Merz avertizează asupra unei situații critice în unele sectoare ale economiei germane
Într-o scrisoare de patru pagini trimisă la începutul anului membrilor coaliției de guvernare, Merz a afirmat că situația economică rămâne „foarte critică în unele domenii”, potrivit documentului consultat de agenția dpa. În 2026, Germania va trebui, prin urmare, să se concentreze pe adoptarea unor măsuri legislative decisive pentru a îmbunătăți substanțial condițiile pentru mediul de afaceri, a scris Merz, adăugând că doar astfel economia va putea reveni pe creștere și va ieși din criză. Merz a reiterat sprijinul Germaniei pentru Kiev În scrisoare, Merz a reiterat și sprijinul Germaniei pentru Ucraina, afirmând că decizia de a utiliza activele rusești înghețate în Uniunea Europeană a creat baza financiară necesară pentru susținerea pe termen lung a apărării Kievului împotriva Rusiei. „Rusia nu trebuie să aibă nicio îndoială cu privire la hotărârea noastră”, a scris cancelarul. În același timp, Merz a subliniat că guvernul german va continua să pledeze pentru un armistițiu care să păstreze suveranitatea Ucrainei. „Activitatea noastră diplomatică se desfășoară în condiții dificile”, a declarat el, făcând referire la disponibilitatea limitată a Rusiei de a negocia, la eforturile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a menține unitatea internă și la ceea ce a descris drept schimbări profunde în cooperarea transatlantică. În încheiere, Merz a subliniat că încrederea în politică poate fi restabilită prin oferirea de soluții la probleme concrete. „Astfel vom convinge și marea majoritate a populației noastre de valoarea democrației și a sistemului nostru economic bazat pe piață”, a scris el.
Controversă în Elveția pe renunțarea plății cu numerar. Clienții cer revenirea la plata cash
Elveția, una dintre cele mai stabile economii din lume, se află în mijlocul unei dezbateri aprinse. Tot mai multe magazine, cafenele și restaurante aleg plățile exclusiv cu cardul sau telefonul. Decizia nu e totuși pe placul tuturor. Mulți clienți cer revenirea la numerar și spun clar că banii cash rămân esențiali în viața de zi cu zi. Un fost bancher elvețian a vrut să scoată din bancă aproximativ 150.000 de franci elvețieni cash. Deși banii erau în contul lui, procedura a devenit complicată. Mai multe bănci i-au spus că nu poate lua numerarul pe loc și i-au cerut documente suplimentare pentru justificarea retragerii. El susține că situația arată o realitate nouă: în Elveția, clienții nu mai pot decide liber cum își folosesc banii. Din acest motiv, el și alți cetățeni cer schimbări și un control mai mare asupra resurselor financiare proprii. De ce banii cash rămân importanți Susținătorii plăților cu numerar spun că banii fizici protejează libertatea și confidențialitatea. Ei consideră că sistemele bancare digitale lasă totul la vedere și pot expune oamenii la supraveghere nedorită sau chiar la blocarea accesului la bani. În plus, există temeri că renunțarea completă la numerar poate crea dependență totală de instituțiile financiare și poate elimina orice alternativă în caz de probleme tehnice sau crize economice. Dezbaterea continuă Subiectul plăților cash rămâne unul sensibil, mai ales într-o țară ca Elveția, cu tradiție bancară și accent puternic pe confidențialitate. Deocamdată, nu există o decizie clară privind „soarta” banilor fizici, însă discuțiile publice arată că mulți oameni încă văd numerarul ca pe o parte importantă. RECOMANDAREA AUTORULUI Plățile cash vor fi limitate. Regula intră în vigoare în România, de la 1 ianuarie 2027 PLĂȚILE și ÎNCASĂRILE în NUMERAR, strict limitate. Amenzi uriașe pentru firme și persoane fizice care nu respectă plafonul
Cristian Socol: Despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Țara implementează cea mai dură austeritate din UE
România intră în 2025 cu un buget fragil și cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși guvernul a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea pe economie și pe populație rămâne ridicată. Potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră aplică una dintre cele mai dure politici de austeritate din UE, într-un moment în care spațiul de manevră bugetar este extrem de limitat. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024. Nevoia de a da vina pe greaua moștenire și a justifica imaginea „eroului salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) din anul 2024, cel mai înalt dintre țările UE. Într-un mod ipocrit, aceste discuții erau în toi când mașina se deplasa pe autostrăzile și drumurile expres construite (număr record de kilometri de drumuri rapide date în folosință și aflate în lucru, mai mare decât tot ce s-a construit în ultimii 33 de ani), atunci când copiii mergeau să învețe în școli și universități renovate iar pacienții primeau un plus (chiar dacă nu suficient) de calitate în spitale prin investițiile masive în acestea și cabinetele de medicină de familie renovate/ modernizate. Sau la masă cu profesori cărora, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin acordarea unor venituri mai aproape de complexitatea muncii lor. De altfel, am văzut și auzit mulți „părerologi” care vorbesc despre munca profesorilor, fără să fi intrat vreodată într-o sală de clasă/ amfiteatru sau să înțeleagă efortul depus de cadrele didactice în afara orelor de predare. Și mai ipocrit, discuțiile despre deficit se făceau de către „personaje” care în același timp vorbeau despre sprijinul ridicat pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova și Ucrainei. Desecretizarea documentelor despre acest sprijin și înțelegerea costurilor contagiunii războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor aflate în proximitatea războiului (inclusiv asupra României) ar fi schimbat cu siguranță calitatea dezbaterilor despre deficit. Că mai există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Că nu sunt prioritizate eficient unele investiții publice? Da. Că încă există evaziune de 8-10% din PIB în România și că pare a se manifesta o rezistență puternică la reducerea acesteia? Da. Că vrem o țară ca afară cu liberalism la venituri (România fiind o țară cu ponderea veniturilor fiscale în PIB specifică grupului de țări offshore) și paternalism la cheltuieli dar așa ceva nu se poate realiza economic decât pe deficite și datorie? Da. Că ne uităm cu invidie la infrastructura și calitatea serviciilor publice din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia dar uităm că cel puțin ultimele 4 din listă au avut perioade de 5-7 ani cu deficite de peste 6% ajungând chiar la 10-11% din PIB ca să se dezvolte? Da. Dar nu mai contează trecutul. Ne-am dat seama cu toții că nevoia de reducere a deficitului bugetar în 2025 și următorii ani are o componentă macroeconomică la vedere – pentru a asigura o finanțare rezonabilă a datoriei, rațional de altfel și două componente relativ ascunse publicului – politic, pentru crearea unei imagini a eroului salvator iar economic, pentru respectarea angajamentelor privind înarmarea, ajutorul acordat Ucrainei și Moldovei precum și costurilor în creștere ale îmbătrânirii demografice. Am mai scris. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată. Problema se pune la modul în care se face această consolidare – prin austeritate cu barda exclusiv pe populația săracă și cea cu venituri medii – clasa de mijloc și prin impunerea de noi taxe și impozite / majorarea celor existente mai ales pe companiile corecte din punct de vedere fiscal și capitalul autohton. Modul greșit de fundamentare și implementare a măsurilor de consolidare fiscală a condus la explozia inflației, scăderea consumului și blocarea investițiilor, concedieri și cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a veniturilor din ultimii 25 de ani pentru 91% din populație. O consolidare inechitabilă, cu puternic efect contracționist în economie, incorect fundamentată economic și care repetă greșelile trecutului, părând că nu vrea să învețe nimic din lecțiile de consolidare bugetară smart realizată de țările UE în ultimii 20 de ani (explicate aici acum 6 luni) Conștientizăm cu toții că din motive ideologice s-a respins planul alternativ propus privind introducerea impozitării progresive, creșterea progresivității în taxare și reducerea consistentă a evaziunii fiscale și arieratelor recuperabile la buget – plan de măsuri care asigura o consolidare echitabilă, o inflație în intervalul 5-6% (și nu 10%), un efect contracționist marginal și o reducerea sesizabilă a deficitului balanței comerciale. Plan de măsuri consensual recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană. Dar, atâta s-a putut. Analiza situației fiscal-bugetare a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), egal cu cel estimat de Comisia Europeană în ultima prognoză (noiembrie 2025). Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) decât cel de anul trecut. Conform estimării Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB potențial (în scădere de la 9% anul anterior). Îngrijorătoare este structura deficitului bugetar – din 8,4% din PIB, componenta deficit bugetar primar reprezintă 5,3% din PIB iar dobânzile 3,1% din PIB (în creștere de la 2,4% din PIB anul anterior) (am explicat aici incidența crescută a împrumuturilor masive din pandemie, a incertitudinii politice și a contagiunii războiului din Ucraina). România va trece de la regula 888 în anul 2025 (8,4% deficit bugetar efectiv, 7,9% deficit bugetar structural, 7,9% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB) la regula 666 în anul 2026 (6,2% deficit bugetar efectiv, 5,6% deficit bugetar structural, 6,4% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB). Fără implementarea Planului de Relansare Economică propus aici și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă bazată pe progresivitate, România va simți ”oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor scădea cu greu la 4-5% în perioada 2027-2030. Analiza comparativă la nivelul țărilor UE 27, pe baza datelor prognozei Comisiei Europene, arată că dacă în 2025 România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB (8,4% din PIB), peste Polonia (6,8% din PIB) și Franța (5,5% din PIB), anul viitor Polonia va fi țara UE cu cel mai
Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului
De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie
Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta dependenței economice și poziția României: Dacă Germania strănută, România face gripă
Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR). România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde. Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României. Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu. Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii: Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro Produse minerale: 5,1 miliarde euro Metale comune: 4,5 miliarde euro Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro Alte mărfuri: 4,1 milioane euro Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro. Care sunt partenerii economici principali ai României? Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România. Germania: 18 miliarde de euro Italia: 7 miliarde Franța: 6 miliarde Ungaria: 5 miliarde Bulgaria: 4 miliarde Polonia: 4 miliarde Țările de Jos: 3 miliarde Turcia: 3 miliarde Cehia: 3 miliarde Spania: 2 miliarde Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior. Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova. Turcia: 3,1 miliarde Marea Britanie: 2,6 miliarde Republica Moldova: 2 miliarde De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro. Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală: Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024 Industria de echipamente electrice: 13,4% Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6% Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3% Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9% Industria metalurgică: 4,8% Cele mai consistente valori numerice În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial: Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro Autovehicule rutiere: 18 miliarde Echipamente electrice: 11,5 miliarde Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde Metalurgie: 4 miliarde Produse alimentare: 3 miliarde Produse farmaceutice: 1,9 miliarde Industria extractivă: 1 miliarde Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce? În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează: Componente auto și anvelope Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității Fire electrice Combustibili Gaz de sondă Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz. Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe. Este de bine sau de rău? Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR. Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală
Ședință la USR pentru nominalizarea lui Miruță la Apărare și a lui Darău la Economie
Potrivit USR, Comitetului Politic va vota propunerea ca actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, să preia funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier. Pentru conducerea Ministerului Economiei, este propus senatorul Irineu Darău. Reprezentanții formațiunii susțin că propunerea lui Radu Miruță pentru Ministerul Apărării este una firească „având în vedere rigoarea de care a dat dovadă în activitatea guvernamentală, dar și în contextul implicării sale directe și consistente în implementarea Programul SAFE în România, program de înzestrare a Armatei cu interacțiune între Ministerul Apărării și industria națională de apărare de la Ministerul Economiei”. „În cele șase luni de mandat la Ministerul Economiei, am demonstrat că pot pune o instituție pe direcția corectă, că pot elimina nedreptăți și că știu cum să valorific resursele naturale ale României. Am încredere deplină că succesorul meu va menține această linie, iar eu voi rămâne un sprijin constant în Guvern pentru continuitatea acestor proiecte. În același timp, consider esențial să consolidăm sectorul Apărării, să întărim capacitățile industriale și să modernizăm producția, astfel încât România să fie mai bine pregătită pentru provocările actuale de securitate. Ca vicepremier, mă voi asigura că proiectele pe care le-am început la Ministerul Economiei își urmează foaia de parcurs pe care am gândit-o. Mă simt onorat de această nominalizare și sper să pot arăta că fac treabă bună pentru România, indiferent de sigla instituției pe a cărei poartă intru”, a declarat Radu Miruță. Irineu Darău, propus pentru funcția de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, are o experiență profesională de peste 15 ani acumulată în mediul privat, inclusiv în contexte internaționale, lucrând pentru companii și proiecte complexe din domeniul industrial, financiar și tehnologic. Activitatea sa a inclus arhitectură software, coordonare de proiecte și echipe, precum și colaborarea cu clienți internaționali de anvergură. Din 2020, este senator de Brașov, arată USR. „Sunt onorat și responsabilizat de încrederea pe care colegii din USR mi-o acordă. Îmi asum deplin misiunea de a coordona domeniile complexe de care răspunde acest minister și de a căuta soluții raționale și constructive. Voi continua reformele începute de colegul meu Radu Miruță, voi căuta proactiv soluții pentru industria românească și voi promova o mai bună gestiune a companiilor de stat. Bazându-mă pe experiența mea profesională de 15 ani în dezvoltare software, voi susține digitalizarea accelerată a serviciilor publice esențiale și un parteneriat deschis cu cei mai buni experți români”, a declarat Irineu Darău. Postul de ministru al Apărării a rămas vacant după demisia lui Ionuț Moșteanu. „Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, anunțat el. Interimatul a fost asigurat de Radu Miruță.
Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime
Deficitul de cont curent al României, care înseamnă diferența dintre valuta care intră în țară și valuta care iese, a ajuns anul trecut la peste 8% din PIB. Este un semnal de alarmă, pentru că înseamnă că presiunea pe moneda națională este din ce în ce mai mare, iar, fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se devalorizează. Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a țării și arată declinul țării pe plan extern. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent. Drept urmare, acest nivel se situează printre cele mai înalte din Uniunea Europeană și indică o gravă problemă structurală: economia României importă mai mult decât exportă către piețele externe. Sursa: BNR Dar este vorba de exportul și importul de bunuri, mai degrabă decât de servicii. Este deja o poveste veche faptul că România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat. Astfel s-a ajuns la un deficit comercial la bunuri de câteva zeci de miliarde de lei. Pe de altă parte, România exportă în materie de servicii mai mult deâct importă. Spre exemplu, serviciile IT înregistrează excedent, la fel și serviciile de transport. În ceea ce privește turismul, românii în continuare cheltuiesc mult mai mulți bani în străinătate decât banii pe care îi lasă turiștii străini în România. Deficitul extern, un semnal de alarmă pentru poziția economică externă României Teoretic, contul curent evidențiază relațiile economice ale României cu restul lumii, incluzând tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale. Raportul BNR evidențiază că principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Având în vedere că România importă un procent mare de bunuri de la partenerii săi economici, se poate afirma că economia românească actuală se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa. Acest aspect poate genera o presiune asupra „leului” în sensul devalorizării monedei naționale în raport cu alte valute. Cererea crescută pentru valută străină, comparativ cu cererea scăzută pentru monedă națională poate cauza, mai departe, deprecierea cursului de schimb al monedei naționale. „Totuși, acest impact negativ a fost limitat de influența favorabilă adusă de majorarea exportului net de servicii de telecomunicații, informatice și informaționale și de ușoara reducere a deficitului balanței turismului”, a raportat BNR. Cum am ajuns aici? Raportul BNR a indicat următoarele cauze principale ale deficitului extern: Creșterea importurilor și stagnarea exporturilor; Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând o competitivitate slabă a producției interne și cererea internă ridicată; Serviciile au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri; Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent. De asemenea, datele BNR ne arată că principalul contribuitor la această deteriorare este sectorul public. În ceea ce privește sectorul privat, se poate remarca un relativ echilibru din punct de vedere extern. Va reuși România să remedieze acest deficit în timp util? Reducerea deficitului de cont curent depinde de creșterea producției locale pentru a acoperi cererea internă și de dezvoltarea exporturilor unde există avantaje competitive, astfel încât să susținem importurile. „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Digi24. Potrivit unor experți, pe termen scurt situația poate fi controlată. Totuși, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie inevitabil ajustate. De menționat este că pericolul principal al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea națională. În acest sens, statele cu deficite persistente și datorii externe mari sunt mai vulnerabile la schimbările neprevăzute ale pieței. În plus, dacă investitorii străini își pierd încrederea și decid să retragă capitalul, acest fenomen poate genera o „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, având potențialul de a provoca o criză valutară sau o recesiune economică profundă. Opinia finală a BNR Încheierea raportului Băncii Naționale pare încurajatoare, în ciuda carențelor naționale: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe.” AUTORUL RECOMANDĂ:
Scăderea investițiilor în China duce la cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Reacția furioasă a lui Xi Jinping
Economia chineză continuă să încetinească și în acest trimestru fiscal după ce s-a bazat pe decenii pe investiții în infrastructură și imobiliare, precum și în producția de înaltă calitate. Ascensiunea „Dragonului de Jad” mai are de așteptat după ce s-a raportat scăderi semnificative de investiții, rezultând cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Este o adevărate provocare pentru regimul comunist de la Beijing de a reduce risipa și a stimual cererea internă. Președintele Xi Jinping a lansat un atac neobișnuit de direct asupra cheltuielilor guvernamentale „nepăsătoare”. Beijingul consideră că acestea limitează creșterea celei de-a doua economii a lumii. Investițiile chineze au scăzut și mai mult luna trecută. Vânzările cu amănuntul au slăbit brusc, raportează Financial Times . Comparativ cu 2024, investițiile în active fixe au scăzut cu 2,6% între lunile ianuarie-noiembrie 2025, a raportat Biroul Național de Statistică. Vânzările cu amănuntul sunt slabe Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie 2025, înregistrând un ritm lent comparativ cu decembrie 2022. Vânzările cu amănuntul sunt considerate un indicator al cererii gospodăriilor chineze. Datele economice slabe au fost raportate după ce Partidul Comunist Chinez a făcut apel săptămâna trecută privind creșterea consumului și stabilizarea investițiilor. Reacția furioasă a lui Xi Jinping la „cifrele umflate” La conferința economică, liderul chinez Xi Jinping a criticat furios investițiile irosite pe zonele de dezvoltare supradimensionate și a respins „cifrele umflate” și așa zisele „starturi false de construcții” care dau o impresie falsă privind performanța economică a Chinei. Partenerii comerciali au acuzat China pentru că a raportat un surplus comercial record de peste 1 trilion de dolari de la începutul anului. Aceștia spun că nu este suficient pentru a stimula consumul intern și susțin că economia chineză încă se bazează pe exportarea de produse ieftine. „Unele locuri ignoră realitatea și urmăresc orbește tendințele”, a declarat Xi Jinping, potrivit Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez. Liderul chinez cere o creștere economică „autentică” Liderul le-a cerut oficialilor să urmărească o creștere economică autentică, fără exagerări. El a subliniat și investițiile inutile ale administrațiilor locale în tehnologii avansate, precum semiconductorii. „Cei care sunt nerealiști, nesăbuiți și haotici în eforturile lor vor fi trași la răspundere”, a amenințat Xi Jinping. „Creșterea cererii interne este legată de stabilitatea economică, cât și de securitatea economică; nu este o măsură oportună, ci o mișcare strategică”, a spus Xi, potrivit revistei Quishi. China se visează o putere high-tech până în 2031, dar încă este afectată de „deflație” Din martie 2026 urmează să fie implementat noul plan cincinal al Partidului Comunist Chinez pentru anii 2026-2031. Acesta va acorda prioritate investițiilor în producția tehnologiilor avansate. Săptămâna trecută, FMI a cerut Beijingului să ia măsuri mai ferme în stimularea cererii și relansării economiei. Economia chineză experimentează o deflație persistentă pe fondul unei încetiniri a sectorului imobiliar care durează de câțiva ani. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Anul în care CHINA ar putea să devină cea mai mare putere a lumii. Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Are capacitatea de a depăși SUA”
Radu Miruță: La Avioane Craiova s-a întâlnit un prost cu un deștept
Compania riscă să returneze un avans de aproximativ 20 de milioane de euro pentru avioanele de antrenament F-16, după ce a încheiat un contract dezavantajos cu penalități de doar 10.000 euro către furnizor, în timp ce datora 30 de milioane către Armată. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat la Antena 3 CNN situația de la Avioane Craiova . „S-a întâlnit un prost cu un deștept. Prostul a fost statul, Avioane Craiova, deștept a fost o firmă privată”, a declarat ministrul. Contract dezavantajos: penalități de 10.000 euro versus 30 de milioane datorate Avioane Craiova s-a aflat la mijloc într-un contract foarte păgubos pentru companie. Firma de stat a încheiat un contract cu Armata Română pentru livrarea de avioane de antrenament pentru piloții F-16. Contractul cu Armata Română prevedea că dacă Avioane Craiova nu livrează la timp, trebuie să plătească penalități. Problema este că livrarea depindea și de o firmă privată. Avioane Craiova a stabilit penalități de doar 10.000 euro pentru firma privată dacă aceasta nu livra componentele necesare. „Și firma aia, ce credeți, n-a livrat. Și zici acum, bine, aplicăm penalitățile de 10.000 de euro, timp în care tu plătești 30 de milioane”, a explicat Miruță dezechilibrul contractual. Importanță strategică pentru regiunea Dincolo de problemele financiare, ministrul a subliniat importanța strategică a acestor avioane. „Toată regiunea are un interes foarte mare, o foame foarte mare să pregătească piloții de avioane F-16. Toate țările din regiune”, a spus el. Următorul loc liber pentru un curs de pilot de F-16 este disponibil peste un an de zile. Cursurile sunt scumpe și locurile sunt puține. Avioanele modernizate la Craiova pot înlocui o bună parte din școala care se face pe F-16. „Este și mult mai ieftin și găsești mai multe locuri. Pe aceste avioane faci, nu știu, 60-70% din pregătire după care te muți pe F-16. Și rezolvi problema asta foarte repede”, a explicat ministrul. Două probleme tehnice blochează livrarea Întrebat dacă se fac aceste avioane la Craiova sau nu, Miruță a răspuns că mai trebuie îndeplinite două condiții pentru livrare. Prima presupune o chestiune legată de software. Directorul de la Avioane Craiova i-a spus ministrului că îi trebuie trei zile de teste în loc de jumătate de oră în care poate să zboare. A doua problemă ține de un aruncător electronic de muniție pentru care s-a făcut o solicitare care nu poate fi îndeplinită. O comisie încearcă să scoată această obligație din contract. Risc de returnare a avansului de 20 de milioane de euro Ministrul a avertizat că partea proastă abia acum începe. A expirat perioada până la care Avioane Craiova avea obligația să livreze produsul. Cei de la Ministerul Apărării Naționale vor cere, obligați de lege, să returneze avansul. Întrebat cât este avansul, Miruță a răspuns că sunt două etape. Prima etapă este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar a doua etapă este mai mare.
O țară europeană, unde mulți români își petrec concediile, a fost desemnată economia anului 2025 în zona euro
Săptămânalul britanic The Economist a analizat performanțele celor mai bogate 36 de țări din lume pentru a desemna „economia anului 2025”. Astfel, un stat european frecvent ales de români pentru vacanțe a ajuns în fruntea economiilor din zona euro. Clasamentul nu a atras atenția doar prin câștigător, ci și prin tendințele economice pe care le evidențiază la nivel european, notează Playtech. Portugalia, liderul economic al zonei euro în 2025 Portugalia a ocupat primul loc în clasamentul realizat de The Economist, fiind considerată economia cu cele mai bune rezultate din zona euro în 2025. Evaluarea a avut la bază mai mulți indicatori economici, printre care inflația, produsul intern brut, evoluția locurilor de muncă și datele de piață, analizate în cazul celor mai bogate 36 de state ale lumii. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Profimedia Publicația britanică a descris economia Portugaliei ca fiind „dulce ca un pastel de nata”, o comparație simbolică inspirată de celebrul desert portughez pe bază de cremă de vanilie. FormulareA a subliniat echilibrul și consistența performanțelor economice înregistrate de țara din sud-vestul Europei. Performanța pieței și reacția investitorilor Clasamentul a evidențiat și evoluția pozitivă a pieței bursiere portugheze. Conform analizei britanice, investitorii au avut rezultate notabile, piața bursieră crescând cu peste 20% în 2025. Avansul respectiv a contribuit semnificativ la poziționarea Portugaliei în fruntea ierarhiei, într-un context economic global marcat de incertitudini. În topul realizat de The Economist, Portugalia este urmată de Irlanda și Israel, iar Spania, țara care câștigase distincția în anul precedent, se află acum pe locul patru, alături de Columbia, în timp ce Republica Cehă și Grecia completează clasamentul imediat următor. Tendința de creștere din sudul Europei Rezultatele acestui clasament scot în evidență o accelerare a creșterii economice în sudul Europei, iar articolul subliniază că mai mulți membri ai zonei euro, care au traversat dificultăți majore în anii 2010, revin acum în prim-plan. „Alți membri ai zonei euro care s-au confruntat cu dificultăți în anii 2010, inclusiv Grecia (câștigătoarea noastră în 2022 și 2023) și Spania, se numără, de asemenea, printre favorite”, se mai arată în analiza The Economist. În contrast, mai multe țări din Europa Centrală și de Est se regăsesc la coada clasamentului, Slovacia, Finlanda și Estonia fiind menționate printre economiile cu cele mai slabe performanțe în acest top. Reacția autorităților de la Lisabona Recunoașterea obținută de Portugalia a fost salutată public de premierul acestei țări, Luís Montenegro, acesta declarând pe rețelele de socializare că rezultatul clasamentului „întărește motivația guvernului de a continua pe calea care ne-a adus aici în ultimele luni”. Șeful executivului portughez a adăugat că premiul reprezintă „o recunoaștere justă a meritului și muncii asidue a poporului portughez”. „Prin reforme curajoase și prin creșterea competitivității și productivității țării vom continua să creăm locuri de muncă, să creștem salariile și să consolidăm statul social”, a mai afirmat el. Guvernul de la Lisabona estimează o creștere economică de 2% în acest an și de 2,3% anul viitor, potrivit previziunilor oficiale. Totuși, în ciuda indicatorilor pozitivi, Portugalia se confruntă cu nemulțumiri interne legate de costurile locuințelor, forța de muncă și ocuparea acesteia.