Economia Rusiei, tot mai afectată de sancțiuni. Marile companii intră într-un colaps gestionat
Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.” Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă. Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea. Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022. Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026. Aceeași situație în industria metalurgică Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024. Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.
Înțelegerea ce ar putea să arunce economia Rusiei în aer. Trump și Modi au bătut palma
În mesajul publicat pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a susținut că India va „merge înainte” cu reducerea tarifelor și a barierelor netarifare pentru produsele americane „până la zero” și va cumpăra „peste 500 de miliarde de dolari” în energie, tehnologie, produse agricole, cărbune și alte bunuri din SUA. De partea indiană, premierul Modi a confirmat pe X reducerea tarifului la 18% pentru produsele „Made in India”, fără să detalieze public, în aceeași postare, calendarul și mecanismele privind înlocuirea petrolului rusesc. Acordul vine după luni de tensiuni comerciale. În iunie, Trump anunțase un tarif de 25% pentru bunurile din India, plus o taxă suplimentară legată de cumpărarea de țiței rusesc, măsură care a urcat povara totală a taxelor pentru unele exporturi indiene până la 50%, una dintre cele mai ridicate rate aplicate unui partener comercial major. Reacția investitorilor a fost rapidă: contractele pe indicele GIFT Nifty (tranzacționat în GIFT City) au urcat puternic după anunț, semnalând un început de săptămână pozitiv pentru piețele indiene, după o perioadă în care tarifele ridicate riscau să lovească exporturile către piața americană. De ce „petrolul rusesc” e miza care poate lovi Moscova Miza geopolitică a înțelegerii depășește comerțul bilateral. Dacă India chiar oprește importurile de țiței din Rusia, șocul pentru Moscova ar putea fi sever: datele unor analize independente arată că, în decembrie 2025, India a reprezentat aproximativ 38% din exporturile de țiței ale Rusiei (a doua mare destinație după China). Lovitura ar veni într-un moment sensibil pentru bugetul rus. Veniturile din petrol și gaze reprezintă în jur de un sfert din încasările bugetului federal, iar estimările Reuters indicau deja o scădere accentuată a acestor venituri la început de 2026, pe fondul prețurilor mai slabe și al dinamicii rublei. Pe termen scurt, o retragere a Indiei ar forța Rusia să caute rapid alți cumpărători, cel mai probabil cu discounturi mai mari și costuri logistice mai ridicate — exact ingredientele care comprimă marjele și pun presiune pe finanțele publice.
Reuters: Rusia se pregătește să crească taxele și să taie din cheltuieli: „Nu vom avea mijloacele pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”
Rusia se pregătește să crească taxele și să reducă cheltuielile, în încercarea de a menține bugetul ridicat alocat pentru apărare, conform mai multor oficiali și economiști. Președintele Rusiei Vladimir Putin a respins sugestiile că războiul din Ucraina afectează economia rusă, dar deficitul bugetar se mărește pe măsură ce cheltuielile cresc, în timp ce veniturile din petrol și gaze scad sub presiunea sancțiunilor occidentale, notează Reuters. Unii oficiali au avertizat asupra riscurilor de recesiune, iar deficitul bugetar a crescut la 4.900 de miliarde de ruble (61 de miliarde de dolari). În perioada ianuarie-iulie, deficitul bugetar al Rusiei a depășit ținta pentru întregul an 2025 cu peste 1.000 de miliarde de ruble. „Având în vedere estimările mai pesimiste ale indicatorilor economici și scăderea veniturilor din petrol și gaze, va trebui să începem urgent consolidarea fiscală”, a declarat Anatoli Artamonov, șeful Comisiei de Buget a camerei superioare a Parlamentului rus. Sectorul apărării, principalul motor al creșterii economice ruse Cheltuielile bugetare aproape s-au dublat în termeni nominali din momentul când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Cheltuielile totale de 17.000 de miliarde de ruble pentru apărare și securitate națională din 2025 sunt cele mai mari de la finalul Războiului Rece și reprezintă 41% din cheltuielile totale. Sectorul apărării a devenit principalul motor al creșterii economice, pe măsură ce producția civilă scade. În iunie, Putin a declarat că Rusia intenționează să reducă cheltuielile militare, dar deocamdată, oficialii încă se așteaptă la o creștere. „Nu putem reduce cheltuielile pentru apărarea națională și cel mai probabil, va trebui să le majorăm”, a spus Artamonov. El a sugerat că Rusia ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile non-apărare cu 2.000 de miliarde de ruble în fiecare an până în 2028 și să redirecționeze aceste fonduri către bugetul apărării. „În următorii trei ani, nu vom avea suficiente mijloace pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”, a spus Artamonov. Bugetul pentru 2025: Cheltuieli pentru apărare și securitate de 8% din PIB 2025 este primul an în care cheltuielile totale pentru educație și sănătate la nivel federal și regional scad considerabil ca procent din PIB, a declarat Serghei Aleksashenko, fost viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei și cercetător senior la Centrul NEST din Londra. Bugetul pentru 2025, care urmează să fie prezentat în septembrie, prevede cheltuieli pentru apărare și securitate de 8% din PIB, dar o sursă guvernamentală rusă a declarat că cifra reală este puțin mai mare. Nu va exista nicio reducere a cheltuielilor pentru apărare în 2026, a spus sursa respectivă, dar o scădere este posibilă în 2027 dacă ostilitățile încetează. „Chiar și cu o încetare a focului, producția de obuze și drone va trebui să continue, dar la o scară puțin mai mică”, a spus sursa. Sursa a mai menționat că Moscova va trebui să țină pasul cu cheltuielile occidentale mai mari pentru apărare. „Nu va exista nicio întoarcere la nivelul care a existat înainte de ‘operațiunea militară specială’.”. Sursa a mai declarat că o majorare a taxelor este inevitabilă: „Altfel, pur și simplu nu vom putea să ne descurcăm, chiar și cu o reducere a cheltuielilor pentru apărare. Veniturile din petrol și gaze sunt în scădere și economia nu poate compensa pe deplin acest lucru.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia reduce așteptările privind posibilitatea unui SUMMIT Putin-Zelenski /„Orice întâlnire trebuie pregătită gradual”
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, conform ministrului rus al Economiei
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a declarat joi ministrul rus al Economiei, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Economia rusă se află într-o etapă de răcire și, conform percepției mediului de afaceri, este deja pe punctul de a intra în recesiune, a declarat Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice, în timpul dezbaterii „Economia ofertei – Strategia de creștere în contextul provocărilor moderne” din cadrul Forumului, conform Interfax. „Conform cifrelor, avem o răcire. Dar pentru noi, toate cifrele sunt o oglindă retrovizoare. Conform sentimentelor actuale ale mediului de afaceri, suntem deja, în general, se pare, pe punctul de a trece la o recesiune”, a răspuns ministrul la întrebarea moderatorului: în ce stare se află acum economia rusă – răcire sau recesiune. Când i s-a cerut să clarifice cu privire la căderea în recesiune, Reșetnikov a subliniat: „Nu am prezis că vom cădea în recesiune, am spus că suntem pe marginea prăpastiei, iar apoi totul depinde de deciziile noastre”. Prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească La sfârșitul lunii mai, Reșetnikov remarca deja că situația actuală indică riscurile de răcire excesivă a economiei ruse, în timp ce inflația încetinește, astfel încât deciziile în timp util ale Băncii Rusiei privind politica monetară sunt importante. „Asta deoarece în regimul actual noi vedem și riscuri de răcire excesivă a economiei”, a avertizat ministrul rus. Cele mai recente remarci ale ministrului marchează prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, conform Financial Times. Putin a prezidat o creștere record a cheltuielilor pentru apărare, care au crescut cu 25% de la an la an, ajungând la 13,1 miliarde de ruble (167 miliarde de dolari) anul trecut, și a determinat doi ani consecutivi de creștere a PIB-ului cu peste 4%, după o contracție în 2022, primul an de război. Dispută în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației Comentariile lui Reșetnikov reflectă o dispută de lungă durată în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației, deoarece cheltuielile record ale Rusiei pentru a alimenta războiul au generat doi ani de creșteri salariale și de prețuri, ducând în același timp ocuparea forței de muncă aproape de capacitate. Oficiali de rang înalt și oameni de afaceri i-au cerut Elvirei Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, să accelereze reducerile ratei dobânzii cheie, deoarece companiile – inclusiv multe dintre cele care beneficiază cel mai mult de pe urma cheltuielilor de apărare ale Kremlinului – se luptă cu costurile ridicate ale împrumuturilor. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Vladimir Putin nu consideră NATO o „AMENINȚARE” la adresa Rusiei/ „Ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Raport prezentat miniștrilor de Finanțe ai UE: Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară, cifrele oficiale nu sunt credibile
Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară ca urmare a trecerii la producția de război și a sancțiunilor occidentale după invadarea Ucrainei, se arată într-un raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), publicat marți. Raportul, pregătit pentru discuțiile miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene, a afirmat că, deși este încă relativ stabilă, economia rusă este rezistentă doar superficial și că dezechilibrele și slăbiciunile structurale au crescut, conform Reuters. „Stimularea fiscală a producției de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțarea opacă, alocarea distorsionată a resurselor și reducerea rezervelor fiscale o fac nesustenabilă pe termen lung. Contrar relatărilor Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, afirmă raportul. UE a impus 16 pachete de sancțiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, vizând principalele surse de venit ale Moscovei – exporturile de petrol, gaze și cărbune. Alte puteri occidentale, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Japonia, au impus, de asemenea, sancțiuni. Moscova a subestimat inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real Dornică să arate că sancțiunile occidentale sunt inutile, Rusia afirmă că Produsul său Intern Brut a crescut cu 4,3% în 2024, după o creștere de 3,6% în 2023. Torbjorn Becker, care a prezentat raportul SITE miniștrilor de Finanțe din UE, a declarat că cifrele privind PIB-ul Rusiei nu pot fi luate în considerare deoarece Moscova a subestimat cel mai probabil inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real. „Rusia susține că inflația este de 9-10%. În cazul acesta, de ce ar avea banca centrală o rată de politică monetară de 21%? Care bancă centrală obișnuită ar avea o rată de politică monetară cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă oricare dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar rămâne fără slujbă a doua zi”, le-a declarat Becker reporterilor. „Acesta este un indiciu foarte clar că inflația ar putea să nu fie de fapt cifra corectă. Dacă minimizezi inflația, vei supraestima PIB-ul real”, a spus el. De asemenea, el a subliniat constrângerile bugetare ale Rusiei cauzate de scăderea veniturilor din petrol, gaze și cărbune și de creșterea cheltuielilor militare. De la începutul invadării Ucrainei și în pofida efortului său masiv de război, Rusia a raportat un deficit bugetar de 2% din PIB în fiecare an. „Cifrele fiscale din Rusia nu corespund cu adevărat cu ceea ce credem noi că ei investesc în efortul de război”, a declarat Becker. El a spus că o mare parte din finanțarea mașinii de război a trecut prin sistemul bancar. „Deci, dacă adăugăm acest lucru la cifrele fiscale, deficitele lor fiscale ar fi de aproximativ două ori mai mari decât ceea ce au arătat în statisticile oficiale”, a spus el. Acest lucru, la rândul său, a dus la creșterea riscurilor financiare în sistemul bancar, a spus Becker, deoarece băncile au raportat o creștere ridicată a creditelor. „Aceștia sunt toți indicatorii la care ne uităm de obicei când vrem să prezicem o criză bancară”, a spus Becker. Comisar european: „Analiza evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești” Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Comisia Europeană este de acord cu raportul SITE. „Analiza lor evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești și modul în care economia rusă nu funcționează la fel de bine precum sugerează statisticile oficiale”, le-a declarat Dombrovskis reporterilor după reuniunea miniștrilor UE. „Comisia este în general de acord cu această analiză și cu fragilitatea generală tot mai mare a economiei ruse. Acest lucru subliniază importanța eforturilor continue ale comunității internaționale să limiteze capacitatea Kremlinului de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Statele Unite trimit în Turcia o delegație condusă de Marco Rubio /TRUMP: „Vreau să opresc războiul oribil” dintre Rusia și Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele