Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,
Țara care taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii
Guvernul scoțian a anunțat că intenționează să introducă o „taxă pe conace” pentru locuințele evaluate la peste 1 milion de lire sterline și va impune și o taxă pe avioanele private începând cu aprilie 2028, în contextul pregătirilor pentru alegerile din Holyrood din mai, transmite Financial Times. SNP este cel mai mare partid politic din Scoția în ceea ce privește ambele locuri din parlamentele Westminster și Holyrood. Secretarul de finanțe Shona Robison a declarat în această săptămână că administrația Partidului Național Scoțian le va cere celor mai bogați să „contribuie cu puțin mai mult” în timp ce a prezentat parlamentului descentralizat proiectul de lege privind bugetul pentru 2026-27. Echitate în sistemul de taxare Vor fi două noi tranșe de impozit pentru proprietățile în valoare de peste 1 milion de lire sterline ar strânge mai mulți bani la buget și ar aborda sistemul actual – considerat inechitabil – având în vedere că proprietarii de locuințe scumpe plătesc sume similare cu cei care dețin proprietăți mai modeste. Actuala limită a impozitului era stabilită în 1991, pentru proprietăți evaluate la peste 212.000 de lire sterline. Între timp, o taxă de plecare de pe aeroport va intra în vigoare din aprilie 2027, existând planuri de a introduce un supliment pentru avioanele private în 2028-2029, deoarece acestea produc mai multe emisii decât zborurile comerciale. Noile tranșe de taxe locale „vor aduce o mai mare echitate și venituri sporite consiliilor”, a declarat Robison deputaților. Ea a adăugat: „Le spun celor care aleg să călătorească cu avionul privat: în Scoția veți plăti și veți plăti o parte echitabilă pentru acest privilegiu”. Robison a declarat că distribuirea sumei de bani pe care o vor strânge aceste politici va fi stabilită înainte de implementare. Scutiri pentru pub-uri, restaurante și comerțul cu amănuntul 17 December 2025, United Kingdom, London: A European Union flag flies opposite Parliament during weekly pro-European Union and anti-Brexit protests in Parliament Square. Photo: Vuk Valcic/ZUMA Press Wire/dpa Bugetul din această săptămână a fost ultimul buget al SNP înainte de alegerile din Holyrood din mai, în care John Swinney va încerca să profite de eforturile sale de a aborda presiunile legate de costul vieții și de a stimula creșterea economică de când a devenit prim-ministru în mai 2024. Partidul pro-independență aflat la guvernare a condus Scoția timp de aproape două decenii și se bucură de un avans confortabil în sondaje înainte de votul din 7 mai, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru Senedd-ul descentralizat din Țara Galilor și consiliile engleze. Robison a dezvăluit, de asemenea, un pachet de scutiri de 864 de milioane de lire sterline pentru taxele de afaceri pentru pub-uri, restaurante și comercianți cu amănuntul, în timp ce cancelarul britanic Rachel Reeves se pregătește să anunțe un pachet limitat de scutiri care se va aplica doar pub-urilor, după reacția negativă a proprietarilor la bugetul său din noiembrie. Sprijin pentru oamenii cu venituri mici. Impozite mai mici decât în restul Regatului Unit 07 December 2025, United Kingdom, Edinburgh: Dogs in festive outfits and their owners take part in the ‘Santa Paws’ Christmas event in Princes Street Gardens, to raise funds and awareness for the Edinburgh Dog and Cat Home charity. Photo: Jane Barlow/PA Wire/dpa Colegiile din Scoția se vor bucura de o creștere combinată de 70 de milioane de lire sterline a finanțării resurselor și capitalului, echivalentul unei majorări de 10% față de bugetul de anul trecut. Deși Reeves a prelungit înghețarea pragurilor impozitului pe venit în cadrul evenimentului său fiscal din noiembrie, Robison a declarat că va sprijini persoanele cu venituri mici prin creșterea pragurilor impozitelor de bază și intermediare cu 7,4%, mai mult decât inflația. Această măsură, a spus Robison, ar menține angajamentul guvernului scoțian conform căruia peste jumătate dintre contribuabili ar trebui să plătească un impozit pe venit mai mic decât ar plăti în restul Regatului Unit. Analiza guvernului scoțian a arătat că 55% dintre contribuabili vor plăti mai puține impozite decât cetățenii din restul Regatului Unit în 2026-2027. Oamenii de afaceri au criticat lipsa de concentrare a Bugetului pe stimularea creșterii economice, argumentând că acesta a pus mai multă presiune asupra persoanelor cu venituri medii și a creatorilor de avere. „Divergența continuă în materie de impozitare față de restul Regatului Unit — în special pentru persoanele cu venituri medii și mai mari — împiedică firmele să recruteze angajați cu înaltă calificare din Regatul Unit și din afara acestuia și riscă să împingă și mai multe talente spre sud”, a declarat Michelle Ferguson, directoarea CBI Scotland. În paralel, Scoția se mai confruntă cu o problemă: whisky din belșug FILED – 17 March 2025, Bavaria, Munich: Whiskey bottles stand on a shelf in a whiskey store in Munich. The European Union decided to refrain from imposing additional duties on American whiskey when voting on a list of countermeasures to US tariffs on steel and aluminum imports. Photo: Peter Kneffel/dpa Tarifele impuse de Donald Trump și presiunile asupra costului vieții au generat o supra abundență de whisky scoțian. Distileriile au rămas cu un surplus și unele au fost forțate să întrerupă sau să reducă producția. Războiul comercial al lui Donald Trump a dus la o ofertă excesivă a acestei băuturi, care amintește de criza „whisky loch” din anii 1980, sporind riscul de concedieri de locuri de muncă și închideri de distilerii în Scoția, spun specialiștii. După tarifele lui Trump, vânzările globale de whisky au scăzut cu 2,5% în prima jumătate a anului 2025, al treilea an consecutiv de scăderi după decenii de creștere constantă, lăsând distilerii cu un surplus care a forțat unele să întrerupă sau să reducă producția, iar altele să își extindă capacitatea depozitelor. Până când se vor înregistra progrese în negocierile pentru un acord comercial între Marea Britanie și SUA , produsele britanice, inclusiv whisky-ul, rămân supuse tarifului „de bază” de 10% impus de Trump asupra importurilor din aprilie. În noiembrie, unele produse agricole, precum carnea de vită și cafeaua, au fost exceptate de la programul tarifar , dar aceasta nu includea băuturile alcoolice. Vânzările de scotch au scăzut. Oamenii economisesc banii
INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%
Institutul Național de Statistică (INS) a emis noile date legate de rata inflației, precum și de scumpirile care s-au înregistrat în România. Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%. În luna decembrie 2026, rata inflației a atins procentul de 9,7%. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata medie a modificării tarifelor de consum a fost de 7,3%, în ultimele 12 luni (ianuarie – decembrie 2025). Tot în luna decembrie 2025, indicele amortizat al prețurior de consum a atins 100,22%, arată Mediafax. „Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS. INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025 În luna decembrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%. A fost înregistrat un procentaj cu 0,37% mai mare față de luna precedentă. Printre produsele care au cunoscut cele mai mari scumpiri se numără cafeaua și cacao, cu 24,67%. De altfel, s-au ieftinit cartofii (-11%). Scumpiri au fost înregistrate și în zona mărfurilor nealimentare (+10,48%). Topul scumpirilor în 2025 Produse alimentare: +7,75% Produse nealimentare: +10,48% Servicii: +11% De asemenea, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025. Datele INS mai arată scumpiri cu 37,54% atribuite categoriei „energie electrică, gaze și încălzire centrală”. De asemenea, transportul CFR s-a scumpit cu 24,40%, în ultima lună din 2025. Scumpiri ale mărfurilor alimentare Cafeaua: +23,94% Fructele proaspete: + 5,19% Zahăr: +14,12% Laptele de vacă: +10,96% Pâine: +10,09% Evoluția inflației în 2025 Ianuarie: +5% Februarie: +5% Martie: +4,9% Aprilie: +4,9% Mai: +5,5% Iunie: +5,7 Iulie: +7,8 August: +9,9% Septembrie: +9,9% Octombrie: +9,8% Noiembrie: +9,8% Decembrie: +9,7% Autorul recomandă: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% Populația României a scăzut sub 19.05 milioane de locuitori, iar îmbătrânirea demografică s-a accentuat INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani Deficitul comercial al României a crescut la aproape 27,5 miliarde de euro în primele zece luni din 2025. Domeniile care domină schimburile comerciale Sursă foto: Mediafax Foto
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă
Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan
Merz avertizează asupra unei situații critice în unele sectoare ale economiei germane
Într-o scrisoare de patru pagini trimisă la începutul anului membrilor coaliției de guvernare, Merz a afirmat că situația economică rămâne „foarte critică în unele domenii”, potrivit documentului consultat de agenția dpa. În 2026, Germania va trebui, prin urmare, să se concentreze pe adoptarea unor măsuri legislative decisive pentru a îmbunătăți substanțial condițiile pentru mediul de afaceri, a scris Merz, adăugând că doar astfel economia va putea reveni pe creștere și va ieși din criză. Merz a reiterat sprijinul Germaniei pentru Kiev În scrisoare, Merz a reiterat și sprijinul Germaniei pentru Ucraina, afirmând că decizia de a utiliza activele rusești înghețate în Uniunea Europeană a creat baza financiară necesară pentru susținerea pe termen lung a apărării Kievului împotriva Rusiei. „Rusia nu trebuie să aibă nicio îndoială cu privire la hotărârea noastră”, a scris cancelarul. În același timp, Merz a subliniat că guvernul german va continua să pledeze pentru un armistițiu care să păstreze suveranitatea Ucrainei. „Activitatea noastră diplomatică se desfășoară în condiții dificile”, a declarat el, făcând referire la disponibilitatea limitată a Rusiei de a negocia, la eforturile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a menține unitatea internă și la ceea ce a descris drept schimbări profunde în cooperarea transatlantică. În încheiere, Merz a subliniat că încrederea în politică poate fi restabilită prin oferirea de soluții la probleme concrete. „Astfel vom convinge și marea majoritate a populației noastre de valoarea democrației și a sistemului nostru economic bazat pe piață”, a scris el.
Controversă în Elveția pe renunțarea plății cu numerar. Clienții cer revenirea la plata cash
Elveția, una dintre cele mai stabile economii din lume, se află în mijlocul unei dezbateri aprinse. Tot mai multe magazine, cafenele și restaurante aleg plățile exclusiv cu cardul sau telefonul. Decizia nu e totuși pe placul tuturor. Mulți clienți cer revenirea la numerar și spun clar că banii cash rămân esențiali în viața de zi cu zi. Un fost bancher elvețian a vrut să scoată din bancă aproximativ 150.000 de franci elvețieni cash. Deși banii erau în contul lui, procedura a devenit complicată. Mai multe bănci i-au spus că nu poate lua numerarul pe loc și i-au cerut documente suplimentare pentru justificarea retragerii. El susține că situația arată o realitate nouă: în Elveția, clienții nu mai pot decide liber cum își folosesc banii. Din acest motiv, el și alți cetățeni cer schimbări și un control mai mare asupra resurselor financiare proprii. De ce banii cash rămân importanți Susținătorii plăților cu numerar spun că banii fizici protejează libertatea și confidențialitatea. Ei consideră că sistemele bancare digitale lasă totul la vedere și pot expune oamenii la supraveghere nedorită sau chiar la blocarea accesului la bani. În plus, există temeri că renunțarea completă la numerar poate crea dependență totală de instituțiile financiare și poate elimina orice alternativă în caz de probleme tehnice sau crize economice. Dezbaterea continuă Subiectul plăților cash rămâne unul sensibil, mai ales într-o țară ca Elveția, cu tradiție bancară și accent puternic pe confidențialitate. Deocamdată, nu există o decizie clară privind „soarta” banilor fizici, însă discuțiile publice arată că mulți oameni încă văd numerarul ca pe o parte importantă. RECOMANDAREA AUTORULUI Plățile cash vor fi limitate. Regula intră în vigoare în România, de la 1 ianuarie 2027 PLĂȚILE și ÎNCASĂRILE în NUMERAR, strict limitate. Amenzi uriașe pentru firme și persoane fizice care nu respectă plafonul
Cristian Socol: Despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Țara implementează cea mai dură austeritate din UE
România intră în 2025 cu un buget fragil și cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși guvernul a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea pe economie și pe populație rămâne ridicată. Potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră aplică una dintre cele mai dure politici de austeritate din UE, într-un moment în care spațiul de manevră bugetar este extrem de limitat. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024. Nevoia de a da vina pe greaua moștenire și a justifica imaginea „eroului salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) din anul 2024, cel mai înalt dintre țările UE. Într-un mod ipocrit, aceste discuții erau în toi când mașina se deplasa pe autostrăzile și drumurile expres construite (număr record de kilometri de drumuri rapide date în folosință și aflate în lucru, mai mare decât tot ce s-a construit în ultimii 33 de ani), atunci când copiii mergeau să învețe în școli și universități renovate iar pacienții primeau un plus (chiar dacă nu suficient) de calitate în spitale prin investițiile masive în acestea și cabinetele de medicină de familie renovate/ modernizate. Sau la masă cu profesori cărora, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin acordarea unor venituri mai aproape de complexitatea muncii lor. De altfel, am văzut și auzit mulți „părerologi” care vorbesc despre munca profesorilor, fără să fi intrat vreodată într-o sală de clasă/ amfiteatru sau să înțeleagă efortul depus de cadrele didactice în afara orelor de predare. Și mai ipocrit, discuțiile despre deficit se făceau de către „personaje” care în același timp vorbeau despre sprijinul ridicat pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova și Ucrainei. Desecretizarea documentelor despre acest sprijin și înțelegerea costurilor contagiunii războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor aflate în proximitatea războiului (inclusiv asupra României) ar fi schimbat cu siguranță calitatea dezbaterilor despre deficit. Că mai există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Că nu sunt prioritizate eficient unele investiții publice? Da. Că încă există evaziune de 8-10% din PIB în România și că pare a se manifesta o rezistență puternică la reducerea acesteia? Da. Că vrem o țară ca afară cu liberalism la venituri (România fiind o țară cu ponderea veniturilor fiscale în PIB specifică grupului de țări offshore) și paternalism la cheltuieli dar așa ceva nu se poate realiza economic decât pe deficite și datorie? Da. Că ne uităm cu invidie la infrastructura și calitatea serviciilor publice din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia dar uităm că cel puțin ultimele 4 din listă au avut perioade de 5-7 ani cu deficite de peste 6% ajungând chiar la 10-11% din PIB ca să se dezvolte? Da. Dar nu mai contează trecutul. Ne-am dat seama cu toții că nevoia de reducere a deficitului bugetar în 2025 și următorii ani are o componentă macroeconomică la vedere – pentru a asigura o finanțare rezonabilă a datoriei, rațional de altfel și două componente relativ ascunse publicului – politic, pentru crearea unei imagini a eroului salvator iar economic, pentru respectarea angajamentelor privind înarmarea, ajutorul acordat Ucrainei și Moldovei precum și costurilor în creștere ale îmbătrânirii demografice. Am mai scris. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată. Problema se pune la modul în care se face această consolidare – prin austeritate cu barda exclusiv pe populația săracă și cea cu venituri medii – clasa de mijloc și prin impunerea de noi taxe și impozite / majorarea celor existente mai ales pe companiile corecte din punct de vedere fiscal și capitalul autohton. Modul greșit de fundamentare și implementare a măsurilor de consolidare fiscală a condus la explozia inflației, scăderea consumului și blocarea investițiilor, concedieri și cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a veniturilor din ultimii 25 de ani pentru 91% din populație. O consolidare inechitabilă, cu puternic efect contracționist în economie, incorect fundamentată economic și care repetă greșelile trecutului, părând că nu vrea să învețe nimic din lecțiile de consolidare bugetară smart realizată de țările UE în ultimii 20 de ani (explicate aici acum 6 luni) Conștientizăm cu toții că din motive ideologice s-a respins planul alternativ propus privind introducerea impozitării progresive, creșterea progresivității în taxare și reducerea consistentă a evaziunii fiscale și arieratelor recuperabile la buget – plan de măsuri care asigura o consolidare echitabilă, o inflație în intervalul 5-6% (și nu 10%), un efect contracționist marginal și o reducerea sesizabilă a deficitului balanței comerciale. Plan de măsuri consensual recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană. Dar, atâta s-a putut. Analiza situației fiscal-bugetare a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), egal cu cel estimat de Comisia Europeană în ultima prognoză (noiembrie 2025). Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) decât cel de anul trecut. Conform estimării Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB potențial (în scădere de la 9% anul anterior). Îngrijorătoare este structura deficitului bugetar – din 8,4% din PIB, componenta deficit bugetar primar reprezintă 5,3% din PIB iar dobânzile 3,1% din PIB (în creștere de la 2,4% din PIB anul anterior) (am explicat aici incidența crescută a împrumuturilor masive din pandemie, a incertitudinii politice și a contagiunii războiului din Ucraina). România va trece de la regula 888 în anul 2025 (8,4% deficit bugetar efectiv, 7,9% deficit bugetar structural, 7,9% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB) la regula 666 în anul 2026 (6,2% deficit bugetar efectiv, 5,6% deficit bugetar structural, 6,4% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB). Fără implementarea Planului de Relansare Economică propus aici și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă bazată pe progresivitate, România va simți ”oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor scădea cu greu la 4-5% în perioada 2027-2030. Analiza comparativă la nivelul țărilor UE 27, pe baza datelor prognozei Comisiei Europene, arată că dacă în 2025 România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB (8,4% din PIB), peste Polonia (6,8% din PIB) și Franța (5,5% din PIB), anul viitor Polonia va fi țara UE cu cel mai
Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului
De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie
Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta dependenței economice și poziția României: Dacă Germania strănută, România face gripă
Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR). România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde. Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României. Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu. Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii: Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro Produse minerale: 5,1 miliarde euro Metale comune: 4,5 miliarde euro Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro Alte mărfuri: 4,1 milioane euro Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro. Care sunt partenerii economici principali ai României? Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România. Germania: 18 miliarde de euro Italia: 7 miliarde Franța: 6 miliarde Ungaria: 5 miliarde Bulgaria: 4 miliarde Polonia: 4 miliarde Țările de Jos: 3 miliarde Turcia: 3 miliarde Cehia: 3 miliarde Spania: 2 miliarde Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior. Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova. Turcia: 3,1 miliarde Marea Britanie: 2,6 miliarde Republica Moldova: 2 miliarde De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro. Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală: Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024 Industria de echipamente electrice: 13,4% Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6% Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3% Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9% Industria metalurgică: 4,8% Cele mai consistente valori numerice În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial: Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro Autovehicule rutiere: 18 miliarde Echipamente electrice: 11,5 miliarde Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde Metalurgie: 4 miliarde Produse alimentare: 3 miliarde Produse farmaceutice: 1,9 miliarde Industria extractivă: 1 miliarde Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce? În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează: Componente auto și anvelope Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității Fire electrice Combustibili Gaz de sondă Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz. Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe. Este de bine sau de rău? Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR. Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală