Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta dependenței economice și poziția României: Dacă Germania strănută, România face gripă
Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR). România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde. Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României. Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu. Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii: Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro Produse minerale: 5,1 miliarde euro Metale comune: 4,5 miliarde euro Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro Alte mărfuri: 4,1 milioane euro Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro. Care sunt partenerii economici principali ai României? Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România. Germania: 18 miliarde de euro Italia: 7 miliarde Franța: 6 miliarde Ungaria: 5 miliarde Bulgaria: 4 miliarde Polonia: 4 miliarde Țările de Jos: 3 miliarde Turcia: 3 miliarde Cehia: 3 miliarde Spania: 2 miliarde Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior. Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova. Turcia: 3,1 miliarde Marea Britanie: 2,6 miliarde Republica Moldova: 2 miliarde De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro. Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală: Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024 Industria de echipamente electrice: 13,4% Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6% Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3% Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9% Industria metalurgică: 4,8% Cele mai consistente valori numerice În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial: Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro Autovehicule rutiere: 18 miliarde Echipamente electrice: 11,5 miliarde Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde Metalurgie: 4 miliarde Produse alimentare: 3 miliarde Produse farmaceutice: 1,9 miliarde Industria extractivă: 1 miliarde Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce? În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează: Componente auto și anvelope Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității Fire electrice Combustibili Gaz de sondă Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz. Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe. Este de bine sau de rău? Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR. Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală
Ședință la USR pentru nominalizarea lui Miruță la Apărare și a lui Darău la Economie
Potrivit USR, Comitetului Politic va vota propunerea ca actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, să preia funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier. Pentru conducerea Ministerului Economiei, este propus senatorul Irineu Darău. Reprezentanții formațiunii susțin că propunerea lui Radu Miruță pentru Ministerul Apărării este una firească „având în vedere rigoarea de care a dat dovadă în activitatea guvernamentală, dar și în contextul implicării sale directe și consistente în implementarea Programul SAFE în România, program de înzestrare a Armatei cu interacțiune între Ministerul Apărării și industria națională de apărare de la Ministerul Economiei”. „În cele șase luni de mandat la Ministerul Economiei, am demonstrat că pot pune o instituție pe direcția corectă, că pot elimina nedreptăți și că știu cum să valorific resursele naturale ale României. Am încredere deplină că succesorul meu va menține această linie, iar eu voi rămâne un sprijin constant în Guvern pentru continuitatea acestor proiecte. În același timp, consider esențial să consolidăm sectorul Apărării, să întărim capacitățile industriale și să modernizăm producția, astfel încât România să fie mai bine pregătită pentru provocările actuale de securitate. Ca vicepremier, mă voi asigura că proiectele pe care le-am început la Ministerul Economiei își urmează foaia de parcurs pe care am gândit-o. Mă simt onorat de această nominalizare și sper să pot arăta că fac treabă bună pentru România, indiferent de sigla instituției pe a cărei poartă intru”, a declarat Radu Miruță. Irineu Darău, propus pentru funcția de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, are o experiență profesională de peste 15 ani acumulată în mediul privat, inclusiv în contexte internaționale, lucrând pentru companii și proiecte complexe din domeniul industrial, financiar și tehnologic. Activitatea sa a inclus arhitectură software, coordonare de proiecte și echipe, precum și colaborarea cu clienți internaționali de anvergură. Din 2020, este senator de Brașov, arată USR. „Sunt onorat și responsabilizat de încrederea pe care colegii din USR mi-o acordă. Îmi asum deplin misiunea de a coordona domeniile complexe de care răspunde acest minister și de a căuta soluții raționale și constructive. Voi continua reformele începute de colegul meu Radu Miruță, voi căuta proactiv soluții pentru industria românească și voi promova o mai bună gestiune a companiilor de stat. Bazându-mă pe experiența mea profesională de 15 ani în dezvoltare software, voi susține digitalizarea accelerată a serviciilor publice esențiale și un parteneriat deschis cu cei mai buni experți români”, a declarat Irineu Darău. Postul de ministru al Apărării a rămas vacant după demisia lui Ionuț Moșteanu. „Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, anunțat el. Interimatul a fost asigurat de Radu Miruță.
Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime
Deficitul de cont curent al României, care înseamnă diferența dintre valuta care intră în țară și valuta care iese, a ajuns anul trecut la peste 8% din PIB. Este un semnal de alarmă, pentru că înseamnă că presiunea pe moneda națională este din ce în ce mai mare, iar, fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se devalorizează. Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a țării și arată declinul țării pe plan extern. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent. Drept urmare, acest nivel se situează printre cele mai înalte din Uniunea Europeană și indică o gravă problemă structurală: economia României importă mai mult decât exportă către piețele externe. Sursa: BNR Dar este vorba de exportul și importul de bunuri, mai degrabă decât de servicii. Este deja o poveste veche faptul că România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat. Astfel s-a ajuns la un deficit comercial la bunuri de câteva zeci de miliarde de lei. Pe de altă parte, România exportă în materie de servicii mai mult deâct importă. Spre exemplu, serviciile IT înregistrează excedent, la fel și serviciile de transport. În ceea ce privește turismul, românii în continuare cheltuiesc mult mai mulți bani în străinătate decât banii pe care îi lasă turiștii străini în România. Deficitul extern, un semnal de alarmă pentru poziția economică externă României Teoretic, contul curent evidențiază relațiile economice ale României cu restul lumii, incluzând tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale. Raportul BNR evidențiază că principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Având în vedere că România importă un procent mare de bunuri de la partenerii săi economici, se poate afirma că economia românească actuală se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa. Acest aspect poate genera o presiune asupra „leului” în sensul devalorizării monedei naționale în raport cu alte valute. Cererea crescută pentru valută străină, comparativ cu cererea scăzută pentru monedă națională poate cauza, mai departe, deprecierea cursului de schimb al monedei naționale. „Totuși, acest impact negativ a fost limitat de influența favorabilă adusă de majorarea exportului net de servicii de telecomunicații, informatice și informaționale și de ușoara reducere a deficitului balanței turismului”, a raportat BNR. Cum am ajuns aici? Raportul BNR a indicat următoarele cauze principale ale deficitului extern: Creșterea importurilor și stagnarea exporturilor; Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând o competitivitate slabă a producției interne și cererea internă ridicată; Serviciile au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri; Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent. De asemenea, datele BNR ne arată că principalul contribuitor la această deteriorare este sectorul public. În ceea ce privește sectorul privat, se poate remarca un relativ echilibru din punct de vedere extern. Va reuși România să remedieze acest deficit în timp util? Reducerea deficitului de cont curent depinde de creșterea producției locale pentru a acoperi cererea internă și de dezvoltarea exporturilor unde există avantaje competitive, astfel încât să susținem importurile. „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Digi24. Potrivit unor experți, pe termen scurt situația poate fi controlată. Totuși, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie inevitabil ajustate. De menționat este că pericolul principal al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea națională. În acest sens, statele cu deficite persistente și datorii externe mari sunt mai vulnerabile la schimbările neprevăzute ale pieței. În plus, dacă investitorii străini își pierd încrederea și decid să retragă capitalul, acest fenomen poate genera o „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, având potențialul de a provoca o criză valutară sau o recesiune economică profundă. Opinia finală a BNR Încheierea raportului Băncii Naționale pare încurajatoare, în ciuda carențelor naționale: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe.” AUTORUL RECOMANDĂ:
Scăderea investițiilor în China duce la cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Reacția furioasă a lui Xi Jinping
Economia chineză continuă să încetinească și în acest trimestru fiscal după ce s-a bazat pe decenii pe investiții în infrastructură și imobiliare, precum și în producția de înaltă calitate. Ascensiunea „Dragonului de Jad” mai are de așteptat după ce s-a raportat scăderi semnificative de investiții, rezultând cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Este o adevărate provocare pentru regimul comunist de la Beijing de a reduce risipa și a stimual cererea internă. Președintele Xi Jinping a lansat un atac neobișnuit de direct asupra cheltuielilor guvernamentale „nepăsătoare”. Beijingul consideră că acestea limitează creșterea celei de-a doua economii a lumii. Investițiile chineze au scăzut și mai mult luna trecută. Vânzările cu amănuntul au slăbit brusc, raportează Financial Times . Comparativ cu 2024, investițiile în active fixe au scăzut cu 2,6% între lunile ianuarie-noiembrie 2025, a raportat Biroul Național de Statistică. Vânzările cu amănuntul sunt slabe Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie 2025, înregistrând un ritm