Etichetă: economie

Cum poate fi deblocată piața imobiliară din România. Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) propune un plan urgent în trei puncte-cheie

„Legea Nordis” – Legea nr. 207/2025 – a fost concepută ca o formă de protecție în fața unor posibile fraude imobiliare cărora le-ar putea cădea victime cumpărători bine intenționați. Achitarea unor locuințe „doar pe hârtie” constituie un pericol, dar „Legea Nordis”, potrivit specialiștilor în domeniul imobiliar, a ridicat și numeroase semne de întrebare și chiar controverse majore. Specialiștii reclamă lipsa de protecție în caz de insolvență a dezvoltatorului, dar și blocajele birocratice și scumpirile pe care le-ar putea genera pe piața imobiliară. Și juriștii, la rândul lor, avertizează că legea nu oferă o plasă de siguranță cumpărătorilor dacă dezvoltatorul dă faliment și intră în insolvență. Regulile stricte impuse de „Legea Nordis” îi obligă pe dezvoltatori să apeleze la bănci. Există riscul, astfel, ca noile locuințe să fie mult mai scumpe pentru cumpărătorul final. În acest context controversat, Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) a transmis la Camera Deputaților o solicitare cu privire la Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, în forma sa recent modificată. „Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime” Potrivit FIDES, piața imobiliară din România traversează o perioadă dificilă. Este legată de dificultăți practice de aplicare a noilor dispoziții. „Observațiile dezvoltatorilor, băncilor, notarilor și camerei notarilor publici converg. Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime, fără un plus real de protecție pentru consumator. Propunerile noastre sunt precizări tehnice care asigură consecvența dispozițiilor, clarifică termenii ambigui și așază un cadru coerent de reglementare, aliniat scopului protectiv al legii. Un dialog deschis între decidenți, mediul profesional și asociațiile reprezentative conduce la o soluție echilibrată. Având în vedere urgența blocajelor semnalate, vă rugăm respectuos să susțineți adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care soluțiile agreate să producă efecte fără întârziere”, a transmis FIDES prin intermediul unui comunicat de presă. Care sunt scopurile principale ale legii Conform FIDES, legea are trei scopuri principale prin care se urmărește protejarea intereselor cumpărătorilor. 1. Limitarea sumelor încasate cu titlu de rezervare și avans de la promitenții-cumpărători persoane fizice. Este un demers necesar pentru a evita expunerea acestora la un risc financiar disproporționat față de stadiul de execuție al unității achiziționate. 2. Obligația dezvoltatorului de a utiliza sumele primite cu titlu de rezervare și avans exclusiv pentru dezvoltarea proiectului imobiliar în care se află unitatea achiziționată. Sumele sunt depuse în contul dedicat, pentru a evita deturnarea fondurilor către alte proiecte sau destinații și pentru a asigura trasabilitatea utilizării lor pe toată durata execuției. 3. Instituirea unui mecanism de publicitate imobiliară (notarea autorizației de construire și a promisiunii bilaterale în cartea funciară). Acest mecanism face imposibilă promisiunea de vânzare a aceleiași unități locative către mai mulți cumpărători și conferă promitentului-cumpărător certitudinea drepturilor dobândite. Propunerile FIDES FIDES a transmis către Camera Deputaților și propunerile considerate a fi necesare pentru ca legea să nu ridice semne de întrebare. 1. Legea nr. 10/1995 nu cuprinde o secțiune dedicată definițiilor termenilor introduși prin Legea nr. 207/2025. Singura construcție definițională existentă apare la art. 6 alin. (2) („În sensul prezentei legi, factorii implicați […] sunt: […]„), formulare pe care propunerea de mai jos o preia ca model redacțional. Art. 22 alin. (6): „(6) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila «bun de plată» a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț”. Legea nr. 10/1995 (în forma modificată prin Legea nr. 207/2025) nu cuprinde o reglementare anume, disctinctă, adecvată persoanelor juridice. Potrivit aceluiași comunicat, propunerile FIDES sunt „rezultatul unui proces de dezbatere inițiat în februarie 2026, la care au contribuit asociații profesionale, reprezentanți ai executivului și parlamentari”.

Un fost ministru al Economiei atrage atenția că România ocupă locul doi în UE la ajutorul de stat: Nu este altceva decât socialism pentru bogați

Fostul ministru al Economiei și actual deputat, Claudiu Năsui, atrage atenția, într-o postare pe rețelele sociale, că România ocupă locul al doilea în rândul statelor UE în ceea ce privește ajutorul de stat ca procent din PIB. Acesta acuză că statul crește taxele, după care le redistribuie banii celor care sunt „mai apropiați de clasa politică”. Conform datelor Financial Times, distribuite de deputat, Ungaria se află pe locul întâi, cu aproape 1,4% din PIB, urmată de România, cu puțin peste 1,2% din PIB. Pe locurile următoare se află Franța, Grecia, Polonia, Belgia, Croația, Danemarca, Spania și Cehia. Ajutorul de stat reprezintă cel mai mic procent din PIB în cazul Portugaliei, al Irlandei (0,4%) şi al Olandei (aproximativ 0,5%). Claudiu Năsui critică faptul că statul român continuă să aloce sume importante pentru scheme de sprijin dedicate unor companii, în timp ce autoritățile invocă lipsa fondurilor atunci când vine vorba de reducerea taxelor pentru populație și mediul privat. „Statul român este al doilea în UE la ajutorul de stat. ‘Nu sunt bani’ pentru scăderea taxelor, dar sunt bani pentru scheme de afaceri pe banii statului”, a scris Claudiu Năsui pe Facebook. Deputatul susține că ajutoarele de stat reprezintă „socialismul pentru bogați”, o formă de redistribuire a banilor colectați din taxe către cei care sunt mai apropiați de clasa politică prin „tot felul de scheme și subvenții”. „Ajutorul de stat nu este altceva decât socialism pentru bogaţi. Redistribuţie de la toţi către puţini. Statul sărăceşte pe toată lumea prin creşterile de taxe, după care redistribuie banii celor care sunt mai apropiaţi de clasa politică prin tot felul de scheme şi subvenţii”. „Taxe mari și redistribuție politică multă” Potrivit acestuia, banii acordați prin ajutor de stat „nu ajută economia” pentru că sunt „luați” din economie, de la cei care muncesc și produc. În finalul postării, fostul ministru al Economiei leagă nivelul ridicat al ajutoarelor de stat de situația economică din România și subliniază că taxarea ridicată și redistribuirea politică afectează nivelul de trai al angajaților. „Banii aceștia nu ajută economia pentru că sunt luați din economie. De la cei care muncesc și produc. Și apoi se duc, din pixul politicienilor, către cei pe care îi aleg ei.  Dacă merge afacerea, profitul rămâne al celor care au primit banii. Dacă nu merge, nu-i grav n-au pierdut decât puțin din banii lor și mult din banii dumneavoastră. De aceea România se află pe locul 2 la ajutor de stat, după Ungaria, dar la locul 1 la sărăcie în muncă. Taxe mari și redistribuție politică multă”, a concluzionat deputatul. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Lovitură pe piața de retail din România: a fost semnată o tranzacție de 280 de milioane de euro

S-au semnat actele pentru una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața de retail din România. Un portofoliu de 6 parcuri de retail, cu o suprafață totală închiriabilă de 126.000 mp, va fi achiziționat pentru o sumă ce depășește 280 de milioane de euro. AFI a semnat acordul prin care se angajează să cumpere un portofoliu de parcuri de retail în România, scrie Mediafax. Doron Klein, Group Deputy CEO & CEO AFI România Ce parcuri de retail cumpără AFI Valoarea tranzacției este de 281,8 de milioane de euro. Vorbim despre una dintre cele mai importante operațiuni pe segmentul de retail parks realizate în țara noastră în ultimii ani. Portofoliul include 6 parcuri de retail, care sunt vândute de MAS Property Holding: Baia Mare Value Centre, Bârlad Value Centre, Prahova Value Centre (Ploiești), Roman Value Centre, Sepsi Value Centre (Sfântu Gheorghe) și Zalău Value Centre. Parcurile au o suprafață totală închiriabilă de 126.000 mp. „Parcurile de retail au devenit o divizie distinctă și strategică în viziunea de creștere pe termen lung a AFI, datorită flexibilității acestui format și eficienței sale operaționale. Această tranzacție reprezintă o confirmare clară a încrederii noastre în piața din România. Ne consolidează prezența în orașe cu potențial ridicat și adaugă o dimensiune importantă unui portofoliu construit cu atenție pentru a genera valoare pe termen lung. În paralel cu această achiziție, continuăm planurile de dezvoltare la nivel local, prin noi proiecte office și rezidențiale aflate în construcție”, a declarat Doron Klein, Group Deputy CEO & CEO AFI România, într-un comunicat al companiei. După finalizarea tranzacției, cele 6 parcuri vor fi optimizate. Urmează îmbunătățirea mixului de chiriași și implementarea standardelor operaționale ale companiei la nivelul întregului portofoliu. AFI a intrat pe segmentul parcurilor de retail din România în 2023, odată cu livrarea AFI Arad, cu aproximativ 29.400 mp suprafață închiriabilă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cine este Dragoș Pavăl, antreprenorul român care a cumpărat birourile AFI Park. Este cea mai mare tranzacție semnată vreodată pe piața de office din România Din noiembrie eviți TRAFICUL INFERNAL din București și lași mașina la gura metroului. Cât COSTĂ și ce FACILITĂȚI oferă prima parcare Park&Ride din Capitală

Zombie politic și administrativ”: Câciu, atac dur la Bolojan după datele economice din Dolj și Bihor

Câciu afirmă că județul Dolj înregistrează creștere a producției industriale în condițiile în care, la nivel național, aceasta scade. Excedentul comercial al județului ar fi susținut de exporturi legate de producția industrială locală. Fostul ministru adaugă că Doljul ocupă locul 1 la absorbția fondurilor europene și la proiecte în implementare. Foto: Adrian Câciu / Facebook Investițiile invocate de Câciu Pe lista realizărilor enumerate se află drumul expres Craiova-Pitești, dat în folosință, aeroportul Craiova – prezentat ca al doilea ca importanță după Henri Coandă – și spitalul regional din Craiova, aflat la jumătatea construcției. Câciu atribuie aceste rezultate echipei PSD locale: președintele CJ Cosmin Vasile și primarul Lia Olguța Vasilescu. Atacul la adresa lui Bolojan Câciu îl ironizează pe premierul Bolojan, pe care îl numește „Ilie Sărăcie” și „zombie politic și administrativ”. Argumentul: Bihorul ar avea producție industrială în scădere, deficit comercial și salarii mai mici decât Doljul. Foto: Adrian Câciu / Facebook „Dacă ți se scot perfuziile de la București, rămâi ceea ce ești”, scrie social-democratul. Episodul cu Universitatea Craiova Fostul ministru a adăugat o notă despre câștigarea campionatului de către Universitatea Craiova. A acuzat că reprezentanți PNL și USR s-au fotografiat la festivități după ce, jumătate de an, criticaseră echipa și primăria pentru investițiile în stadion.

BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, că datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, în primul trimestru din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro. FOTO – Caracter ilustrativ Conform datelor publicate de BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a urcat la 231,525 miliarde de euro, pe fondul majorării atât a datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt Datoria externă pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro Potrivit sursei citate, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe, ceea ce reprezintă un nvel în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În aceste timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, echivalentul a 21% din totalul datoriei externe, înregistrând un avans de 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025. Deficitul de cont curent s-a redus De asemenea, BNR mai arată că deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primele trei luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, comparativ cu 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea deficitului a fost influențată în principal de diminuarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro, potrivit datelor BNR. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ Totodată, datele publicate de Banca Națională arată și o scădere puternică a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro. Autorul mai rcomandă: Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce „muniție” de apărare a leului are Isărescu Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%

Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis

„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți.  „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA  – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare

Mario Draghi, fost președinte al BCE și fost premier al Italiei, a explicat la Timișoara cum poate România să accelereze creșterea economică

Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost premier al Italiei, a transmis de la Timișoara un mesaj clar pentru România: Creșterea economică nu mai poate depinde doar de bănci, ci are nevoie de piață de capital, fonduri de pensii puternice, investiții în acțiuni și energie sigură. Mario Draghi / FOTO – Profimedia „România nu este o țară mică și poate accelera creșterea dacă își folosește mai bine sursele interne de finanțare și dacă pune capitalul privat la lucru în economie”, a spus Mario Draghi la Timișoara, în marja conferinței Tech Talks by UPT 2026, organizată de Universitatea Politehnica Timișoara. Evenimentul îl are pe Draghi ca invitat central, într-un dialog moderat de jurnalistul CNN Richard Quest, potrivit Mediafax. „Dacă îl aveţi prin fonduri de pensii este foarte bine, încurajaţi investiţiile în acţiuni pentru a crea capital”, a spus Draghi, referindu-se la sistemul de pensii și la rolul pe care economisirea pe termen lung îl poate avea în finanțarea companiilor. Fostul șef al BCE a mai spus că modelul finanțării inovației prin piața de capital este mai potrivit decât cel bazat pe credit bancar. Mesajul vine într-un context în care România are deja o bază tot mai importantă de capital local, fondurile de pensii private au ajuns la active totale de 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025, iar Pilonul II a cumulat 201,6 miliarde lei, conform datelor oferite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Activele sistemului au ajuns la circa 11% din PIB, însă aproximativ 69% din portofolii sunt încă plasate în instrumente cu venit fix, în timp ce acțiunile reprezintă 26%. Europa pierde teren în fața Statelor Unite Draghi a mai explicat că Europa pierde teren în fața Statelor Unite, inclusiv pentru că firmele inovatoare găsesc peste Ocean capital mai ușor de atras și o piață uriașă de consumatori. Potrivit ZF.ro, fostul premier italian a spus că multe dintre companiile și startupurile europene de succes, mai ales din tehnologie, se mută în SUA pentru acces la o piață de capital mai puternică și la sute de milioane de clienți. Pentru țara noastră este un avertisment direct: dacă banii din fondurile de pensii și economiile populației rămân blocați în instrumente defensive, economia poate rata finanțarea companiilor inovatoare. Însă, dacăsunt direcționați mai mult către acțiuni, listări și capital de risc, România poate transforma piața de capital într-un motor de creștere. Draghi a legat prosperitatea viitoare și de energie. „Energia în viitor va fi factorul principal pentru prosperitatea unei ţări”, a spus fostul șef al BCE, atrăgând atenția că statele care nu au suficiente surse proprii vor depinde de alianțe, infrastructură și strategii comune. Declarațiile sunt în linie cu raportul privind competitivitatea Europei, document în care Draghi avertizează că productivitatea slabă, costurile ridicate ale energiei, competiția globală și nevoia uriașă de investiții apasă tot mai puternic asupra prosperității europene. Comisia Europeană arată că raportul Draghi stă la baza unor inițiative precum noua busolă a competitivității, prezentată în anul 2025. Autorul mai recomandă: Planul de șoc al Comisiei Europene: piața unică de produse. Ce șanse are ”Made in Europe”, programul menit să susțină campania de înarmare a UE? Statele Unite ale Europei, o utopie sau o nevoie pragmatică? Ștefan Popescu: Marile puteri europene nu pot construi împreună nici măcar un avion/ Cristian Pîrvulescu: Cele două viteze sunt în favoarea tuturor Liderii europeni au pus la cale un „plan de bătaie” astfel încât UE să nu rămână în urma SUA și a Chinei. Care sunt concluziile summit-ului informal

Vlad Gheorghe, despre datele INS: Cei care au produs acest dezastru economic să fi rămas la masă

„Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți”, afirmă consilierul onorific Vlad Gheorghe, la RFI. Vlad Gheorghe explică datele INS privind scăderea economică și inflația: „Din cauza panicii generale pe care noi o simțim în România, în economia reală (…), s-a văzut în facturi și în contracte amânate încă din ianuarie, pentru că instabilitatea asta, modul ăsta, mâine nu mai avem Guvern, mâine dăm jos se perpetuează, se duce mai departe în economie, oamenii nu mai vor să semneze contracte care li se par lor că nu sunt esențiale, încep să se gândească să amâne la plată facturi și ușor-ușor ajungem la așa ceva, la contracție economică”. Întrebat dacă datele de la INS privind inflația dau apă la moară PSD, consilierul onorific al premierului demis a precizat: „Dacă aveau niște măsuri care să ducă inflația mai jos, deși dânșii sunt campioni absoluți și la inflație și la deficit, noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece. Plecarea asta ne ține într-o criză prelungită și teoretic, dacă e un dezastru, ei ajută să-l prelungească”. INS a anunțat miercuri o rată anuală a inflației de 10,7% în luna aprilie și o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025.

Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce15 țări din UE au transmis deja datele către Eurostat

Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce  15 țări ale Uniunii Eureopene (UE) au transmis deja datele către Eurostat, „Datele lunare indică un minus consistent al PIB real în România și în trimestrul 1 2026 (estimare între -1,3 și -1,8). Având în vedere că 15 țări UE au transmis deja datele către Eurostat, vom observa 3 noi recorduri negative. România va fi singura țara UE cu ultimele 3 trimestre negative, consecutive; România va fi pe locul 2 în ceea ce privește căderea economică, după Irlanda (economie offshore, outlier, volatilitate mare a PIB real); Doar noi și Irlanda suntem în recesiune, cu probabilitate ridicată, ceea ce determină o criză economică profundă”, a scris economistul Cristian Socol. Autorul mai recomandă: Profesorul Cristian Socol. Efectele războiului din Iran pe termen scurt, mediu și lung asupra economei globale Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor. Gândul a semnalat de asemenea anomalia în urmă cu trei săptămâni Cristian Socol: „Avem cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 10 ani. Tinerii sunt cei mai afectați de programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat” Cristian Socol: „Următorii 10 ani aduc incertitudine și risc extrem”. Analiză despre tranziția spre superciclul Kondratieff

Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie

Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute