UE își schimbă regulile înaintea noilor aderări. Ce pregătește pentru Ucraina și Moldova
„Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi, punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este, de asemenea, una mai puternică: mai reziliente, mai eficiente și ferm ancorate în valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările implicate în procesul de aderare avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Aceasta înseamnă să ne pregătim instituțiile, să ne adaptăm politicile la noile realități și să ne asigurăm că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia vrea mai puține decizii luate în unanimitate Una dintre principalele schimbări vizate privește modul în care sunt luate deciziile în interiorul Uniunii. Comisia va continua să susțină trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii-cheie, inclusiv sancțiunile, frauda fiscală și anumite măsuri fiscale din politica energetică. În ceea ce privește procesul de extindere, executivul european propune ca deschiderea grupurilor tematice de negociere și alte decizii intermediare privind aderarea să poată fi aprobate prin majoritate calificată. Scopul este accelerarea negocierilor și reducerea posibilității ca un singur stat membru să blocheze procesul. Noi state membre ar putea primi restricții după aderare Comisia propune și garanții mai stricte pentru viitoarele tratate de aderare, astfel încât statele care intră în UE să respecte și după aderare angajamentele asumate în timpul negocierilor. Perioada în care pot fi aplicate măsuri de protecție în domenii precum economia, piața internă, justiția și afacerile interne ar urma să fie extinsă semnificativ. În cazurile considerate foarte grave, în care un nou stat membru ar încălca valorile fundamentale ale Uniunii, ar putea fi aplicate inclusiv măsuri precum suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. De asemenea, ar putea exista perioade de tranziție pentru libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, agricultură, produse sensibile sau accesul la anumite finanțări europene. Un nou stat membru ar putea fi obligat, pentru o perioadă limitată, să nu blocheze aderarea altor țări din cauza unor dispute bilaterale. Ucraina, tratată separat în privința agriculturii Comisia susține că bugetul Uniunii poate absorbi noi state membre fără să renunțe la finanțarea priorităților actuale. În cazul Ucrainei, însă, Bruxelles-ul consideră că ar fi necesare reguli speciale din cauza dimensiunii și productivității sectorului agricol ucrainean. Acordurile de aderare ar trebui să limiteze semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piața europeană pentru anumite produse agricole sensibile, potrivit Comisiei. În paralel, Ucraina ar urma să fie sprijinită pentru a-și recâștiga accesul la piețele tradiționale de export din afara Uniunii Europene. Țările candidate ar putea intra treptat în politicile UE Comisia propune și aprofundarea integrării statelor candidate înainte ca acestea să devină oficial membre ale Uniunii. Acestea ar putea participa mai devreme la unele politici europene în domenii strategice precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea. Participarea ar urma să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor stabilite de Bruxelles, ar fi bazată pe merite și ar putea fi retrasă dacă reformele sunt inversate. Comisia intenționează să organizeze dialoguri anuale cu statele candidate pentru evaluarea progreselor și identificarea domeniilor în care integrarea poate fi accelerată. Foi de parcurs pentru Moldova și Ucraina În cadrul pachetului de extindere din 2026, Comisia Europeană urmează să prezinte foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca aceste state să mențină ritmul reformelor. Documentele vor fi corelate cu pregătirile interne ale Uniunii Europene, astfel încât negocierile de aderare să avanseze în paralel cu reformele instituționale și bugetare necesare în interiorul UE. Pachetul prezentat de Comisie va intra acum în discuțiile dintre statele membre, inclusiv în cadrul Consiliului European din octombrie, iar Parlamentul European și Consiliul UE vor analiza modificările instituționale și operaționale necesare pentru următoarele extinderi.
Mureșan: Prioritățile României trebuie să se regăsească în viitorul buget al Uniunii Europene
El susține că prioritățile promovate de Parlamentul European coincid și cu interesele României. Mureșan a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a apărat în plenul Parlamentului European poziția instituției privind viitorul buget multianual al Uniunii. Agricultură, școli, spitale și drumuri Europarlamentarul a enumerat agricultura și politica de coeziune printre domeniile care trebuie să beneficieze de investiții europene. „Am spus că trebuie să investim în: sprijinirea fermierilor și dezvoltarea agriculturii; dezvoltarea regiunilor și în politica de coeziune: adică școli, spitale, drumuri, dar și în: întărirea securității; întărirea economiei; inovare, digitalizare”, a transmis Siegfried Mureșan. Politica de coeziune reprezintă una dintre principalele componente ale finanțărilor europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, iar pentru România fondurile europene alocate acestui domeniu constituie o sursă importantă de finanțare a investițiilor publice. Mureșan susține că domeniile promovate de Parlamentul European corespund atât obiectivelor urmărite de România, cât și priorităților generale ale Uniunii. „Vedem că acestea sunt prioritățile României privind bugetul Uniunii Europene, dar sunt și prioritățile Uniunii în ansamblu”, a afirmat europarlamentarul. Mureșan: Poziția Parlamentului va fi apărată în negocieri Potrivit acestuia, Parlamentul European intenționează să își mențină poziția în negocierile privind viitorul cadru bugetar. „De aceea, considerăm că poziția Parlamentului răspunde nevoilor oamenilor și o vom apăra în negocierile finale din aceste săptămâni”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a făcut totodată apel la Consiliu să ajungă la o poziție comună, astfel încât negocierile să poată avansa. „Așteptăm ca și Consiliul să adopte o poziție comună pentru ca negocierile să înceapă, iar bugetul să fie adoptat la timp și banii să ajungă la beneficiari”, a precizat Mureșan.
Nicușor Dan laudă proiectul Via Transilvanica și spune că este optimist privind viitorul economic al României
„Via Transilvanica este mai mult decât un traseu. Este un proiect care unește oameni, comunități și regiuni și care ne arată cât de multe putem face atunci când alegem să lucrăm împreună”, a scris Nicușor Dan pe Facebook. Șeful statului a subliniat că societatea are nevoie de mai mult dialog. „Avem nevoie să ne cunoaștem mai bine. Prea des privim societatea prin clișee și prea puțin prin experiența directă a dialogului și a colaborării”, a subliniat președintele. Nicușor Dan a prezentat Via Transilvanica drept un exemplu de proiect construit prin implicare și colaborare. „Proiecte precum Via Transilvanica ne arată că putem construi împreună și că există în România oameni care aleg să facă, nu doar să vorbească despre schimbare. La Via Transilvanica Business Fest, am avut ocazia să transmit aprecierea mea echipei Tășuleasa Social și comunității de voluntari care, prin implicare și perseverență, transformă responsabilitatea și solidaritatea în fapte”, a spus acesta. Președintele a afirmat că este optimist în privința viitorului României. „Această capacitate de a construi împreună trebuie să se regăsească și în economie. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul economic al României. Iar pentru a transforma acest optimism în rezultate, avem nevoie de dialog și de încredere”, a mai scris Nicușor Dan. Nicușor Dan a participat sâmbătă la evenimentul „Via Transilvanica Business Fest”, organizat la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud.
Gaz din Marea Neagră, la preț fix de 2,5 miliarde de euro pe 7 ani
O nouă lege intrată în vigoare la începutul lunii august autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite un buget de aproape 2,5 miliarde de euro pentru un contract semnat de statul român cu OMV Petrom, prin care gazele naturale extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep să fie cumpărate la un tarif fix stabilit de compania austriacă, pe o perioadă de șapte ani. Este vorba de Legea nr. 171 din 5 august 2026, inițiată de doi senatori PNL, cărora li s-a alăturat și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Legea a fost votată în plenul camerei superioare la finalul lunii iulie și a primit doar opt voturi „împotrivă”, la o zi după ce a fost avizată negativ de membrii Consiliului Legislativ. Loading … Preț fix stabilit de OMV Petrom pentru gazul din Marea Neagră, pe o perioadă de 7 ani / Cine sunt inițiatorii legii și ce prevede aceasta Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 28 iulie 2026. La acea vreme, inițiatorii erau liberalii Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. O zi mai târziu, celor doi senatori PNL li s-a alăturat și Mircea Abrudean, președintele camerei superioare din Parlamentul României, în calitate de coinițiator. Forma inițială a legii – care a rămas, oricum, nemodificată până când a fost adoptată – prevede autorizarea ANRSPS cu privire la stabilirea sumei de bani care este adăugată la bugetul stabilit pentru implementarea anumitor operațiuni petroliere, offshore și onshore. În textul expunerii de motive, sunt precizate detaliile ofertei făcute de reprezentanții OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. „Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 Twh, respectiv 49.900.000 Mwh, la un preț de 48,752 euro/Mwh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de cca. 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fară TVA și accize”, au menționat inițiatorii legii în documentul de motivare. Președintele Senatului, Mircea Abrudean | Sursa foto: Mediafax Cum a fost votată legea în Parlament, după ce a primit aviz negativ de la membrii Consiliului Legislativ Odată înregistrată la Senat, forma inițială a legii a fost trimisă, în regim de urgență, pentru aviz la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, respectiv Consiliul Legislativ. Dintre acestea, doar Consiliul Legislativ a acordat aviz negativ, din următoarele considerente: „Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat Expunerea de motive indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor fi asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare. Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice”, este menționat în documentul de motivare a avizului. Sursa foto: Mediafax Toate partidele, cu excepția grupului PACE, au votat „pentru” / Doar opt senatori au respins proiectul Noul proiect de lege a fost supus votului în plenul Senatului la data de 30 iulie. Dintre cei 126 de senatori prezenți, 115 au votat „pentru”, opt „împotrivă”, doi s-au abținut, iar unul singur a fost înregistrat în categoria „Prezent – Nu votez”. Este vorba de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Restul senatorilor au votat în felul următor: PSD: 35 pentru, 1 împotrivă; AUR: 26 pentru, 1 abținere, 1 nu a votat; PNL: 20 pentru, 0 împotrivă; USR: 19 pentru, 0 împotrivă; UDMR: 9 pentru, 0 împotrivă; PACE: 0 pentru, 7 împotrivă; Neafiliați: 6 pentru, 1 abținere. O zi mai târziu, pe 31 iulie, legea a fost adoptată și de Camera Deputaților. Ulterior, Consiliul Economic și Social a acordat aviz favorabil, iar, pe 3 august, legea a fost trimisă spre promulgare către președintele Nicușor Dan. Pe 5 august, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Victor Ponta, acuzații grave la adresa Guvernului / „Cum să le zici tu ălora că șapte ani de zile le cumperi gazul la prețul pe care îl vor ei” Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa Guvernului cu privire la contractul pe șapte ani încheiat cu OMV Petrom. Invitat la „Marius Tucă Show”, luni, 7 septembrie, Ponta a atras atenția asupra faptului că tranzacția vizează doar cantitățile deținute de compania austriacă, deși statul român este coproprietar al exploatării maritime prin societatea națională Romgaz. „Pe 31 iulie, a venit un proiect de lege de la Guvern cu 70 de modificări la 70 de legi. Nu îți închipui că cineva a citit ce scria acolo. Era și o modificare ca rezervele statului să poată să aplice legea nu știu care. Oricum ceva ciudat, că dai o lege ca să aplici o lege. Dar, a doua zi, s-a dus repede Guvernul Bolojan la OMV să le zică „Vrem să cumpărăm pe șapte ani de acum încolo gazul pe care îl produceți în Marea Neagră și vă dăm un preț fix de 50 de euro.» Păi stai puțin, că poate o fi prețul 30. Sau poate o fi 35. Cum le zici tu la ălora că șapte ani de zile le cumperi la prețul pe care îl vor ei?! Romgazul are jumătate acolo. La Romgaz nu le-a dat nimic. Și-au împărțit gazul de acolo, Romgazul cu OMV-ul. Noi luăm de la OMV, noi nu luăm de la Romgaz”, afirmă Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”. Victor Ponta | Sursa foto: Mediafax Proiectul Neptun Deep presupune investiții de până la 4 miliarde de euro Perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona offshore a României, dezvoltat în participație egală de către companiile OMV Petrom și Romgaz. Investițiile totale estimate pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la până la 4 miliarde de euro.
Pilonul II: Unde sunt investiți cei 246,8 miliarde lei?
Pilonul II de pensii a ajuns la active de 246,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie 2026. Sistemul avea înregistrați peste 8,5 milioane de participanți. Cei mai mulți bani erau investiți în titluri de stat și acțiuni. Datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) arată amploarea atinsă de sistemul pensiilor private obligatorii din România. La data de 31 iulie 2026, activele fondurilor de Pilon II ajungeau la 246,8 miliarde de lei, cu 39% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Suma reprezintă totalul activelor administrate în numele participanților, nu banii disponibili individual sau totalul contribuțiilor virate. Valoarea este influențată atât de contribuții, cât și de rezultatele investițiilor fondurilor, arată Mediafax. Loading … Pilonul II de pensie a atins fonduri de 246,8 miliarde de lei. Unde sunt investiți banii din fondurile private. Foto: Shutterstock Unde sunt investiți banii din fondurile private La sfârșitul lunii iulie, Pilonul II avea 8.553.656 de participanți, repartizați între cele șapte fonduri active. NN avea cei mai mulți participanți – 2.147.342; AZT Viitorul Tău – 1.726.321 de participanți; Metropolitan Life – 1.181.653 de participanți; Vital – 1.092.233 de participanți; Aripi – 933.071 de participanți; BCR – 843.360 de participanți; BRD – 629.676 de participanți. Titlurile de stat domină investițiile fondurilor de Pilon II. La sfârșitul lunii iulie, acestea însumau 152,09 miliarde de lei, adică 61,6% din active. Acțiunile reprezentau 75,51 miliarde de lei, respectiv 30,6%. Obligațiunile corporative aveau o pondere de 3,1%, iar fondurile de investiții aveau 2,9%. Cele patru categorii totalizau 242,45 miliarde de lei. Aproximativ 95% din investițiile fondurilor de Pilon II erau plasate în active românești. Cele mai importante sunt titlurile de stat și acțiunile listate la Bursa de Valori București. Astfel, Pilonul II este și o sursă importantă de finanțare pentru stat și piața financiară din România. În iulie 2026, fondurile de Pilon II au încasat contribuții de 2,01 miliarde de lei. Contribuția medie lunară a fost de 437 de lei. Această medie nu reprezintă suma economisită anual de fiecare participant, deoarece valoarea conturilor depinde atât de contribuții, cât și de rezultatele investițiilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
România are cea mai mare scădere economică din UE în Trimestrul 2 din 2026
România a înregistrat cea mai mare scădere economică din Uniunea Europeană, arată ultimele date publicate de Eurostat. „Rețeta Bolojan” ne trimite la polul opus față de tendința europeană, Produsul Intern Brut (PIB) fiind, în trimestrul al doilea din 2026, cu 2% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. România a înregistrat cea mai mare scădere anuală a Produsului Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană. În trimestrul al doilea din 2026, economia a fost cu 2% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 1,4%. România a înregistrat și cea mai mare scădere anuală a ocupării forței de muncă din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Loading … România a înregistrat cea mai mare scădere economică din Uniunea Europeană România a înregistrat cea mai mare scădere economică din regiune Eurostat arată că economia României evoluează în sens opus față de cea europeană. În trimestrul al doilea din 2026, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a crescut cu 1,4% față de anul trecut, iar zona euro cu 1,2%. România a înregistrat o scădere de 2%. România are cea mai slabă evoluție anuală dintre statele din Uniunea Europeană. Irlanda este singura altă țară din UE aflată pe minus, cu o scădere de 0,4%. România este mult în urma economiilor din regiune. Bulgaria a crescut cu 2,8%, Polonia cu 3,8%, iar Slovenia cu 4,8%. Media Uniunii Europene a fost de 1,4%, față de -2% în România. În plus, economia europeană a accelerat în trimestrul al doilea, iar Produsul Intern Brut a crescut cu 0,7% față de trimestrul anterior. Economia României s-a deteriorat rapid în ultimele trimestre. Creșterea anuală de 1,4% din Trimestrul 3 (T3) 2025 a fost urmată de scăderi de 1,4% în Trimestrul 4 (T4), 1,1% în Trimestrul 1 (T1) 2026 și 2% în Trimestrul 2 (T2). Practic, România are 3 trimestre consecutive de declin anual. Față de trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Trimestrul (T4) și cu 0,1% în Trimestrul 1 (T1), înainte de a stagna în Trimestrul 2 (T2). Produsul Intern Brut (PIB) se află în cădere liberă Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut cu 1,6% în termeni reali în primul semestru din 2026. În prețuri curente, acesta a ajuns la 1,023 trilioane de lei, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Cele mai mari scăderi au fost în comerț, transport, hoteluri și restaurante, cu 3,9%. Industria a coborât cu 2,9%, iar informațiile și comunicațiile cu 3,5%. Sectorul imobiliar a scăzut cu 4,5%, iar administrația publică, educația și sănătatea cu 1,7%. Avertismentul lansat de Consiliul Fiscal Consiliul Fiscal avertizează că deficitul bugetar ar putea ajunge la 5,5% din Produsul Intern Brut în 2027. Estimarea depășește ușor ținta Guvernului. Instituția recomandă prudență la majorarea salariilor și pensiilor, iar cheltuielile nu ar trebui să crească mai repede decât Produsul Intern Brut nominal. Mai multe informații AICI. Sursă foto: Eurostat, Shutterstock, colaj Gândul
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Bolojan: Șapte proiecte din energie primesc 109 milioane
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, prim-ministrul demis Ilie Bolojan anunță că Ministerul Energiei – pe care îl conduce din postura de ministru interimar – a finalizat evaluarea proiectelor depuse în apelul competitiv pentru creșterea eficienței energetice a instalațiilor industriale incluse în schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii. Acesta este finanțat prin Fondul de Modernizare și are rezervat un buget de 150 de milioane de euro. „Apelul a avut un buget de 150 de milioane de euro și a fost deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale. Au fost aprobate 7 proiecte, cu o valoare totală a investițiilor de 290 de milioane de euro, din care ajutorul de stat este de 109 milioane de euro. Diferența este acoperită de companii din surse proprii”, scrie Ilie Bolojan în postarea publicată pe Facebook. Sursa foto: Mediafax „Prin aceste investiții se urmărește o reducere a consumului de energie de 990.000 MWh pe an” „Investițiile aprobate cuprind înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie, retehnologizarea liniilor de producție, electrificarea unor procese industriale, recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice și instalarea de sisteme care măsoară consumul de energie și emisiile în timp real, la nivelul fiecărui flux energetic al companiei. Prin aceste investiții se urmărește o reducere a consumului de energie de 990.000 MWh pe an și o reducere a emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Etapele care urmează: soluționarea contestațiilor – 06.10.2026; perioada de precontractare/contractare – până la 30.11.2026; finalizarea investițiilor – cel târziu la 30 iunie 2030” Investițiile în eficiență energetică înseamnă costuri de producție mai mici, o industrie mai competitivă și un aer mai curat”, mai transmite premierul demis în luna mai. Sursa foto: Mediafax Ce firme primesc cele 109 milioane de euro din bugetul de stat pentru proiectele din energie „În cadrul procedurii au fost depuse proiecte de către 11 beneficiari, cu o valoare totală de 384,30 milioane de euro și un ajutor de stat solicitat în cuantum de 165,3 milioane de euro. În urma procesului de evaluare și selecție, au fost aprobate pentru finanțare 7 proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 290 de milioane de euro. Valoarea ajutorului de stat aprobat este de 108,86 milioane de euro. Lista proiectelor selectate pentru finanțare, precum și valoarea ajutorului de stat aprobat pentru fiecare beneficiar, este prezentată mai jos”, menționează reprezentanții Guvernului într-un comunicat de presă. Sursa foto: Guvernul României
Repornește motorul Europei? Germania se îndreaptă spre cea mai puternică creștere a PIB-ului din ultimii ani
Cea mai mare economie a Europei a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie, a anunțat marți Institutul Federal de Statistică al Germaniei. Estimarea inițială indica un avans de doar 0,2%, notează Financial Times. Și optimismul companiilor germane a crescut în august mai mult decât se anticipa. Indicele Ifo privind climatul de afaceri, urmărit îndeaproape de piețe, a urcat cu 2,1 puncte, până la 88,8, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Economia Germaniei dă semne tot mai clare de revenire Germania este acum pe cale să înregistreze o creștere economică de 1,2% în acest an, față de numai 0,7% cât se estima anterior, potrivit lui Sebastian Dullien, director de cercetare al IMK, un institut de cercetare cu sediul la Berlin. Ar fi cea mai mare creștere din 2022, după care economia germană a intrat într-o perioadă îndelungată de stagnare, provocată parțial de criza prețurilor la energie declanșată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Rezistența economiei germane vine în pofida temerilor că prețurile ridicate la petrol și gaze, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu, și nivelul foarte scăzut al Rinului ar putea afecta creșterea economică în acest an. „Înainte de revizuire, PIB-ul Germaniei de la începutul lui 2026 era încă cu aproape 1% sub nivelul maxim atins în 2022”, a scris Dullien într-o postare publicată după apariția celor mai recente date. Dullien a spus că, deși noua prognoză pentru 2026 nu este încă „grozavă”, Germania ar putea avea în acest an o creștere economică mai puternică decât alte mari economii din Europa de Vest, precum Franța, Regatul Unit sau Țările de Jos. Banca KfW și-a îmbunătățit, la rândul său, prognozele de creștere economică. Estimarea pentru 2026 a fost majorată cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%, iar cea pentru anul viitor cu 0,2 puncte procentuale, la 1,5%. „Există motive întemeiate să sperăm că producția industrială va începe să crească vizibil în timp”, a declarat Dirk Schumacher, economistul-șef al KfW.
Dosarul Oxy Residence 2. Cămătari pe lista finanțării proiectului. Cum și-a pierdut avocata Lungu casa
Anchetatorii Parchetului General au audiat-o ca suspect pe administratoarea firmei care derula proiectul imobiliar Oxy Residence 2, avocata Mariana Lungu. Aceasta a povestit în detaliu dedesubturile afacerii care, în final, a ajuns să fie investigată ca urmare a plângerilor penale depuse. Femeia a relatat cum a ajuns să administreze firma lui Ioan Căruntu, a descris relația cu familia acestuia, problemele penale anterioare ale dezvoltatorului și a dat detalii despre cei care se ocupau efectiv de vânzări către clienți. Loading … Avocata a povestit și despre problemele penale anterioare ale celui care a instalat-o la cârma afacerilor sale și a mai explicat anchetatorilor că Moraru și Căruntu erau coordonatorii de facto a vânzărilor apartamentelor. Cum a ajuns Mariana Lungu să administreze firma lui Căruntu „Pe numitul Căruntu Ioan și Căruntu Adriana i-am cunoscut în jurul anului 2000-2001. În urmă cu aproximativ 14 ani, în urma unei discuții cu Căruntu Adriana și întrucât aveam anumite probleme și de sănătate și financiare, s-a oferit să mă sprijine în sensul de a vorbi cu Căruntu Ioan să colaborez cu el. Ulterior, m-am întâlnit și cu Căruntu Ioan, care a fost de acord să colaborăm pe chestiuni juridice. În acea perioadă, deținea ABIL CONSTRUCT SRL. Între timp Căruntu Ioan a fost reținut, întrucât a avut niște probleme referitoare la returnarea de TVA, aproximativ în perioada 2013-2014. Din câte cunosc, după ce a fost arestat preventiv timp de 6 luni, deoarece nu mai putea să îndeplinească atribuții de administrator în cadrul unei societăți comerciale, și nici mama lui, m-a rugat pe mine să fiu asociat într-o societate comercială, respectiv Trade & Construct Development”, a povestit avocata Mariana Lungu anchetatorilor PICCJ. Proiect administrat de avocați, „prăduit” de patron „Inițial am fost asociat unic, ulterior a intrat alături de mine asociat și colegul meu Dașcov Marian. Administratori au fost mai mulți, iar ultimul a fost Velciu care a plecat în urma unor certuri ale căror motive nu le cunosc. Ulterior dezvoltării proiectului Oxy Residence 1, ce a funcționat foarte bine, acesta a dorit să deruleze un nou proiect dezvoltat de către o nouă societate, astfel luând ființă societatea Top & Construct Dezvoltare SRL, asociați și administratori fiind eu și Marian Dașcov. Indic faptul că pentru societatea Top & Construct am fost doar un administrator scriptic și nu și faptic. Cel care se ocupa în fapt de societate era numitul Căruntu Ioan. Vreau să menționez faptul că eu nu aveam acces la conturi și Căruntu Ioan era cel care se ocupa de gestionarea conturilor societății. La sugestia lui Căruntu Ioan am fost de acord să îl împuternicesc pe numitul Moraru Marius Teodor pentru ca acesta să încheie promisiuni pentru cele două societăți respectiv Top și Trade. Mai arăt faptul că niciunul dintre promitenți nu au negociat cu mine și nu au discutat cu mine condițiile de contractare sau de plată, aceste discuții se purtau cu Căruntu Ioan și cu Moraru Teodor, cu precizarea că numitul Moraru Teodor era tot un subaltern în relația cu Căruntu Ioan”, le-a mai spus avocata Lungu anchetatorilor. „Pentru dezvoltarea proiectului, numitul Căruntu Ioan a încercat să acceseze diferite IFN, în cele din urmă încheind un contract cu CROWDESTATE, o firmă din Estonia. În anul 2020-2021, în urma unui litigiu în instanță, a existat o perioadă de 9 luni de zile în care lucrările s-au sistat, iar în cele din urmă a fost plătită o sumă de bani ca despăgubiri. Din această cauză s-a pierdut finanțarea din partea CROWDESTATE. Astfel, a fost nevoit ulterior să se împrumute de la IFN-uri și de la cămătari. În luna noiembrie 2025, Căruntu Ioan a contractat un credit de la Axe Capital IFN în valoare de 13.500.000 lei pe Trade, eu având calitatea de fidejusor pe persoană fizică. Din cauza neachitării acestui credit, am fost executată silit și am pierdut apartamentul din Str. Poștalionului, (…) mun. București, motiv pentru care am fost nevoită să plec în luna iunie a acestui an. În luna octombrie 2025, vrând să plec de la Căruntu Ioan, acesta a fost de acord și mi-a zis să îmi caut de lucru. Ulterior, la sfârșitul anului 2025, din cauza presiunilor cu cămătarii și IFN-urile, mi-a spus că va pleca într-un concediu mai lung, dar m-a asigurat că vom păstra legătura”, a povestit femeia audiată ca suspect în dosar. Plecarea din țară „După ce acesta a plecat din țară, acesta nu mai răspundea la telefon de teama creditorilor. Am reușit să iau legătura cu Căruntu Adriana și i-am comunicat faptul că am fost căutată de către o societate de creditare. Precizez că știam că se va întoarce pe data de 18 ianuarie, lucru pe care l-am comunicat tuturor celor care îl căutau. Am mai discutat cu numitul Căruntu Ioan în încercarea de a rezolva diferite probleme inclusiv cesiunea la clubul de fotbal, unde părțile sociale erau pe numele meu. Ultima mea discuție a fost în data de 15 ianuarie 2025. Precizez că pe numita Drăgan Georgeta o cunosc întrucât este mama lui Drăgan Alexandra Ioana, însă nu pot să spun că îndeplinea vreo atribuție în societatea Top sau Trade, și ea avea un rol formal la fel ca mine. Precizez că numita Drăgan Georgeta nu mi-a spus vreodată că a fost căutată de către ANAF. Doresc să precizez faptul că raportat la suprapunerile apartamentelor nu țineam o situație clară cu privire la apartamentele promise și cele libere, și nici nu consider că intra în atribuțiile mele. Indic faptul că până în ianuarie-februarie 2026 nu aveam cunoștință de nicio suprapunere. Totodată, doresc să adaug faptul că nici notarul Sîrbulescu Raluca nu avea cunoștință despre aceste suprapuneri. Din câte cunosc, nu reprezintă obligația notarului să țină evidența cu privire la promisiunile încheiate în scopul evitării de suprapunerii, ci consider că ar intra în atribuțiile dezvoltatorului. Doresc să adaug faptul că nu acum avut niciun beneficiu real pentru faptul că am fost asociat în societățile Top și Trade”, este confesiunea completă a avocatei care acum este cercetată alături de Căruntu și Moraru în acest dosar. A doua abatere Potrivit