lent comparativ cu decembrie 2022. Vânzările cu amănuntul sunt considerate un indicator al cererii gospodăriilor chineze. Datele economice slabe au fost raportate după ce Partidul Comunist Chinez a făcut apel săptămâna trecută privind creșterea consumului și stabilizarea investițiilor. Reacția furioasă a lui Xi Jinping la „cifrele umflate” La conferința economică, liderul chinez Xi Jinping a criticat furios investițiile irosite pe zonele de dezvoltare supradimensionate și a respins „cifrele umflate” și așa zisele „starturi false de construcții” care dau o impresie falsă privind performanța economică a Chinei. Partenerii comerciali au acuzat China pentru că a raportat un surplus comercial record de peste 1 trilion de dolari de la începutul anului. Aceștia spun că nu este suficient pentru a stimula consumul intern și susțin că economia chineză încă se bazează pe exportarea de produse ieftine. „Unele locuri ignoră realitatea și urmăresc orbește tendințele”, a declarat Xi Jinping, potrivit Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez. Liderul chinez cere o creștere economică „autentică” Liderul le-a cerut oficialilor să urmărească o creștere economică autentică, fără exagerări. El a subliniat și investițiile inutile ale administrațiilor locale în tehnologii avansate, precum semiconductorii. „Cei care sunt nerealiști, nesăbuiți și haotici în eforturile lor vor fi trași la răspundere”, a amenințat Xi Jinping. „Creșterea cererii interne este legată de stabilitatea economică, cât și de securitatea economică; nu este o măsură oportună, ci o mișcare strategică”, a spus Xi, potrivit revistei Quishi. China se visează o putere high-tech până în 2031, dar încă este afectată de „deflație” Din martie 2026 urmează să fie implementat noul plan cincinal al Partidului Comunist Chinez pentru anii 2026-2031. Acesta va acorda prioritate investițiilor în producția tehnologiilor avansate. Săptămâna trecută, FMI a cerut Beijingului să ia măsuri mai ferme în stimularea cererii și relansării economiei. Economia chineză experimentează o deflație persistentă pe fondul unei încetiniri a sectorului imobiliar care durează de câțiva ani. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Anul în care CHINA ar putea să devină cea mai mare putere a lumii. Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Are capacitatea de a depăși SUA”
Radu Miruță: La Avioane Craiova s-a întâlnit un prost cu un deștept
Compania riscă să returneze un avans de aproximativ 20 de milioane de euro pentru avioanele de antrenament F-16, după ce a încheiat un contract dezavantajos cu penalități de doar 10.000 euro către furnizor, în timp ce datora 30 de milioane către Armată. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat la Antena 3 CNN situația de la Avioane Craiova . „S-a întâlnit un prost cu un deștept. Prostul a fost statul, Avioane Craiova, deștept a fost o firmă privată”, a declarat ministrul. Contract dezavantajos: penalități de 10.000 euro versus 30 de milioane datorate Avioane Craiova s-a aflat la mijloc într-un contract foarte păgubos pentru companie. Firma de stat a încheiat un contract cu Armata Română pentru livrarea de avioane de antrenament pentru piloții F-16. Contractul cu Armata Română prevedea că dacă Avioane Craiova nu livrează la timp, trebuie să plătească penalități. Problema este că livrarea depindea și de o firmă privată. Avioane Craiova a stabilit penalități de doar 10.000 euro pentru firma privată dacă aceasta nu livra componentele necesare. „Și firma aia, ce credeți, n-a livrat. Și zici acum, bine, aplicăm penalitățile de 10.000 de euro, timp în care tu plătești 30 de milioane”, a explicat Miruță dezechilibrul contractual. Importanță strategică pentru regiunea Dincolo de problemele financiare, ministrul a subliniat importanța strategică a acestor avioane. „Toată regiunea are un interes foarte mare, o foame foarte mare să pregătească piloții de avioane F-16. Toate țările din regiune”, a spus el. Următorul loc liber pentru un curs de pilot de F-16 este disponibil peste un an de zile. Cursurile sunt scumpe și locurile sunt puține. Avioanele modernizate la Craiova pot înlocui o bună parte din școala care se face pe F-16. „Este și mult mai ieftin și găsești mai multe locuri. Pe aceste avioane faci, nu știu, 60-70% din pregătire după care te muți pe F-16. Și rezolvi problema asta foarte repede”, a explicat ministrul. Două probleme tehnice blochează livrarea Întrebat dacă se fac aceste avioane la Craiova sau nu, Miruță a răspuns că mai trebuie îndeplinite două condiții pentru livrare. Prima presupune o chestiune legată de software. Directorul de la Avioane Craiova i-a spus ministrului că îi trebuie trei zile de teste în loc de jumătate de oră în care poate să zboare. A doua problemă ține de un aruncător electronic de muniție pentru care s-a făcut o solicitare care nu poate fi îndeplinită. O comisie încearcă să scoată această obligație din contract. Risc de returnare a avansului de 20 de milioane de euro Ministrul a avertizat că partea proastă abia acum începe. A expirat perioada până la care Avioane Craiova avea obligația să livreze produsul. Cei de la Ministerul Apărării Naționale vor cere, obligați de lege, să returneze avansul. Întrebat cât este avansul, Miruță a răspuns că sunt două etape. Prima etapă este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar a doua etapă este mai mare.
O țară europeană, unde mulți români își petrec concediile, a fost desemnată economia anului 2025 în zona euro
Săptămânalul britanic The Economist a analizat performanțele celor mai bogate 36 de țări din lume pentru a desemna „economia anului 2025”. Astfel, un stat european frecvent ales de români pentru vacanțe a ajuns în fruntea economiilor din zona euro. Clasamentul nu a atras atenția doar prin câștigător, ci și prin tendințele economice pe care le evidențiază la nivel european, notează Playtech. Portugalia, liderul economic al zonei euro în 2025 Portugalia a ocupat primul loc în clasamentul realizat de The Economist, fiind considerată economia cu cele mai bune rezultate din zona euro în 2025. Evaluarea a avut la bază mai mulți indicatori economici, printre care inflația, produsul intern brut, evoluția locurilor de muncă și datele de piață, analizate în cazul celor mai bogate 36 de state ale lumii. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Profimedia Publicația britanică a descris economia Portugaliei ca fiind „dulce ca un pastel de nata”, o comparație simbolică inspirată de celebrul desert portughez pe bază de cremă de vanilie. FormulareA a subliniat echilibrul și consistența performanțelor economice înregistrate de țara din sud-vestul Europei. Performanța pieței și reacția investitorilor Clasamentul a evidențiat și evoluția pozitivă a pieței bursiere portugheze. Conform analizei britanice, investitorii au avut rezultate notabile, piața bursieră crescând cu peste 20% în 2025. Avansul respectiv a contribuit semnificativ la poziționarea Portugaliei în fruntea ierarhiei, într-un context economic global marcat de incertitudini. În topul realizat de The Economist, Portugalia este urmată de Irlanda și Israel, iar Spania, țara care câștigase distincția în anul precedent, se află acum pe locul patru, alături de Columbia, în timp ce Republica Cehă și Grecia completează clasamentul imediat următor. Tendința de creștere din sudul Europei Rezultatele acestui clasament scot în evidență o accelerare a creșterii economice în sudul Europei, iar articolul subliniază că mai mulți membri ai zonei euro, care au traversat dificultăți majore în anii 2010, revin acum în prim-plan. „Alți membri ai zonei euro care s-au confruntat cu dificultăți în anii 2010, inclusiv Grecia (câștigătoarea noastră în 2022 și 2023) și Spania, se numără, de asemenea, printre favorite”, se mai arată în analiza The Economist. În contrast, mai multe țări din Europa Centrală și de Est se regăsesc la coada clasamentului, Slovacia, Finlanda și Estonia fiind menționate printre economiile cu cele mai slabe performanțe în acest top. Reacția autorităților de la Lisabona Recunoașterea obținută de Portugalia a fost salutată public de premierul acestei țări, Luís Montenegro, acesta declarând pe rețelele de socializare că rezultatul clasamentului „întărește motivația guvernului de a continua pe calea care ne-a adus aici în ultimele luni”. Șeful executivului portughez a adăugat că premiul reprezintă „o recunoaștere justă a meritului și muncii asidue a poporului portughez”. „Prin reforme curajoase și prin creșterea competitivității și productivității țării vom continua să creăm locuri de muncă, să creștem salariile și să consolidăm statul social”, a mai afirmat el. Guvernul de la Lisabona estimează o creștere economică de 2% în acest an și de 2,3% anul viitor, potrivit previziunilor oficiale. Totuși, în ciuda indicatorilor pozitivi, Portugalia se confruntă cu nemulțumiri interne legate de costurile locuințelor, forța de muncă și ocuparea acesteia.
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Bolojan anunță că bugetul României va fi votat cel mai devreme la finalul lunii ianuarie 2026
Bugetul pe anul 2026 va fi votat cel mai devreme la sfârșitul lunii ianuarie, a declarat, potrivit surselor Gândul, Ilie Bolojan. Reamintim că premierul anunța încă din luna noiembrie, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pentru anul 2026 să nu fie finalizat până la sfârșitul lunii decembrie și să ne „lungim” cu el până în ianuarie anul viitor. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit” Prim-ministrul a explicat că întârzierea s-ar datora legislației suplimentare care trebuie adoptată pentru a asigura un buget predictibil. Ilie Bolojan a atras atenția că bugetul pentru anul „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a explicat premierul. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii trăiesc pe datorie, de la an la an. Guvernul împrumută alte 10 miliarde de lei, în avans, pentru necesarul din 2026 Alexandru Nazare dă explicații pentru rectificarea bugetară: „Am mutat resursele de unde nu s-au consumat, acolo unde nevoile sunt urgente” România a obținut aprobarea Planului de Redresare și Reziliență la ECOFIN. Mai primim 11 milioane de euro până la finalul lui 2026
Probleme neașteptate în SUA. Sectorul privat american a pierdut zeci de mii de locuri de muncă în noiembrie
Sectorul privat din SUA a pierdut 32.000 de locuri de muncă în luna noiembrie, contrar așteptărilor. Rezultatul a luat prin surprindere piețele, deoarece acestea se așteptau la înmulțirea locurilor de muncă, potrivit Le Figaro. Cifra apare în sondajul periodic ADP/Stanford Lab publicat miercuri. Pierderile de locuri de muncă au fost în special în industria prelucrătoare și în firmele cu mai puțin de 50 de angajați, conform barometrului menționat. Anterior, analiștii au anticipat o tendință ușor pozitivă. Trading Economics și MarketWatch au estimat între 10.000 și 40.000 de noi locuri de muncă în noiembrie. Datele ar putea arăta evoluția celei mai mari economii din lume Datele ADP, pe care unii analiști le consideră insuficient de fiabile, sunt totuși urmărite îndeaproape pentru a evalua starea celei mai mari economii din lume. Acest lucru este valabil mai ales acum, deoarece închiderea prelungită a guvernului din Statele Unite (din 1 octombrie până în 12 noiembrie) a dus la erori în statisticile privind ocuparea forței de muncă. Ca urmare, rata șomajului din octombrie nu va fi niciodată publicată. Iar rata din noiembrie va fi publicată târziu, după reuniunea Rezervei Federale (Fed) programată pentru săptămâna viitoare. Fed este responsabilă pentru stabilirea ratelor dobânzilor într-un mod care creează condiții pentru stabilitatea prețurilor (definită ca inflație limitată la 2%) și ocuparea deplină a forței de muncă. Scăderea indicatorului ADP ar trebui să consolideze așteptările pieței conform cărora Rezerva Federală va reduce ratele pentru al treilea an consecutiv pe 10 decembrie, lăsând deoparte preocupările legate de inflație.
Nicușor Dan, președintele României de Ziua Națională: Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani
„Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Și trăim mai bine decât mulți din oamenii din țări vecine nouă”, a spus, luni, șeful statului. Dan a recunoscut și provocările cu care se confrunta statul român: „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani”. Șeful statului a atras atenția și asupra problemelor din educație: „Avem multe zone de excelență în educație. Dar, în ansamblu, sistemul de învățământ este slab spre foarte slab”. Despre zona medicală, Nicușor Dan a precizat: „Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toți banii pe care noi toți i-am dus încolo. Dar vedem totuși primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanțare din PNRR”. „Avem o economie privată foarte dinamică și merituoasă care a reușit să dubleze PIB-ul României în 10 ani. Dar avem un deficit comercial foarte mare și nu avem în momentul ăsta o adevărată politică economică. Totuși, autoritățile statului au reușit să păstreze calendarul pentru aderarea la OCDE”, a declarat președintele, privind economia.