Creștere economică mai puternică în SUA prevăzută de economiști. Ce se întâmplă cu locurile de muncă
Totuși, creșterea lentă a locurilor de muncă, rata șomajului mai mare și inflația mai persistentă vor afecta perspectivele de creștere a economiei. Noile taxe de import impuse de administrația Trump rămân un obstacol în calea performanței economice, concluzionează sondajul, peste 60% dintre cei 40 de economiști chestionați estimând că tarifele vor reduce creșterea economică cu până la jumătate de punct procentual, atât importurile, cât și exporturile înregistrând o scădere, iar prețurile de consum crescând ca urmare a impunerii taxelor. Niciunul dintre economiști nu a considerat că tarifele vor stimula creșterea economică. Însă ultima versiune a sondajului trimestrial al NABE, publicată luni în cadrul reuniunii anuale a grupului, a revizuit în sens pozitiv previziunile mai pesimiste privind perspectivele economice ale Statelor Unite, formulate la începutul anului, când îngrijorările legate de impactul economic al tarifelor și de riscurile unui război comercial mai amplu erau la apogeu. Care erau estimările Proiecția mediană era ca economia să crească cu 1,8% în 2025, în jurul majorității estimărilor privind potențialul subiacent, comparativ cu 1,3% prognozat în sondajul din iunie. Inflația, măsurată prin indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal preferat de Rezerva Federală, era estimată să se încheie la sfârșitul anului la 3%, în ușoară scădere față de 3,1% prognozat în iunie. Dar se preconiza, de asemenea, o scădere doar până la 2,5% în 2026, comparativ cu 2,3% în sondajul din iunie, o revenire mai lentă către ținta de 2% a Fed. Rata șomajului, între timp, se preconiza că va crește pe parcursul anului viitor, deși mai puțin decât se temea în iunie, până la 4,5% față de 4,7% în sondajul anterior. Se estimează că Fed va reduce ratele dobânzilor, deși într-un ritm ușor mai lent decât anticipat de investitori, cu o singură reducere a ratei dobânzii prevăzută pentru acest an, față de cele două reduceri de un sfert de punct procentual incluse în prezent în contractele legate de rata dobânzii de referință a băncii centrale. Sondajul a evidențiat una dintre enigmele actuale pe care oficialii Fed încearcă să o înțeleagă: creșterea PIB-ului, care a început să surprindă în sens pozitiv, în timp ce creșterea locurilor de muncă rămâne modestă. Economiștii chestionați de NABE, de exemplu, prevăd o creștere medie a locurilor de muncă de doar 29.000 pe lună pentru restul acestui an, cu o „recuperare limitată și treptată” până la aproximativ 75.000 anul viitor, mai puțin decât previziunea de 97.000 din iunie. Investițiile în afaceri, impulsionate de creșterea capitalului în domeniul capacității de calcul și al inteligenței artificiale, pot explica parțial această discrepanță. Investițiile anticipate „s-au îmbunătățit semnificativ”, potrivit ultimului sondaj, fiind acum estimate să crească cu 3,8% în acest an, față de 1,6% în iunie, și să continue să crească cu o rată de 1,7% anul viitor, față de 0,9% estimat în iunie. Cu toate acestea, sectorul imobiliar rămâne în stagnare, investițiile rezidențiale fiind acum estimate să se contracte cu 1,6% în acest an, comparativ cu creșterea modestă de 0,5% prevăzută în sondajul din iunie, și cu o creștere de sub 1% prevăzută pentru anul viitor.
China transformă mineralele rare într-o armă în conflictul comercial cu Trump
China și-a înăsprit recent restricțiile asupra exporturilor de minerale rare, determinându-l pe președintele american Donald Trump să amenințe cu represalii economice. Trump a sugerat că va anula întrevederea cu președintele chinez Xi Jinping în timpul unei viitoare vizite în Asia. Restricțiile ar putea avea un impact major, deoarece SUA depind în mare măsură de China pentru mineralele rare: între 2020 și 2023, 70% din importurile americane de minerale rare au provenit din China, notează CNN. Avertismentul Chinei Lupta pentru mineralele rare durează de mult timp; pe parcursul mai multor ani, China și-a asigurat un control aproape total asupra mineralelor, ca parte a politicii sale industriale mai largi. Mină de minerale rare în județul Ganxian din provincia Jiangxi din centrul Chinei Cu toate acestea, extragerea acestor minerale a avut un impact asupra mediului. Standardele de mediu laxe și nivelul industrial scăzut au dus la o supracapacitate gravă pe piața de minerale rare din China în perioada 1990-2010. Exploatarea excesivă și dezordonată a acestei resurse neregenerabile a cauzat apoi degradarea mediului și risipa gravă a resurselor: în 2010, de exemplu, din cauza tehnologiilor miniere înapoiate, jumătate din resurse erau irosite în timpul extracției și procesării. Cariera minieră din Bayan Obo, regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei Încă din 2019, Xi Jinping declara: “Mineralele rare sunt o resursă strategică vitală.” Un alt oficial declara: “Dacă cineva vrea să folosească produsele fabricate din minerale rare exportate de China pentru a limita și suprima dezvoltarea Chinei, cred că… poporul chinez nu va fi fericit.” Iar presa de stat chineză a avertizat și ea Washingtonul, cu cuvintele: „Să nu spuneți că nu v-am avertizat.” Mineralele rare, vitale pentru tehnologiile de zi cu zi dar și pentru armate Termenul de „minerale rare” folosit pentru 17 elemente din tabelul periodic – scandiu, ytriu și lantanidele – este puțin incorect, deoarece ele se găsesc în toată scoarța terestră. Sunt mai abundente decât aurul, dar sunt dificil și costisitoare de extras și procesat și dăunează mediului. Mineralele rare sunt omniprezente în tehnologiile de zi cu zi, de la telefoane și tablete la turbine eoliene, la lumini LED și televizoare cu ecran plat. Ele sunt cruciale în fabricarea de baterii pentru vehicule electrice, scanere RMN dar și pentru tratamentele împotriva cancerului. Mineralele rare sunt, de asemenea, esențiale pentru forțele armate americane. Ele sunt folosite în avioane de luptă F-35, submarine, lasere, radare, sonare, sisteme de vedere pe timp de noapte, sateliți, sisteme de ghidare a rachetelor, motoare de avion, aliaje pentru vehicule blindate, rachete Tomahawk și multe altele. 61% din producția de minerale rare provine din China 61% din producția de minerale rare provine din China, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar țara controlează 92% din producția globală în etapa de procesare, în parte datorită costurilor mai mici ale forței de muncă și a reglementărilor de mediu mai puțin stricte. SUA au o mină operațională de minerale rare în California, dar nu au capacitatea de separare după extracție. „Până la începutul anului, mineralele rare exploatate în California erau trimise în China pentru separare”, a declarat Gracelin Baskaran, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Anunțul Administrației Trump privind taxele vamale pentru China în aprilie a deraiat acest proces. „China și-a arătat disponibilitatea de a transforma într-o armă” dependența Americii de China pentru separarea mineralelor rare, a spus ea. Reacția lui Trump Nu este prima dată când China se folosește de cvasi-monopolul asupra mineralelor rare. În 2010, în urma unei dispute cu Japonia privind niște insule contestate, China a întrerupt exporturile de pământuri rare către acea țară. Trump și-a exprimat deja furia față de politica Chinei privind mineralele rare, acest an, dar cele mai recente restricții sunt văzute ca o escaladare dramatică a războiului comercial. „În funcție de ceea ce spune China despre ‘ordinul’ ostil pe care tocmai l-au emis, voi fi forțat, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, să contracarez financiar mișcarea lor”, a scris Trump. „Pentru fiecare element pe care au reușit să-l monopolizeze, avem două.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Le Monde: În războiul GEOECONOMIC, Trump mizează pe forța dolarului, dar dominația monetară este fragilă
Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a României /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere
Comisia Europeană a anunțat, miercuri, mai multe proceduri de sancționare a statelor din cadrul Uniunii Europene, inclusiv a României, din cauza problemelor privind siguranța rutieră, a insecticidelor care afectează albinele și a întârzierii aplicării unor reglementări privind tranzacțiile financiare. Comisia Europeană cere Franței și României să implementeze corect reglementările comunitare privind siguranța rutieră. Parisul și Bucureștiul vor primi scrisori oficiale de avertizare asupra necesității aducerii legislației în conformitate cu reglementările UE privind siguranța rutieră (Directiva 2008/96/CE). ”România trebuie să adopte aceste prevederi. În acest context, Comisia Europeană trimite scrisori oficiale Franței și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia problemele semnalate de Comisia Europeană. În lipsa unui răspuns satisfăcător, Comisia Europeană ar putea emite o opinie argumentată”, subliniază instituția. România, avertizată din cauza reglementărilor financiare Bucureștiul a fost avertizat și din cauza lipsei aplicării legislației privind stabilitatea financiară și Uniunea Piețelor de Capital. România, Grecia, Spania, Olanda, Austria, Polonia și Portugalia nu au adoptat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind Sistemele de Plăți (2015/2366) și a Reglementărilor privind Plățile Instant (2024/886). Bucureștiul, somat să evite insecticidul care afectează albinele Comisia Europeană cere României să se conformeze reglementărilor privind protecția plantelor, pentru a proteja sănătatea animalelor și a mediului. ”Comisia Europeană a decis să lanseze procedura de infringement prin trimiterea unei scrisori formale de atenționare României din cauza neaplicării Reglementării privind Protecția Plantelor. România a acordat în mod repetat autorizații de urgență pentru produse de protejare a plantelor care conțin substanțe neonicotinoide, un grup de insecticide dăunătoare inclusiv pentru albine”, subliniază Comisia Europeană. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Keir Starmer efectuează o vizită de două zile în INDIA/ Londra și New Delhi își consolidează parteneriatul comercial ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Starea deplorabilă a FRANȚEI nu se va îmbunătăți prin amânarea reformelor /Macron este în impas
Inflația ajunge pe un platou. BNR îngheață rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an
Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, justifică finanțiștii. Inflația va frâna în trimestrul trei Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR. Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern. Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. Efectul TVA Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Economia își revine ușor Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Șomajul, în limite suportabile Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii
Germania se îndreaptă spre creștere economică solidă /Relansarea, stimulată de investițiile în apărare și infrastructură
Guvernul Germaniei a revizuit în creștere previziunile economice pentru anul 2026, în contextul programelor de stimulare a relansării prin investițiile destinate infrastructurii și apărării. Economia Germaniei ar putea avea o creștere solidă în următorii doi ani. Principalele institute economice estimează o creștere de 1,3% și de 1,4%, grație investițiilor masive efectuate de Guvern. Cu toate acestea, institutele avertizează că, în lipsa reformelor structurale, investițiile vor avea efecte doar pe termen scurt. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, estimează pentru anul acesta o creștere economică de doar 0,2%. Cu toate acestea, Germania, principala economie a Europei, ar putea avea anul viitor o creștere de 1,3%, urmată de atingerea nivelului de 1,4% în 2027. ”După doi ani de contracție economică, în toamna anului 2025 începem să avem o creștere ușoară. Iar pentru anii 2025-2026, am putea avea o dinamică mult mai favorabilă, susținută de măsurile economice și financiare ale Guvernului”, a declarat Katherina Reiche, conform site-ului Tagesschau.de. În acest context, Guvernul Friedrich Merz se așteaptă la stabilizarea prețurilor și la creșterea veniturilor reale. ”Prețurile vor avea evoluții stabile, salariile vor avea creșteri reale, cu impact vizibil asupra familiilor”, a subliniat ministrul Economiei. Parlamentul Germaniei, la sfârșitul lunii septembrie, bugetul pentru anul în curs, care atinge nivelul de 500 de miliarde de euro, iar, separat, a fost adoptat planul investițiilor în apărare și în infrastructura esențială. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un proces împotriva a doi presupuși spioni chinezi a fost anulat/ GUVERNUL BRITANIC nu a furnizat informații pentru continuarea anchetei
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Cum ar putea ajunge prețul energiei la 1 leu/Kwh. Explicațiile ministrului Energiei
Prețul energiei electrice ar putea fi stabilizat în jurul valorii de 1 leu pe kilowatt-oră, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului energetic, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că o astfel de măsură nu va fi impusă arbitrar, ci se va baza pe „mecanisme clare”, rezultate din dialogul direct cu producătorii și furnizorii de energie. „E foarte tentant să vii și să spui: plafonăm la 1 leu. Cred că, cu măsuri atât de brutale, nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea pieței și a partenerului economic. (…) Din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la un leu, un leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic”, a declarat ministrul Energiei. El a precizat că este vorba despre costul final al energiei, cu toate taxele și tarifele incluse. De la liberalizare, la facturi duble Ivan a amintit că liberalizarea pieței a dus la un șoc brusc al prețurilor, cu un impact major asupra populației și economiei. „Șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta.” Chiar dacă sumele par mici la prima vedere – aproximativ 70 de lei pe lună înainte și 150 de lei în prezent pentru un consum mediu de 100 KWh – percepția publică a fost de dublare a facturilor, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și la scumpiri în lanț. Energia, tot mai scumpă în produsul finit Ministrul a oferit și un exemplu clar privind presiunea prețului energiei asupra economiei. „Dacă în 2019, în medie, conform Eurostat, ponderea costului energiei în produsul finit era de 2%, astăzi, în 2025, e de 10%.” Deficit comercial și presiune pe industrie Un alt aspect îngrijorător este deficitul comercial al României, care se ridică la 33 de miliarde de euro. Potrivit ministrului, industria petrochimică este responsabilă pentru peste 70% din acest dezechilibru, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra necesității de a regândi politica energetică națională. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili În sprijinul celor mai afectați de creșterea prețurilor, pe 1 octombrie, ministrul Energiei a anunțat un proiect de lege destinat protejării consumatorilor vulnerabili. Acesta ar urma să prevadă că nicio persoană nu va fi deconectată de la rețea dacă nu își poate achita factura la timp. Totodată, Ivan a propus un mecanism special pentru gospodăriile cu venituri între 2.500 și 3.000 de lei pe lună, care ar putea beneficia de un tarif plafonat la 1 leu/KWh. Măsuri încă din această iarnă Toate aceste măsuri ar urma să fie implementate încă din această iarnă. Asta în contextul în care se anticipează o nouă perioadă de consum ridicat și potențiale presiuni pe piața energetică.„România are nevoie de soluții clare și predictibile pentru ca cetățenii și economia să nu mai resimtă fluctuațiile pieței ca pe un pericol permanent”, a conchis ministrul Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI Cu țevile ciuruite și probleme în tot Bucureștiul, se dă drumul la căldură. Anunțul oficial al Termoenergetica Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de GAZ. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere
Experți BCE: Mai multă incertitudine, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
Firmele europene tind să intre într-un mod de așteptare ca reacție la incertitudinea generată de politicile Administrației Donald Trump, iar băncile limitează creditarea pentru a evita riscurile, avertizează experți din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE). ”Incertitudinea este o forță centrală care configurează condițiile economice. Starea de incertitudine generată de politicile Administrației Donald Trump afectează semnificativ creditarea în zona euro. Aceste lucru influențează negativ investițiile și reduce eficiența politicii monetare”, arată un raport elaborat de experți BCE – Anastasia Allayioti, Giada Bozzelli, Paola Di Casola, Caterina Mendicino, Ana Skoblar și Sofia Velasco. Perioadele de incertitudine politică ridicată exercită presiuni semnificative asupra performanțelor economice, afectând încrederea mediilor de afaceri, care amână deciziile de investiții și înăspresc condițiile de creditare. Politicile lui Trump au impact direct asupra zonei euro Președintele Donald Trump a adoptat o linie protecționistă la nivel comercial, aplicând tarife vamale inclusiv în relația cu principalii parteneri ai Statelor Unite. ”Când companiile nu sunt sigure de modul în care se modifică tarifele comerciale sau politicile economice, tind să treacă într-un mod de așteptare. În așteptarea clarității, firmele reacționează la politicile economice prin amânarea investițiilor, iar băncile limitează creditarea pentru a gestiona potențialele riscuri”, subliniază specialiștii BCE. ”Analiza noastră arată că incertitudinea politicilor economice, indiferent că provine din Europa sau din Statele Unite, poate avea impact semnificativ asupra creditării corporative în zona euro. Incertitudinea cauzată de evoluțiile monetare, fiscale, financiare sau comerciale din SUA se repercutează asupra zonei euro prin legăturile financiare și comerciale”, argumentează autorii. ”Incertitudinea economică poate influența semnificativ dinamica creditelor, investițiile și eficiența politicii monetare în zona euro. Concluzia este că incertitudinea politică, chiar dacă provine din Statele Unite, poate reduce eficiența politicii monetare din zona euro”, subliniază experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Un ofițer taiwanez și-a exprimat sprijinul pentru UCRAINA/ Taipeiul avertizează asupra legăturilor dintre Rusia și China Liderii țărilor europene, inclusiv Nicușor Dan, mențin sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova /AVERTISMENTUL adresat Rusiei
Guvernul Germaniei vrea modernizarea statului /Ce prevede planul și câți funcționari federali vor fi disponibilizați
Guvernul Germaniei a aprobat, miercuri, un set de măsuri pentru ”modernizarea” aparatului administrativ, în eforturile de reducere a birocrației și de stimulare a creșterii economice. Cum poate deveni statul mai modern și mai eficient? Aceste întrebări se află pe ordinea de zi a reuniunii Guvernului Germaniei aflată în curs la Berlin. La începutul reuniunii, coaliția guvernamentală a aprobat o ”agendă a modernizării”. Proiectul conține peste 80 de măsuri în sensul accelerării digitalizării și a eficientizării activităților, informează site-ul Tagesschau.de. ”Obiectivul nostru este să ajungem din nou pe primul loc”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz. Planul prevede eficientizarea activităților guvernamentale, apropierea de cetățeni și accelerarea digitalizării. Este prevăzută și dezvoltarea proiectului unui reactor pe bază de fuziune nucleară, pentru producerea de energie ecologică. Costurile birocratice ar urma să fie reduse cu 25%, respectiv 16 miliarde de euro. Personalul Guvernului federal va fi redus cu 8%. Ministrul german al Digitalizării, Karsten Wildberger, a evocat un pas major în sensul facilitării activităților cetățenilor și companiilor. ”Această agendă formează baza actualei legislaturi, sunt proiecte concrete care vor fi implementate etapizat”, a subliniat el. Proiectele legislative vor fi prezentate până pe 15 octombrie în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, urmând să fie adoptate definitiv de Bundesrat, Camera parlamentară superioară, până în decembrie. Germania depune eforturi pentru relansarea activităților economice, afectate puternic de prețurile mari la energie și de tarifele vamale impuse de Statele Unite Uniunii Europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: COREEA DE SUD ia măsuri împotriva amenințărilor regionale/ Lee Jae-Myung anunță creșterea bugetului apărării pe 2026 ANALIZĂ Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini, ca represalii pentru inițiativele europenilor
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini în cadrul unui nou mecanism de privatizare, ca represalii pentru orice inițiativă europeană de a confisca proprietăți rusești din străinătate, potrivit unei persoane apropiate Guvernului de la Kremlin. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un ordin care permite vânzarea rapidă de active deținute de stat, în cadrul unei proceduri speciale. Decretul este menit să grăbească vânzarea de companii, atât rusești, cât și străine, a spus persoana familiarizată cu chestiunea, care a cerut să nu fie identificată, conform Bloomberg. În cazul în care Uniunea Europeană începe să pună sechestru pe activele rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice, a spus persoana. Plan de a oferi Ucrainei împrumuturi folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei Sute de companii occidentale încă operează în Rusia, în domenii de la sectorul bancar la bunuri de larg consum. Decizia lui Putin vine în timp ce liderii UE reuniți în Danemarca sunt în favoarea unui plan de a oferi Ucrainei împrumuturi de 140 de miliarde de euro folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decretul limitează evaluările înainte de vânzare la zece zile și accelerează înregistrarea de stat a proprietății, potrivit documentului publicat pe site-ul guvernului. Compania de stat Promsvyazbank PJSC a fost desemnată să se ocupe de astfel de tranzacții. Decretul lui Putin a subliniat că modificările sunt un răspuns la sancțiunile împotriva Rusiei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a numit planul UE o „confiscare ilegală a proprietății rusești, furt”. Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale Putin a avertizat că ordinea financiară globală ar fi subminată dacă Occidentul ar decide să confiște rezervele de stat ale Rusiei din străinătate, care au fost blocate ca răspuns la invadarea Ucrainei în 2022. Până acum, Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale. În schimb, a acționat pentru a lua unele companii în administrare temporară, înainte de a aranja vânzări către unii cumpărători preferați, cu discounturi mari. Noul decret ar putea fi folosit și pentru a vinde active deținute anterior de investitorii ruși. Kremlinul a intensificat confiscările de bunuri ale cetățenilor ruși, inclusiv cei cu pașapoarte străine sau care au fost acuzați de extremism sau corupție. Proprietățile sunt adesea revândute pentru a strânge fonduri pentru bugetul de stat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării