorul Oficial. La acești bani se adaugă capitalul social minim de 500 de lei, care trebuie depuși într-un cont bancar temporar înainte de înmatricularea firmei. Deși reprezintă o obligație, suma nu este blocată definitiv, putând fi utilizată ulterior pentru cheltuielile societății. O regulă nouă prevede că, dacă societatea depășește o cifră de afaceri de 400.000 de lei, capitalul social va trebui majorat la 5.000 de lei. Mai departe, un alt cost obligatoriu este semnătura electronică, necesară pentru depunerea declarațiilor și comunicarea cu ANAF prin Spațiul Privat Virtual. Vorbim despre osumă care costă, în general, între 150 și 250 de lei pe an. Opțional, cei interesați pot alege și realizarea unei ștampile, deși nu mai este cerută de lege, prețul fiind de aproximativ 80-120 de lei. În schimb, cine preferă să nu se ocupe singur de formalități poate apela la firme de consultanță sau avocați. Onorariile pentru redactarea actului constitutiv și depunerea dosarului variază, de regulă, între 400 și 1.000 de lei. Dacă nu există un spațiu disponibil pentru sediul social, serviciile de găzduire reprezintă o soluție des întâlnită, cu tarife cuprinse între 500 și 1.200 de lei pe an, în funcție de furnizor și de pachetul ales. Ce cheltuieli apar după înființarea firmei Odată ce firma devine operațională, apar și costurile de funcționare. Contabilitatea pentru un SRL mic, fără angajați sau cu activitate redusă, se situează între 250 și 600 de lei pe lună. Mai avem și administrarea unui cont bancar business, care de regulă implică comisioane lunare între 30 și 100 de lei, iar pentru emiterea facturilor mulți antreprenori folosesc programe dedicate, cu costuri de aproximativ 150–300 de lei pe an. În ceea ce privesc taxele, microîntreprinderile plătesc un impozit de 1% din cifra de afaceri, dacă au cel puțin un angajat și venituri sub 100.000 de euro, cota unică înlocuind în multe situații variantele anterioare. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite sau plafonul este depășit, se aplică impozitul pe profit de 16%. În același timp, impozitul pe dividende a crescut la 16%. Așadar, pentru a deschide o firmă, este nevoie de aproximativ 700-800 de lei, incluzând taxele, capitalul social și semnătura digitală. Cine apelează la servicii de consultanță, plus un sediu social găzduit, trebuie să achite chiar și 2.500 de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile de la Târgul de Mărțișor. Cât costă poalele-n brâu sau chipsurile de șorici Cât costa o fată în bordelurile de care se ocupa văduva lui Gabriel Cotabiță. Ce fel de servicii făceau ca prețul să explodeze Ce preț are postul Paștelui. Câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru 7 săptămâni de post
Germania a activat evoluția companiilor private din zona euro. Producătorii au avut cel mai mare profit din 2022
Activitatea firmelor și companiilor private din zona euro au înregistrat o evoluție neașteptată, după ce producătorii au înregistrat cea mai bună performanță în 2022, în contextul unei creșteri în Germania, transmite Financial Times, citat de Ziarul Financiar. Indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI) calculat de S&P Global a urcat la 51,9 în februarie, de la 51,3 în luna precedentă, și s-a menținut peste pragul de 50 care separă expansiunea de contracţie. Previziunile analiștilor au fost ceva mai modeste, cu o creștere de maxim 51,5. Germania își menține statutul de țara cu cea mai dezvoltată economie din Uniunea Europeană și a reprezentat principalul motor din sectorul manufacturier. Economia din Germania revine pe un trend ascendent, pentru prima dată în peste trei ani şi jumătate, pe măsură ce guvernul majorează cheltuielile pentru apărare şi infrastructură. Și Franța și-a îmbunătățit indicatorul economic, însă acesta se află sub pragul de 50. „Poate fi prematur, dar acesta ar putea fi punctul de cotitură pentru sectorul manufacturier”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist la Hamburg Commercial Bank, într-un comunicat de vineri. Industria este „pe o bază mai stabilă şi ar putea contribui la creşterea economică generală în acest an, în loc să o frâneze”. Economia Europei evoluează, însă nu avut vârfuri spectaculoase, însă în urma tarifelor comerciale impus de Donald Trump. Creşterea economică din acest an, estimată la puţin peste 1%, ar urma să fie susţinută de expansiunea cheltuielilor din Germania, în timp ce dobânzile scăzute şi stabile au ridicat încrederea consumatorilor la cel mai înalt nivel de la finalul lui 2024. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță „revenirea pe traiectorie ascendentă” Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică efectele pentru Gândul Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028
Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță revenirea pe traiectorie ascendentă
„Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”, transmite Guvernul României, într-o postare în care menționează o accelerare a PIB la 0,8% în a doua parte a anului 2025 și un trimestru III „cu dinamică solidă”. Mesajul se concentrează pe „valoare adăugată reală în economie”, în timp ce realitatea spune o altă poveste. Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%. Cum resimt cetățenii și gospodăriile Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor. Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse. Impactul asupra companiilor și mediului de afaceri Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește. Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. RECOMANDAREA AUTORULUI Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028 Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune
Nicușor Dan recunoaște că românii o duc prost: Nu e ușor când inflația e 10%
„Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară, cea privind reduceri în administrație publică și cea privind relansare economică. Și mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență. Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea”, a spus președintele Nicușor Dan joi seara la Antena 3, atunci când a fost întrebat ce a discutat cu liderii coaliției de guvernare în privința măsurilor economice. „Toată lumea e dispusă să meargă înainte” Președintele, care se află acum la Washington pentru Consiliul pentru Pace, a precizat că românii nu trebuie să se aștepte la noi creșteri de taxe sau la măsuri suplimentare care să le afecteze și mai mult puterea de cumpărare. Președintele a mai spus că există divergențe pe tema bugetului, dar, cu toate astea, nu sunt semne de ruptură politică. „Prin negociere, care este necesară în politică, toată lumea este dispusă să meargă înainte în această formulă guvernamentală”, a afirmat el. Nu vor mai fi majorări de taxe Președintele a spus că recunoaște dificultățile economice ale românilor: „Nu e ușor când inflația este 10% și puterea de cumpărare a scăzut cu 10%. Aceasta este principala discuție dintre clasa politică și societate”, a spus el. În aceeași discuție, Nicușor Dan a mai precizat că măsurile adoptate de administrația Bolojan, deși dure, au fost luate pentru a evita o criză mai gravă, inclusiv intervenția Fondului Monetar Internațional. Vor mai fi majorări de taxe? „Oamenii au plătit un cost deja și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult”, a declarat Nicușor Dan.
Cătălin Caragea, Banca Transilvania: România are potențial ridicat de dezvoltare, dar are nevoie de colaborare mai strânsă între stat și mediul privat
România dispune de resursele necesare pentru dezvoltare economică și investițională, însă diferențele dintre dinamica mediului privat și cea a sectorului public rămân o provocare majoră. Declarația îi aparține lui Cătălin Caragea, Director general adjunct risc la Banca Transilvania, și a fost făcută la Conferița Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Oficialul bancar consideră că progresul depinde de un cadru legislativ favorabil și de un dialog mai eficient între autorități și companii. Cătălin Caragea susține că economia românească este marcată de un contrast evident între inițiativa mediului privat și ritmul de adaptare al sectorului public. „Cred că sunt două lumi la ora actuală în România, lumea privată și lumea publică. Lumea privată investește, este curajoasă, statul cred că poate să ne urmeze”, a declarat reprezentantul Băncii Transilvania. În opinia sa, România are perspective solide de dezvoltare, chiar dacă nu consideră utile comparațiile directe cu alte state membre ale Uniunii Europene. „O văd cu un potențial foarte mare. Nu neapărat aș face comparații că suntem în urmă sau înainte, dar potențialul nostru este cu adevărat de explorat”, a afirmat Caragea. Europa Connect – România Digitală Acesta a subliniat că avantajele României sunt multiple, de la resurse umane și financiare până la poziția geostrategică favorabilă. „Cred că avem tot ce ne trebuie. Avem resurse umane, cred că avem și resurse financiare, atât resurse interne, cât și fondurile disponibile, și cred că avem și o poziție geostrategică și efectul de bază, adică avem unde să creștem”, a explicat oficialul bancar. Pentru valorificarea acestui potențial, Caragea consideră esențială îmbunătățirea cadrului legislativ și intensificarea colaborării între instituțiile statului și mediul privat. „În primul rând, crearea unui cadru legislativ propice, care să faciliteze dezvoltarea, apoi un dialog mult mai strâns între actorii statali și mediul privat și, ulterior, acțiuni concrete pe ceea ce se planifică”, a concluzionat acesta. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect – România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”