Andrei Caramitru cântă prohodul Rusiei lui Putin: E în CRIZĂ maximă economică. Falimentul vine în decembrie
Andrei Caramitru scrie sâmbătă, pe pagina sa de socializare, că Rusia lui Vladimir Putin este „deja în criză maximă economică”. „Sunt fix momentele înainte de colaps”, adaugă fiul regretatului actor. „Niște vești bune de cafeluță de sâmbătă dimineața. Pe cifre oficiale, parfumate și aranjate, Rusia e deja în criză maximă economică. Sunt fix momentele înainte de colaps. Așa ca să vedem dezastrul un pic: producția de automobile: minus 25% producția de echipamente industriale și vehicule: minus 15% producția de materiale: minus 9% Și asta – repet – sunt cifrele lor oficiale, probabil ameliorate din pix, înainte de efectul full al scoaterii din funcțiune a rafinăriilor prin kaboom și a sancțiunilor totale care au venit acum din SUA. Eu v-am spus de câteva luni — falimentul la ei vine în decembrie. Atunci lovește și începe să se surpe șandramaua. Hai, bună dimineața la toată lumea și să avem un weekend frumos, fără orci și zuzuraniști”, spune Caramitru Jr. Sursa: X/ @Beefeater_Fella Sursa: Facebook/ Andrei Caramitru Foto colaj: Facebook + Mediafax + Shutterstock/Hepta
Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul a făcut o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au triplat
Românii resimt inflația din plin și nu doar în tabelele Băncii Naționale a României (BNR) și Institutului Național de Statistică (INS), ci în fiecare drum la supermarket. O simplă comparație între bonurile de cumpărături din ultimii doi ani și cele din prezent arată o realitate dureroasă: aceleași produse au ajuns să coste dublu sau poate chiar și triplu. În aceeași vreme, inflația raportată de INS, pe ultimele 12 luni, este de sub 10%. Profimedia Gândul a analizat în exclusivitate o serie de bonuri de cumpărături, iar rezultatele nu au arătat deloc bine. Fie că vorbim de alimente de bază, produse de igienă sau articole casnice, prețurile lor au suferit modificări drastice. Am început astfel cu un produs esențial în orice gospodărie: oul. Dacă înainte, un cofrag de 30 de ouă costa 15 lei, astăzi același cofrag se vinde cu 26 de lei. O creștere de peste 70%. Tonul, o sursă bogată de proteine și o opțiune accesibilă pentru o masă rapidă, a devenit și el semnificativ mai scump. De la un preț de 7,50 lei, a ajuns să coste peste 11 lei, adică o scumpire de aproximativ 40%. Băuturile carbogazoase au cunoscut și ele majorări uriașe de preț. O doză de Coca-Cola putea fi cumpărată la prețul de 2,29, iar astăzi o doză de Pepsi, un produs similar, a ajuns să coste puțin peste 4 lei. O creștere de aproape 85%. Chiar și micile plăceri au devenit mai scumpe. O simplă gumă de mestecat Orbit s-a scumpit cu peste 60%. Când vine vorba de produse indispensabile în bucătărie, hârtia de copt și folia de aluminiu au cunoscut cele mai drastice scumpiri. Discurile demachiante, campioane la scumpiri Unul dintre cele mai șocante exemple din comparația Gândul sunt discurile demachiante. Au ajuns să coste de aproape trei ori mai mult. Dacă înainte, orice femeie putea să cumpere un pachet la un preț sub 4 lei, astăzi trebuie să scoată aproape 11 lei din buzunar pentru a-și permite același produs. Inflația reală, dincolo de statistici Guvernul Bolojan a susținut în urmă cu câteva luni că noile măsuri fiscale, inclusiv creșterea TVA-ului, ar trebui să ducă la o creștere „controlată” a prețurilor, de cel mult 10%. Realitatea arată altfel, însă. Multe produse s-au scumpit cu 50%, 100% sau chiar 200%. Salariile românilor, în schimb, au rămas la fel, iar puterea de cumpărare s-a redus semnificativ. Austeritatea a transformat fiecare bon de cumpărături într-o dovadă a unei crize care nu mai e doar economică, ci socială. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026 Noi scumpiri la alimente. Produsele pentru care românii scot din buzunar și cu 32% mai mult Creșterea prețurilor se menține la aproape 10%. Scumpiri în lanț la energie și alimente de bază. Ce anunță BNR pentru finalul de an
UE a ajuns la un acord de principiu pentru susținerea industriei apărării. Condiția centrală privind achizițiile de echipamente
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu privind Programul Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un proiect în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. ”Președinția Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu asupra Programului Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un program special de finanțare a apărării în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada 2025-2027”, anunță Consiliul UE. Programul EDIP are rolul de stimulare a consolidării apărării europene prin intensificarea competitivității și a reacției Bazei Industriale și Tehnologice Europene (EDTIB). Are și rolul de susținere a cooperării industriei europene de apărare cu Ucraina și cu firmele ucrainene. ”Programul Industriei Europene pentru Apărare este un element central al reacției europene în materie de apărare. Va accelera capacitatea de producție și va furniza echipamente esențiale, asigurând că putem răspunde rapid și determinat la mediul de securitate tot mai complex. În același timp, va aprofunda parteneriatul nostru cu Ucraina prin aducerea industriei ucrainene mai aproape de a noastră – spre beneficiul reciproc al Europei și al Ucrainei”, a afirmat Troels Lund Poulsen, vicepremier și ministru al Apărării în Danemarca, țară care exercită Președinția semestrială a Consiliului UE. Un element central al acordului îl reprezintă condiția ca volumul echipamentelor militare achiziționate din afara UE să nu depășească 35% din costurile estimate ale produsului final. Nicio piesă nu va putea fi cumpărată din națiuni care nu au acorduri de asociere cu UE sau dacă sunt generate situații care ar afecta securitatea statelor europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 12-a zi de CRIZĂ în Franța. Un fost premier dezaprobă suspendarea reformei pensiilor. Philippe susține DEMITEREA lui Emmanuel Macron ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: O pauză scumpă în criza politică din FRANȚA. Administrația Macron produce daune pe termen lung
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că în principiu nu va crește în 2026
Guvernul nu ia în calcul o majorare a salariului minim pentru 2026. Anunțul vine de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care precizează că „în principiu, nu va crește”. Așa a răspuns purtătorul de cuvânt când a fost întrebată de variantele luate în calcul la nivelul Guvernului în privinţa salariului minim şi dacă se are în vedere o eventuală majorare, în condiţiile în care patronatele au transmis că nu pot susţine acest lucru şi doresc îngheţarea salariului minim pentru anul 2026. „Subiectul este în analiza premierului şi în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va creşte. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a declarat Ioana Dogioiu, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Întrebată dacă acest lucru a fost discutat în cadrul coaliţiei de guvernare, ea a precizat: „Ce se întâmplă în coaliţie se întâmplă în coaliţie”. Replica lui Adrian Câciu (PSD) Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Adrian Câciu, deputat PSD, dezice spusele purtătoarei de cuvânt al Guvernului: „Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional. Referitor la doamna Dogioiu: N-ar pune mâna pe carte, unul dintre ei… Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. (…) Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece! PSD susține ferm creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026”, scrie Câciu. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. RECOMANDAREA AUTORULUI Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Ursula von der Leyen menține obiectivul atingerii neutralității climatice. Planul UE pentru Locuințe Accesibile
Uniunea Europeană va atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, a reafirmat, joi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pledând pentru acțiuni de adaptare la modificările climatice, pentru intensificarea inovării și pentru facilitarea accesului la locuințe. ”În primul rând, atingerea ambițiilor climatice. Vreau să vă spun foarte clar: Europa menține direcția. Suntem pe parcursul pentru atingerea obiectivelor anului 2030. Vom face Europa primul continent neutru climatic până în anul 2050”, a declarat Ursula von der Leyen la reuniunea primarilor orașelor europene. ”Știm că putem atinge obiectivele dacă ne menținem competitivi, dacă susținem oamenii și comunitățile. De aceea, transformările ecologice sunt în centrul viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus să dedicăm 35% din buget tehnologiilor ecologice, pentru protejarea climei și a naturii”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a evidențiat solidaritatea manifestată de națiunile europene în contextul calamităților naturale asociate schimbărilor climatice. ”Dar știm că prevenirea și adaptarea sunt la fel de importante. Iar, aici, metropolele și toate orașele deschid drumul prin soluții ale naturii. (…) Orașele au devenit pionieri în identificarea soluțiilor practice. Observăm inovații incredibile în Europa”, a continuat președintele Comisiei Europene. UE va lansa un Plan pentru Locuințe Accesibile ”Punctul meu final nu se referă la obiective sau tehnologii, ci la oameni și locuințe. O casă nu înseamnă doar patru pereți și un acoperiș, ci înseamnă siguranță, căldură, un loc pentru familie și prieteni. Este ceva ce îți aparține. Dar în acest moment, pentru prea mulți europeni, casa a devenit o sursă de anxietate. Poate însemna o datorie sau incertitudine. (…) Aceasta este o problemă europeană și necesită un răspuns european. De aceea, lansăm astăzi Planul European pentru Locuințe Accesibile”, a subliniat Ursula von der Leyen. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA susțin că gruparea Hamas NU încalcă acordul de încetare a focului. Trump pregătește un plan pentru reconstrucția FÂȘIEI GAZA ANALIZĂ Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun
Guvernul României vrea să majoreze salariul minim în 2026, pentru a se alinia la directiva europeană care cere statelor membre să coreleze veniturile cu costul vieții și productivitatea. În același timp, patronatele cer Guvernului să nu crească salariul minim, pentru că firmele nu mai pot suporta creșterea costurilor. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. Ce spun liderii coaliției Guvernul trebuie să ia o decizie până la finalul anului privind salariul minim. „A fost o discuție scurtă, în sensul că la final de an există aceasta actualizare, dacă se face, nu se face, decizia se va lua în momentul potrivit. Dar încă nu e luată nicio decizie, există păreri relativ împărțite. Cei din zona de business spun că nu e cazul, că productivitatea nu susține o astfel de creștere. Vom vedea când va fi momentul”, a explicat șeful UDMR, Kelemen Hunor, într-o conferință de presă. PSD susține însă aceste majorări salariale. Sorin Grindeanu, șeful interimar al PSD, spune că discuții mai ample pe acest subiect vor fi discutate săptămâna viitoare într-un consiliu tripartit. „Avem ca țintă să susținem aceste lucruri, dar o să avem și un Consiliu Tripartit. Trebuie să ascultăm și partea cealaltă, iar toate aceste aspecte le vom decide în forurile de conducere”, a precizat Grindeanu. Răspunsul IMM România Creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care avem o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri conduce în mod inevitabil la scăderea competitivităţii societăţilor românești, arată reprezentaţii IMM ROMÂNIA. RECOMANDAREA AUTORULUI Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”
Secretarul Trezoreriei americane: China încearcă să facă rău economiei globale / „Vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei
Secretarul Trezoreriei americane Scott Bessent a turnat gaz pe focul temerilor privind un nou război comercial între SUA și China, după ce a acuzat Beijingul că încearcă să dăuneze economiei lumii. Bessent a criticat Beijingul pentru că a impus noi restricții la exportul de minerale rare săptămâna trecută – o decizie care l-a iritat pe președintele SUA Donald Trump – sugerând că inițiativa Chinei s-ar putea întoarce împotriva sa. Într-un interviu acordat Financial Times, Bessent a spus că restricțiile Chinei asupra exporturilor de minerale rare, cu trei săptămâni înainte ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping, reflectă doar cât de slabă este economia Beijingului. „Acesta este un indiciu cu privire la cât de slabă este economia lor și ei vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei”. Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent la sediul Consiliului Rezervei Federale din Washington, DC, pe 9 octombrie 2025. Bessent a declarat pentru Financial Times: “Poate că există vreun model de afaceri leninist în care este o idee bună să le faci rău propriilor clienți, dar ei sunt cel mai mare furnizor al lumii. Dacă vor să încetinească economia globală, ei vor fi cei mai afectați”. Comentariile lui Bessent vin în timp ce starea de spirit de pe piețe se înrăutățește din nou, după o îmbunătățire luni. Donald Trump: „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat” Totul, în contextul în care Donald Trump părea să calmeze o situație pe care a inflamat-o vineri, când a amenințat China cu taxe vamale de 100% începând cu 1 noiembrie. Trump a făcut aluzie la o posibilă dezescaladare a tensiunilor tarifare și comerciale dintre SUA și China, în timp ce a lansat o amenințare voalată la adresa președintelui chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine! Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat. El nu vrea ca țara sa să aibă o depresiune economică, și nici eu nu vreau. SUA vrea să ajute China, nu să o rănească!!”, a scris Trump pe Truth Social. Piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au înregistrat scăderi pe linie. Criptomonedele, deasemenea, au fost afectate – Bitcoin a scăzut cu 2,7% și ether a pierdut 5%. Disputa amenință să umbrească reuniunile anuale ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și ale Fondului Monetar Internațional (FMI) care au loc la Washington săptămâna aceasta. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: DONALD TRUMP este pregătit să aibă o întâlnire cu XI JINPING în Coreea de Sud. Tensiunile comerciale dintre SUA și China persistă
Sébastien Lecornu a prezentat un proiect bugetar provizoriu. Ce vizează planul fiscal al premierului Franței
Premierul-desemnat al Franței, Sébastien Lecornu, a propus, marți, 29 de măsuri fiscale, inclusiv taxe suplimentare, în proiectul bugetului pe anul 2026, în eforturile de reducere a deficitului bugetar. Proiectul vizează în primul rând reducerea deficitului bugetar la nivelul de 4,7% din PIB și prelungirea cu un an a contribuțiilor diferențiate în funcție de venituri, afirmă surse guvernamentale citate de cotidianul Le Monde. Printre opțiunile luate în considerare de Guvernul Lecornu se numără menținerea unui deficit bugetar de 5,0%, ceea ce ar permite atenuarea impactului anulării reformei pensiilor, evaluat la sute de milioane de euro în primul an. Dacă nu va fi blocată printr-o moțiune de cenzură, dezbaterea parlamentară va fi intensă. În stadiul actual, proiectul propus de Sébastien Lecornu prevede 29 de măsuri fiscale. ”Voi face o propunere privind bugetul în care anumite impozite vor crește, iar altele vor scădea”, a semnalat Lecornu acum câteva săptămâni. Textul de lege prevede introducerea unor noi taxe. Prima ar viza activele ”neasociate unei activități operaționale a acțiunilor patrimoniale”, vizând 20.000-30.000 de entități sau persoane foarte bogate care și-au ferit activele de verificările fiscale. ”Este un mecanism folosit de numeroase firme pentru a evita plata impozitelor”, a avertizat Ministerul Finanțelor. Franța se confruntă cu o criză politică gravă. Premierul-desemnat, Sebastien Lecornu, și-a dat demisia imediat după formarea Guvernului, dar a fost numit în funcție din nou de președintele Emmanuel Macron. Forțele politice de centru care oferă sprijin guvernelor numite de Emmanuel Macron nu au majoritate largă în Parlament, iar convocarea alegerilor anticipate ar fi în avantajul partidelor de extremă-dreapta și de stânga. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 8-a zi de CRIZĂ în Franța. Marine Le Pen avertizează că va depune o moțiune de cenzură împotriva GUVERNULUI LECORNU ANALIZĂ Le Monde anticipează un DEZASTRU pentru Emmanuel Macron: Președintele Franței se agață de putere