Etichetă: economie

Un ministru îl critică dur pe Bolojan: Economia nu se repară prin biruri

Ministrul Transporturilor a scris un mesaj pe Facebook prin care anunță că susține programul PSD de relansare economică. Nu este negociabil, avertizează ministrul social-democrat. „Exporturile românești nu mai pot fi ignorate. Sunt esențiale pentru creștere economică, locuri de muncă bine plătite și competitivitate. PSD a spus limpede: pachetul de relansare economică nu e negociabil. Fără măsuri reale pentru firmele românești, nu putem vorbi despre guvernare responsabilă”, a scris Ciprian Șerban pe rețeaua de socializare. Ministrul Transporturilor a prezentat solicitările PSD. „Garanții bancare și contragaranții pentru investiții și capital de lucru necesar în contractele de export. Sprijin pentru participarea firmelor românești la licitații internaționale”, a transmis Șerban. El l-a criticat pe premier pentru măsurile luate până în prezent. „După luni de tăcere economică și poveri fiscale puse pe umerii populației și mediului privat, România are nevoie de acțiune, nu de explicații. Firmele nu cer favoruri. Cer predictibilitate, acces la finanțare și un stat care nu le mai sufocă cu taxe din pix. Până acum, s-a mers pe calea cea mai simplă: creșteri de taxe și impozite. Dar economia nu se repară prin biruri. Se reconstruiește prin investiții, încredere și sprijin real pentru cei care muncesc și produc”, a precizat Ciprian Șerban. Potrivit unor surse, miniștrii social-democrați din Guvernul Bolojan au fost convocați miercuri la o discuție de președintele PSD, Sorin Grindeanu. Discuția are loc pe fondul creșterii tensiunilor din coaliția de guvernare dintre premierul liberal și reprezentanții PSD.

Irineu Darău, optimist cu privire la evaluarea finală a României pentru aderarea la OCDE. Avantajele aderării la OCDE

Ministrul Economiei, a precizat, marți seară, că aderarea României la OCDE este un nou proiect de țară foarte important. „Acolo sunt câteva zeci dintre cele mai puternice economii din această lume. Este, dacă vreți, un club de economii care, pe de o parte, satisfac niște criterii din multe puncte de vedere: competitivitate, schimburi, taxare și așa mai departe. Pe de altă parte, într-un fel, se favorizează reciproc pentru că este un mare acord între cele mai mari economii”, a declarat Irineu Darău.  Acesta a precizat că aderarea României la OCDE „nu poate să fie decât de bine”, pentru că țara va avea posibilități mai mari de export, dar și investiții străine. Ministrul Economiei a precizat că aderarea la OCDE este „o insignă importantă”, precizând că investitorii străini se uită și la agențiile de rating, dar și la cluburile din care țara face parte. „Este, dacă vreți, un fel de insignă importantă care va arăta că facem parte din cele mai mari economii ale lumii și este un termen mult mai folosit decât altele acum și o condiție de aderare, competitivitatea. Și să știți că, inclusiv, obiective pe digitalizare, obiective pe educație, obiective pe debirocratizare, sunt acolo drept condiții ca România să adere”, a declarat Darău.  Ministrul Economiei este optimist cu privire la evaluare în vederea finală a aderării, care se va desfășura în luna martie a acestui an. „Tind să fiu optimist, deci tind să cred că dacă va arăta bine raportul, probabil din luna martie, vom fi îndeplinit toate condițiile tehnice. De asta am încercat să ne asigurăm acolo. Ne-am luat și niște teme de casă, că așa e întotdeauna”, a declarat Darău, la A7. 

Casa viitorului: între eficiență energetică, sănătate și independență financiară

Într-un context marcat de creșterea accelerată a prețurilor la energie electrică și termică, tot mai mulți români caută soluții de locuire care să fie eficiente, sustenabile și reziliente pe termen lung. De la case pasive și ecologice, până la producția și stocarea propriei energii, specialiștii explică ce înseamnă cu adevărat o locuință adaptată viitorului. Primul pas este înțelegerea corectă a conceptelor. Arhitectul Sergiu Petrea explică faptul că termenii sunt adesea confundați, deși definesc niveluri diferite de performanță. „O casă ecologică se suprapune destul de mult cu o casă sustenabilă, iar o casă pasivă înseamnă un nivel de performanță energetică foarte ridicat, bazat pe un standard german. Aceste concepte au o zonă comună, dar nu sunt identice”, a precizat arhitectul Sergiu Petrea. Potrivit arhitectului, orice locuință pornește de la un proces de proiectare și autorizare, care trebuie să țină cont atât de buget, cât și de așteptările beneficiarului. „Pe măsură ce crește nivelul de performanță dorit, crește și complexitatea proiectului, dar și investiția inițială. În cazul caselor pasive, execuția este mult mai riguroasă, iar constructorul joacă un rol esențial în atingerea standardului”, a completat arhirectul. O casă obișnuită respectă cerințele minime legale de eficiență energetică, în timp ce o casă pasivă presupune izolații superioare, ferestre certificate, eliminarea punților termice și un grad foarte ridicat de etanșare. „Casele pasive reprezintă, fără îndoială, vârful în ceea ce privește reducerea consumului de energie în exploatare. Sunt soluția ideală pentru cei care își doresc facturi foarte mici și autonomie energetică”, a conchis Sergiu Petrea. Energia produsă acasă: de la consum redus la independență Dincolo de anvelopa clădirii, eficiența energetică depinde tot mai mult de modul în care energia este produsă și utilizată. Dan Tudose, expert în energie verde și stocare, subliniază importanța echipamentelor eficiente și a producției proprii. „O locuință modernă trebuie, în primul rând, să consume cât mai puțină energie și, în al doilea rând, să își producă o parte din această energie și să o poată stoca”, afirmă Tudose. Sistemele fotovoltaice, combinate cu pompe de căldură și baterii de stocare, permit un control mult mai bun al consumului. „Recomandarea este să existe cel puțin o zi de backup energetic. Astfel, locuința rămâne funcțională chiar și în cazul întreruperilor din rețeaua națională”, a mai precizat expertul în energie verde și stocare Pe termen lung, beneficiile sunt clare: „reducem dependența de furnizori și acoperim trei costuri recurente majore: energia electrică, gazele și combustibilul.” Locuința ca partener de sănătate și protecție financiară Pentru Ioana Csatlos, general manager al unui ONG axat pe sustenabilitate, casa nu este doar un spațiu de locuit, ci un partener pe termen lung. „Locuința poate lucra pentru tine pe trei paliere: sănătate, eficiență energetică și economie financiară”, afirmă Ioana Csatlos. Materialele naturale și ventilația corectă pot preveni așa-numitul „sindrom al clădirilor bolnave”. „Petrecem peste 80% din timp în interior. Materialele toxice, aerul viciat și ventilarea inadecvată ne pot afecta direct sănătatea”, a completat ea. În plus, investițiile făcute de la început în tehnologii moderne protejează proprietarul de creșterile viitoare de prețuri. „O clădire durabilă are un impact mult mai mic asupra mediului. O locuință obișnuită din România produce aproximativ 2,2 tone de carbon pe an, însă acest impact poate fi redus semnificativ, chiar spre zero”, a completat Ioana Csatlos. Avantaje financiare: credite mai ieftine pentru case verzi Sustenabilitatea este deja recunoscută și de sistemul bancar. Anca Bidian, CEO al unei companii de brokeraj de credite, confirmă că locuințele eficiente energetic beneficiază de condiții mai bune de finanțare. „Băncile oferă dobânzi mai mici pentru imobilele cu certificat energetic A sau B, fie că vorbim de case sustenabile sau pasive”, a dezvăluit Anca Bidian. Iar brokerul de credite a arătat că diferențele sunt semnificative: „Ecartul de dobândă poate ajunge până la un punct sau un punct și jumătate procentual față de imobilele standard, în timp ce restul condițiilor de creditare rămân aceleași.” De la proiectare și materiale, până la energie și finanțare, casa viitorului este una care consumă puțin, produce inteligent și protejează atât sănătatea, cât și bugetul. Într-o piață în continuă transformare, locuințele sustenabile nu mai sunt o opțiune de nișă, ci o investiție strategică pe termen lung. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3)

Ce salariu ar trebui să ai în 2026, în funcție de câți bani primeai în 2023. Ce mărire trebuie să ceri, de fapt

Ai luat în calcul ce salariu ar trebui să ai în 2026, în funcție de câți bani primeai în 2023? Gândul.ro a întocmit un tabel în acest sens. Iată mai jos, în articol, ce mărire trebuie să ceri, de fapt. Sunt luate în calcul mai multe scenarii salariale. Ce salariu ar trebui să ai în 2026, în funcție de banii primiți în urmă cu 3 ani? Gândul.ro a efectuat un tabel care are la bază mai multe scenarii salariale, de la 3.000 la 20.000 de lei. Fiecare salariu depinde de un calcul bazat pe contextul economic și pe factorul de multiplicare. În primul rând, contextul economic: Inflația în 2024: 5.1% – 6.1%. Inflația în 2025: A fost un an dificil, cu o inflație ridicată de aproximativ 9,7% (din cauza prețurilor la energie și a noilor taxe). Prognoza 2026: BNR anticipează o temperare a inflației către 3,5% – 3,7%. În al doilea rând, avem factorul de multiplicare: Luand în considerare inflația cumulată pe acești 3 ani, prețurile au crescut în medie cu aproximativ 20% – 22% Așadar, pentru a cumpăra aceleași lucruri, salariul tău ar trebui să fie cu cel puțin 21% mai mare. Salariu în 2026 în funcție de cel încasat în urmă cu 3 ani Salariu net de 3.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 3.630 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 630 de lei. Salariu net de 3.500 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 4.235 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 735 de lei. Salariu net de 4.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 4.840 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 840 de lei. Salariu net de 4.500 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 5.445 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 945 de lei. Salariu net de 5.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 6.050 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 1.050 de lei. Salariu net de 5.500 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 6.655 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 1.155 de lei. Ce salariu ar trebui să ai în 2026, în funcție de câți bani primeai în 2023 Ce mărire ar trebui să existe pentru un salariu de 10.000 de lei din 2023 Salariu net de 6.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 7.260 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 1.260 de lei. Salariu net de 7.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 8.470 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 1.470 de lei. Salariu net de 8.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 9.680 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 1.680 de lei. Salariu net de 9.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 10.890 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 1.890 de lei. Salariu net de 10.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 12.100 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 2.100 de lei. Salariu net de 11.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 13.310 lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 2.310 lei. Salariu net de 12.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 14.520 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 2.520 de lei. Salariu net de 13.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 15.730 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 2.730 de lei. Salariu net de 14.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 16.940 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 2.940 de lei. Salariu net de 15.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 18.150 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 3.510 lei. Salariu net de 20.000 de lei, în 2023 – salariu net necesar în 2026 de 24.200 de lei. Ce mărire de salariu ar trebui cerută: 4.200 de lei. Autorul recomandă: Orașul din România cu cei mai sănătoși oameni în 2026. Locuitorii trăiesc cel mai mult aici + ce alte localități apar în TOP 10 Salariul nu va mai fi un subiect tabu la locul de muncă. Angajatorii, obligați să prezinte intervalele salariale în anunțuri Cât costă să mănânci acasă (dimineață, la prânz și seara) în 2026. Calcul complet, în funcție de orașul în care locuiești Cât îți va veni factura la gaze pe ianuarie 2026, în funcție de temperatura setată: 17°C, 18°C, 19°C etc Calcul complet. Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai o vechime de 25 de ani

Impozit 2026. Cum se calculează taxa pe teren și care este termenul limită de plată

Impozit 2026. Anual, una dintre obligațiile fiscale ale cetățenilor reprezintă taxa pe teren. Anul acesta, impozitul a avut efecte directe asupra bugetului propriu, având în vedere că această taxă locală a cunoscut majorări în aproape toate colțurile României. Vă reamintim că, în anumite cazuri, românii s-au trezit că au de plătit un impozit chiar de 300 ori mai mare (vezi AICI). Vezi mai jos, în articol, cum se calculează taxa pe teren și care este termenul limită de plată. Anul 2026 nu a adus surprize financiare plăcute pentru mulți dintre cetățenii români. Impozitele au crescut de la 1 ianuarie 2026, iar acest aspect a creat o întreagă tensiune la ghișeu. Chiar dacă modul de calcul nu s-a schimbat, românii au de plătit mai mult pentru taxa de teren, precum și pentru impozitul la mașină. Diferențele se simt la buget, mai ales în cazul proprietarilor care au terenuri cu suprafețe întinse sau cele care sunt bine poziționate. Indiferent de natura proprietarului (persoană fizică / juridică), trebuie să fie achitat impozitul pe teren (intravilan, extravilan, agricol, neagricol). Este o obligație prevăzută în Codul Fiscal, ceea ce înseamnă că taxa nu este opțională. Banii colectați de la cetățeni ajung la bugetele locale. Impozit 2026: revoltă la ghișeu, în urma impozitului pe teren Impozit 2026: taxele pentru proprietate și mașini se află pe pantă ascendentă În unele dintre orașele din România, impozitele locale au cunoscut creșteri cu 30%, 50% sau chiar o majorare mult mai mare. Guvernul a explicat aceste majorări, prin intermediul unui comunicat. „Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce? România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate. Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”, se arată în comunicatul Guvernului, notează Agerpres.ro. Exemplu: teren intravilan arabil cu suprafață de 1.000 de metri pătrați Pentru un teren intravilan arabil cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați, în 2025, impozitul era cotat la 10-12 lei. Acum, de la 1 ianurie 2026, după ce a fost actualizată baza de calcul, impozitul poate să sară de 16 lei, în cazul aceluiași teren. Altfel, un teren identic, dar aflat într-o zonă mai bine cotată, impozitul ajunge și la 30 de lei. Exemplu: teren extravilan – 1 hectar În cazul unui teren extravilan arabil (1 hectar), în 2025 se plătea un impozit de aproape 170 de lei. De la 1 ianuarie 2026, pentru același teren se va plăti o sumă de peste 300 de lei. Așa cum arată legea, impozitul pe teren poate fi plătit online sau la direcțiile de taxe și impozite locale. De asemenea, dacă impozitul este plătit până pe 31 martie 2026, se aplică o bonificație de până la 10%. Autorul recomandă: Țara care a anunțat că taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii Motivul pentru care proprietarul unei clădiri din Caracal are de platit un impozit de 13.000 de lei. Primarul a explicat majorarea taxelor cu 500% Cât de mare este reducerea la impozitul pe proprietate dacă îl plătești până la 31 martie S-au trezit cu impozit de 20 de ori mai mare. Deși creșterea anunțată de Guvern e de doar 80%, românii au de plată chiar și zeci de mii de lei Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ

Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii

„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,

Țara care taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii

Guvernul scoțian a anunțat că intenționează să introducă o „taxă pe conace” pentru locuințele evaluate la peste 1 milion de lire sterline și va impune și o taxă pe avioanele private începând cu aprilie 2028, în contextul pregătirilor pentru alegerile din Holyrood din mai, transmite Financial Times. SNP este cel mai mare partid politic din Scoția în ceea ce privește ambele locuri din parlamentele Westminster și Holyrood. Secretarul de finanțe Shona Robison a declarat în această săptămână că administrația Partidului Național Scoțian le va cere celor mai bogați să „contribuie cu puțin mai mult” în timp ce a prezentat parlamentului descentralizat proiectul de lege privind bugetul pentru 2026-27. Echitate în sistemul de taxare Vor fi două noi tranșe de impozit pentru proprietățile în valoare de peste 1 milion de lire sterline ar strânge mai mulți bani la buget și ar aborda sistemul actual – considerat inechitabil – având în vedere că proprietarii de locuințe scumpe plătesc sume similare cu cei care dețin proprietăți mai modeste. Actuala limită a impozitului era stabilită în 1991, pentru proprietăți evaluate la peste 212.000 de lire sterline. Între timp, o taxă de plecare de pe aeroport va intra în vigoare din aprilie 2027, existând planuri de a introduce un supliment pentru avioanele private în 2028-2029, deoarece acestea produc mai multe emisii decât zborurile comerciale. Noile tranșe de taxe locale „vor aduce o mai mare echitate și venituri sporite consiliilor”, a declarat Robison deputaților. Ea a adăugat: „Le spun celor care aleg să călătorească cu avionul privat: în Scoția veți plăti și veți plăti o parte echitabilă pentru acest privilegiu”. Robison a declarat că distribuirea sumei de bani pe care o vor strânge aceste politici va fi stabilită înainte de implementare. Scutiri pentru pub-uri, restaurante și comerțul cu amănuntul 17 December 2025, United Kingdom, London: A European Union flag flies opposite Parliament during weekly pro-European Union and anti-Brexit protests in Parliament Square. Photo: Vuk Valcic/ZUMA Press Wire/dpa Bugetul din această săptămână a fost ultimul buget al SNP înainte de alegerile din Holyrood din mai, în care John Swinney va încerca să profite de eforturile sale de a aborda presiunile legate de costul vieții și de a stimula creșterea economică de când a devenit prim-ministru în mai 2024. Partidul pro-independență aflat la guvernare a condus Scoția timp de aproape două decenii și se bucură de un avans confortabil în sondaje înainte de votul din 7 mai, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru Senedd-ul descentralizat din Țara Galilor și consiliile engleze. Robison a dezvăluit, de asemenea, un pachet de scutiri de 864 de milioane de lire sterline pentru taxele de afaceri pentru pub-uri, restaurante și comercianți cu amănuntul, în timp ce cancelarul britanic Rachel Reeves se pregătește să anunțe un pachet limitat de scutiri care se va aplica doar pub-urilor, după reacția negativă a proprietarilor la bugetul său din noiembrie. Sprijin pentru oamenii cu venituri mici. Impozite mai mici decât în restul Regatului Unit 07 December 2025, United Kingdom, Edinburgh: Dogs in festive outfits and their owners take part in the ‘Santa Paws’ Christmas event in Princes Street Gardens, to raise funds and awareness for the Edinburgh Dog and Cat Home charity. Photo: Jane Barlow/PA Wire/dpa Colegiile din Scoția se vor bucura de o creștere combinată de 70 de milioane de lire sterline a finanțării resurselor și capitalului, echivalentul unei majorări de 10% față de bugetul de anul trecut. Deși Reeves a prelungit înghețarea pragurilor impozitului pe venit în cadrul evenimentului său fiscal din noiembrie, Robison a declarat că va sprijini persoanele cu venituri mici prin creșterea pragurilor impozitelor de bază și intermediare cu 7,4%, mai mult decât inflația. Această măsură, a spus Robison, ar menține angajamentul guvernului scoțian conform căruia peste jumătate dintre contribuabili ar trebui să plătească un impozit pe venit mai mic decât ar plăti în restul Regatului Unit. Analiza guvernului scoțian a arătat că 55% dintre contribuabili vor plăti mai puține impozite decât cetățenii din restul Regatului Unit în 2026-2027. Oamenii de afaceri au criticat lipsa de concentrare a Bugetului pe stimularea creșterii economice, argumentând că acesta a pus mai multă presiune asupra persoanelor cu venituri medii și a creatorilor de avere. „Divergența continuă în materie de impozitare față de restul Regatului Unit — în special pentru persoanele cu venituri medii și mai mari — împiedică firmele să recruteze angajați cu înaltă calificare din Regatul Unit și din afara acestuia și riscă să împingă și mai multe talente spre sud”, a declarat Michelle Ferguson, directoarea CBI Scotland. În paralel, Scoția se mai confruntă cu o problemă: whisky din belșug FILED – 17 March 2025, Bavaria, Munich: Whiskey bottles stand on a shelf in a whiskey store in Munich. The European Union decided to refrain from imposing additional duties on American whiskey when voting on a list of countermeasures to US tariffs on steel and aluminum imports. Photo: Peter Kneffel/dpa Tarifele impuse de Donald Trump și presiunile asupra costului vieții au generat o supra abundență de whisky scoțian. Distileriile au rămas cu un surplus și unele au fost forțate să întrerupă sau să reducă producția. Războiul comercial al lui Donald Trump a dus la o ofertă excesivă a acestei băuturi, care amintește de criza „whisky loch” din anii 1980, sporind riscul de concedieri de locuri de muncă și închideri de distilerii în Scoția, spun specialiștii. După tarifele lui Trump, vânzările globale de whisky au scăzut cu 2,5% în prima jumătate a anului 2025, al treilea an consecutiv de scăderi după decenii de creștere constantă, lăsând distilerii cu un surplus care a forțat unele să întrerupă sau să reducă producția, iar altele să își extindă capacitatea depozitelor. Până când se vor înregistra progrese în negocierile pentru un acord comercial între Marea Britanie și SUA , produsele britanice, inclusiv whisky-ul, rămân supuse tarifului „de bază” de 10% impus de Trump asupra importurilor din aprilie. În noiembrie, unele produse agricole, precum carnea de vită și cafeaua, au fost exceptate de la programul tarifar , dar aceasta nu includea băuturile alcoolice. Vânzările de scotch au scăzut. Oamenii economisesc banii

INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%

Institutul Național de Statistică (INS) a emis noile date legate de rata inflației, precum și de scumpirile care s-au înregistrat în România. Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%. În luna decembrie 2026, rata inflației a atins procentul de 9,7%. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata medie a modificării tarifelor de consum a fost de 7,3%, în ultimele 12 luni (ianuarie – decembrie 2025). Tot în luna decembrie 2025, indicele amortizat al prețurior de consum a atins 100,22%, arată Mediafax. „Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS. INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025 În luna decembrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%. A fost înregistrat un procentaj cu 0,37% mai mare față de luna precedentă. Printre produsele care au cunoscut cele mai mari scumpiri se numără cafeaua și cacao, cu 24,67%. De altfel, s-au ieftinit cartofii (-11%). Scumpiri au fost înregistrate și în zona mărfurilor nealimentare (+10,48%). Topul scumpirilor în 2025 Produse alimentare: +7,75% Produse nealimentare: +10,48% Servicii: +11% De asemenea, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025. Datele INS mai arată scumpiri cu 37,54% atribuite categoriei „energie electrică, gaze și încălzire centrală”. De asemenea, transportul CFR s-a scumpit cu 24,40%, în ultima lună din 2025. Scumpiri ale mărfurilor alimentare Cafeaua: +23,94% Fructele proaspete: + 5,19% Zahăr: +14,12% Laptele de vacă: +10,96% Pâine: +10,09% Evoluția inflației în 2025 Ianuarie: +5% Februarie: +5% Martie: +4,9% Aprilie: +4,9% Mai: +5,5% Iunie: +5,7 Iulie: +7,8 August: +9,9% Septembrie: +9,9% Octombrie: +9,8% Noiembrie: +9,8% Decembrie: +9,7% Autorul recomandă: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% Populația României a scăzut sub 19.05 milioane de locuitori, iar îmbătrânirea demografică s-a accentuat INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani Deficitul comercial al României a crescut la aproape 27,5 miliarde de euro în primele zece luni din 2025. Domeniile care domină schimburile comerciale Sursă foto: Mediafax Foto

Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024

Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României

Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă

Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan