Etichetă: economie

Reacțiile politicienilor din Franța la retrogradarea ratingului suveran: Apeluri la „a pune capăt” macronismului

Reacțiile politicienilor francezi la retrogradarea ratingului suveran al Franței de către agenția de rating Fitch, de la AA- la A+, s-au ținut lanț. „O țară pe care „elitele” sale o conduc să refuze adevărul este condamnată să plătească prețul”. Cu aceste cuvinte a reacționat fostul prim-ministru François Bayrou vineri seara la retrogradarea ratingului Franței de către agenția americană Fitch Ratings, de la AA- la A+. O decizie luată într-un context de criză bugetară și politică fără precedent, după căderea Guvernului la 8 septembrie, notează Le Figaro. Jean-Luc Mélenchon face apel la „a pune capăt” macronismului Liderul partidului Franța Nesupusă Jean-Luc Mélenchon i-a atribuit vina pentru retrogradarea ratingului fostului premier François Bayrou, considerând că acesta a „devalorizat Franța ca prim-ministru timp de cincisprezece zile”, timp în care a înmulțit discursurile alarmiste despre starea finanțelor publice și despre pericolele pe care datoria le reprezintă pentru viitorul țării. Marine Le Pen denunță „incompetența toxică” „Nu trebuie să ne schimbăm metodele, ci să ne despărțim de macronism”, a reacționat Marine Le Pen. Liderul partidului Mobilizarea Națională crede că Franța „nu mai are timp de pierdut cu politicieni care sunt prizonieri ai propriei lor lașități, care nu au nimic de propus în afară de lovituri cu bâta fiscale, sacrificiul câștigurilor sociale și tăieri pentru a ascunde neglijența lor bugetară”. Ea a deplâns, de asemenea, „incompetența toxică” a macronismului, care „a fost deghizat cu grijă de Sistem sub masca unei expertize arogante pentru a ruina mai bine Franța și pentru a împiedica Mobilizarea Națională să redreseze țara”. Secretarul Partidului Comunist îl amenință pe Sébastien Lecornu cu o moțiune de cenzură „Domnul Lecornu, în primul rând, este ministrul de Război și înțeleg de ce l-a numit domnul Macron: să aibă mână liberă în Ucraina. A fost ministru în toate guvernele timp de opt ani. Vreau să fiu foarte clar: da, este nevoie de rupturi clare și sincere și nu vom face compromisuri în privința lor. Fără aceasta, aceleași cauze vor produce aceleași efecte. Fără aceasta, vom apăsa butonul de cenzură”, a exclamat Fabien Roussel, secretar național al Partidului Comunist. Ministrul de Interne: „Este timpul să schimbăm cursul” Bruno Retailleau, ministrul de Interne, a denunțat „instabilitatea cronică dorită de inginerii haosului, dar și decenii de rătăcire bugetară și politici social-etatiste” care au fost „sancționate” de retrogradarea „ratingului Franței” de către agenția Fitch. „Este timpul să schimbăm cursul. Ceea ce propun socialiștii nu va face decât să înrăutățească totul”, a spus el. „Tot ceea ce nu facem astăzi va fi mai dureros mâine”, a avertizat ministrul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:

Statele Unite îndeamnă statele G-7 să impună taxe vamale de până la 100% Chinei și Indiei. Ce recomandă SUA cu privire la activele Rusiei din UE

SUA își vor îndemna aliații din Grupul celor Șapte să impună taxe vamale de până la 100% Chinei și Indiei, ca urmare a importurilor celor două state de petrol din Rusia. De asemenea, Statele Unite le vor comunica statelor G-7 că ar trebui să creeze o cale legală pentru a confisca activele suverane rusești blocate și să ia în considerare confiscarea sau utilizarea principalului acestor active pentru a finanța apărarea Ucrainei, potrivit unui document consultat de reporterii Bloomberg. Marea majoritate a activelor blocate ale Moscovei, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, se află în Europa. Un scenariu separat, menționat de înalti oficiali ai Statelor Unite în timpul discuțiilor cu omologii europeni, constă în confiscarea treptată a activelor blocate ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a spori presiunea asupra Moscovei să vină la masa negocierilor, conform unor persoane la curent cu chestiunea, care au dorit să rămână anonime. În prezent, profiturile generate de activele respective sunt utilizate pentru a acorda împrumuturi Ucrainei. Canada a convocat o reuniune a miniștrilor de Finanțe ai Grupului Canada, care deține președinția G-7, a convocat vineri o reuniune a miniștrilor de Finanțe ai Grupului pentru a „discuta măsuri suplimentare pentru a crește presiunea asupra Rusiei și a limita mașinăria de război rusă”, potrivit unui comunicat. Propunerea SUA prevede taxe vamale secundare de 50% până la 100% pentru China și India, precum și măsuri comerciale restrictive atât asupra importurilor, cât și asupra exporturilor. Scopul: reducerea fluxului de energie rusească și prevenirea transferului de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia, potrivit propunerii. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe nu a dorit să răspundă la întrebările reporterilor cu privire la propuneri. Președintele Donald Trump le-a spus oficialilor europeni că este dispus să impună noi taxe vamale asupra Indiei și Chinei pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la masa negocierilor cu Ucraina – dar numai dacă și națiunile din Europa fac același lucru. Trump a formulat cererea respectivă în timpul unei întâlniri dintre înalți oficiali americani și omologi din Uniunea Europeană la Washington săptămâna aceasta. Conform Bloomberg, Trump a spus că SUA ar fi dispuse să impună aceleași taxe vamale pe care le-ar impune Europa oricărei țări. Propunerea reprezintă o provocare, având în vedere că mai multe națiuni din UE, inclusiv Ungaria, au blocat sancțiuni mai stricte care vizau sectorul energetic al Rusiei. Astfel de măsuri ar necesita sprijinul tuturor statelor membre. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Secretarul american al ENERGIEI: UE ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, folosind în schimb gaz natural lichefiat din SUA

Der Spiegel: Trump urmează modelul lui Putin /Președintele SUA construiește un sistem oligarhic și amenință lumea liberă

Alianța industriei tehnologice din Statele Unite cu președintele Donald Trump amintește în mod tragic de oligarhia construită de președintele Vladimir Putin în Rusia, iar noul model de concentrare a puterii la Washington generează o amenințare enormă pentru lumea liberă, comentează publicația germană Der Spiegel. În iulie 2000, la câteva luni după ce devenise președinte, Vladimir Putin a invitat la Kremlin 21 de oligarhi ruși. A semnat cu ei un pact istoric: liderii grupurilor industriale s-au angajat să susțină politicile noului lider autoritarist de la Moscova. În schimb, Putin a promis că le va proteja averile și interesele economice. ”Aceasta a fost una dintre pietrele de temelie prin care Putin a devenit liderul absolut al Rusiei. O alianță similară există în momentul de față la Washington, lucru demonstrat public în Congres în momentul începerii celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Miliardari din industria tehnologică – de la Jeff Bezos (Amazon) la Mark Zuckerberg (Meta) și Tim Cook (Apple) – s-au aliniat pentru a-l susține pe noul președinte al SUA. Trump și-a exprimat recunoștința prin susținerea cauzei lor. Acum câteva zile, Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife de retorsiune din cauza amenzii aplicate companiei Google”, scrie Michael Sauga, într-un editorial publicat în revista Der Spiegel. Trump își avansează ambițiile autocrate ”Episodul demonstrează cum Trump și-a avansat ambițiile autocrate în Statele Unite. Evidențiază că marile companii tehnologice nu se mai bazează pe lege și ordine, ci pe forța patronului lor de la Casa Albă. Această situație arată lumii că Statele Unite au devenit oligarhie”, avertizează editorialistul. Deși economia americană este mult mai puternică și mai inovatoare decât cea a Rusiei, între cele două există multe similitudini. Oligarhii ruși și-au construit averile profitând de capitalismul sălbatic apărut după prăbușirea Zidului Berlinului. Au profitat și de haosul generat de politicile Moscovei în materie de privatizare. Dar și miliardarii americani din sectorul tehnologic profită de avantajele competitive și au manipulat deciziile politice prin donații electorale și campanii de lobby. Trump și industria tehnologiei informaționale amenință lumea liberă Pentru apărătorii principiilor statului de drept și ai democrației din Europa, Asia și America Latină, alianța imperială dintre Trump și miliardarii industriei tehnologiei informaționale oferă două lecții importante. În primul rând, sunt tardive acțiunile contra unei oligarhii după ce a subminat deja statul. De aceea, este necesară prevenirea creării pozițiilor dominante pe piețe. În al doilea rând, statele democratice trebuie să acționeze coordonat împotriva companiilor care gestionează Internetul. ”Monopolul exercitat de giganții din domeniul Internetului constituie o amenințare pentru lumea liberă. Economia digitală era o forță a liberalismului și toleranței. Acum, dirijează tendințele autocrate din SUA. De aceea, guvernele democratice trebuie să se asocieze cu societatea civilă din SUA, care contestă deja puterea giganților din domeniul Internetului. Cine protejează competiția în economia digitală protejează democrația”, concluzionează editorialistul Michael Sauga. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Le Monde: François Bayrou, nouă luni de CRIZE la Matignon /Premierul Franței a fost demis din cauza unei teme care nu este prioritară pentru Macron

Ungaria rămâne fără opţiuni de stimulare a creşterii economice

Preţurile alimentelor din Ungaria au scăzut cu 20% într-un an mulţu­mită reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern, iar produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%, a declarat recent un secretar de stat maghiar. Politicianul a iden­tificat şi sursa „răului“. Potrivit acestuia, creşte­rile rapide de preţuri de la începutul anului s-au datorat retailerilor multinaţionali care profită de „marjele de profit excesive“. Ca exemple, el a menţionat săpunul de vase, detergentul pentru rufe şi gelul de duş, la care marjele de retail depăşesc 30%. Pentru maghiari, vestea cu ieftinirile ar trebui să fie una bună. Totuşi, în datele statistice lucrurile arată altfel. În iulie, inflaţia a fost peste aştep­tări, de 4,3%, cu mult peste ţinta de 3%, şi a avut la bază preţurile mari ale alimen­telor, energiei şi serviciilor. Din cauza presiunilor infla­ţioniste, dar şi a incertitudini­lor geopolitice din regiune şi din lume, banca centrală maghiară a menţinut luna trecută dobânda de referinţă pentru politica monetară la cel mai ridicat nivel din Uniune Europeană, de 6.5%. A fost o decizie luată din pru­denţă. De asemenea, guvernato­rul instituţiei, Mihály Varga, fost mi­nistru şi un om de încredere al premie­rului Viktor Orban, a avertizat asupra riscurilor bugetare, care se suprapun peste o slăbiciune economică prelungită. Creștere economică slabă, deficit slăbit de cheltuielile politice Ultimul anunţ făcut de ministrul economiei Márton Nagy îi dă dreptate bancherului-minis­tru şi pune sare suplimentară pe o rană dure­roa­să: deficitul bugetar de anul acesta va fi mai mare decât s-a anticipat, iar creşterea eco­nomică mai slabă decât în ultimul scenariu, şi acela pesimist, al guvernului. Astfel, în loc de un deficit bugetar de 4,1% din PIB, ţinta convenită oficial, Ungaria va avea un deficit de 4,5% din PIB, la el contribuind, printre altele, cheltuielile pre-electorale. Unii analişti cred că indicatorul se poate duce şi mai sus, la 5% din PIB. Iar creşterea eco­nomică nu va fi de 1%, o estimare a gu­vernului chiar proaspăt redusă de la 2,5%, ci de 0,7%. Ministrul Nagy a ex­pli­cat şi care este vinovatul pen­tru avansul economic atât de slab. Este vorba de încetinirea economiei europene. Ce va face în aceste condiţii banca centrală, pen­tru ca economia maghiară să nu cadă într-un cerc vicios în care creşterea slabă ali­men­tează deficitul şi invers? Analiştii spun că cel mai probabil instituţia va reduce dobânzile până la finalul anului. De asemenea, ministrul Nagy a declarat pentru Reuters că Ungaria va păstra încrederea pieţelor şi agenţiilor de rating Acestea au sub supraveghere calificativul care recomandă ţara pentru investiţii. Ministrul Orban a tot sperat că accelerarea creşterii economice îi va netezi calea spre un nou mandat în alegerile de anul viitor când, spun analiştii, va avea în faţă cea mai puternică opoziţie din ultimul deceniu. El încearcă să atragă alegători cu reduceri mari de taxe pentru familii, credite ieftine pentru cei care-şi cumpără pentru prima dată locuinţă şi cu majorări de pensii care să contrabalanseze efectele inflaţiei încăpăţânate, aşteptată să ajungă la o medie de 4,7% anul acesta. Inflaţia rămâne „inamicul public“, a spus Nagy. „Nu vrem să riscăm încrederea investito­rilor şi, desigur, nu vrem să riscăm ratingul Ungariei. Nu suntem proşti în sensul ăsta“, a mai spus politicianul pentru Reuters. Cu o altă ocazie, la un summit economic organizat la Veszprém, politicianul le-a promis companiilor reduceri masive de dobânzi. Tot acolo, guver­natorul băncii centrale, Mihály Varga, a expli­cat că economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre, ceea ce nu s-a mai în­tâm­plat decât în timpul crizei din 2009. El a mai făcut clar şi că forintul nu mai poate fi sacrificat prin devalorizeare pentru a ajuta exporturile. „De vreme ce importurile reprezintă 70% din PIB, stabilitatea cursului de schimb a forintului este vitală“, a declarat Varga. Ponderea im­portu­rilor în PIB ar explica inflaţia mare din Ungaria. În plus, forintul este cunoscut ca monedă predispusă la deprecieri. Polonia, în linie dreptă și creștere economică stabilă În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a redus în această săptămână dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,75%, în condiţiile în care imboldul dat de retragerea inflaţiei la 2,8% în august a cântărit mai mult decât riscurile bugetare. Scăderile de anul acesta totalizează 100 de puncte procentuale. „Creşterea economică este solidă, dar economia nu se supraîncălzeşte şi nu produce presiuni inflaţioniste adiţionale“, apreciază economiştii de la ING. La domolirea presiunilor inflaţioniste contribuie decizia guvernului de a prelungi măsurile de îngheţare a preţurilor energiei până în trimestrul patru al acestui an. Pe de altă parte, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a fost majorată, de la 6,3% din PIB la 6,9% din PIB. Sunt unii analişti care cred că este probabil ca banca centrală să reducă din nou dobânzile în noiembrie.

JPMorgan anunță planuri ambițioase de extindere pe segmentul clienților persoane fizice din Germania

JPMorgan va lansa banca digitală pentru clienți persoane fizice Chase în Germania, în al doilea trimestru al anului 2026, intensificându-și expansiunea în Europa, după intrarea pe piața din Marea Britanie în 2021. Chase va oferi un cont de economii ca primul său produs în Germania „datorită popularității produselor de economisire în Germania”, a declarat Daniel Llano Manibardo, șeful JPMorgan pentru retail banking german, adăugând că operațiunile germane „se vor extinde treptat”. Directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, anunțase anterior intenția de a lansa Chase în Germania în 2023, dar nu oferise un calendar. Banca a angajat deja aproximativ 100 de persoane la Berlin și își propune să deschidă un sediu acolo până la sfârșitul anului 2025. „Vedem o cerere puternică în Germania pentru o bancă digitală bazată pe încredere, inovație și expertiză globală”, a declarat Mark O’Donovan, șeful departamentului de consumer banking internațional al JPMorgan. În Marea Britanie, Chase a depășit două milioane de clienți Concurența pe piața de retail banking germană este intensă, notează Financial Times. Creditorii consacrați precum Deutsche Bank și Commerzbank se luptă cu sute de bănci de economii și bănci cooperative mai mici, precum și cu fintech-uri precum N26 și Trade Republic, pe o piață unde clienții sunt priviți ca fiind deosebit de loiali. În timp ce băncile tradiționale își reduc rapid rețelele de sucursale, noi concurenți digitali intră pe piață. Printre ei, BBVA din Spania, care a lansat un serviciu digital în Germania în acest an. În prima sa incursiune în sectorul de retail banking în afara SUA, JPMorgan a lansat Chase în Marea Britanie în 2021, concurând cu Lloyds Bank și NatWest. În Marea Britanie, Chase a depășit două milioane de clienți, iar divizia este așteptată să obțină profit în acest an. Extinderea Chase în Germania cimentează ambițiile lui Dimon de a crea o bancă digitală pe continent care să concureze cu rivalii locali. JPMorgan, care are active de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, este deja cea mai mare bancă de retail din SUA. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:

Le Monde: Neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare /Intervenționismul lui Trump semnalează tendințe autoritariste

Intervenționismul accentuat al Administrației Donald Trump în mediile de afaceri americane evidențiază apariția capitalismului post-neoliberal, ceea ce ar putea însemna revenirea statului la un proiect autoritarist, comentează cotidianul francez Le Monde, observând și perturbarea echilibrului instituțional și a relațiilor comerciale cu partenerii Statelor Unite. ”În fiecare săptămână, Donald Trump demontează ceea ce reprezentau, după al II-lea Război Mondial, forța și singularitatea democrației americane. Insultă aliații istorici, începând cu europenii, și le întinde mâna foștilor inamici ai Statelor Unite. Încalcă independența instituțiilor și distruge echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a putea obține taxe vamale de la parteneri. Într-o confuzie brutală și oportunistă, Trump se amestecă în activitățile companiilor într-un mod pe care predecesorii săi nu îndrăzneau să îl aplice”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde. Trump intervine direct în activitățile economice Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor avea o participație de 10% din compania Intel, care fabrică microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit principalul acționar în grupul MP Materials, ce exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a sugerat manevre similare în companii din industria apărării. ”Sigur că tendințele de acest fel existau din perioada Administrației Joe Biden, dar acum apare o certitudine: sub impulsul lui Trump, regimul politic și capitalismul american – două elemente indisociabile – sunt pe cale să se modifice. Dorit Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a definit acest moment ca fiind «post-neoliberal». Sensul nu este că neoliberalismul va fi îngropat, ci doar că va fi reconfigurat, cu revenirea la implicarea directă statului, nu doar pentru redistribuirea bunurilor sociale, ci acționând autoritarist, promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, subliniază editorialistul. Populismul autoritarist este un alt element specific noului sistem. Ungaria a fost unul dintre laboratoarele post-neoliberalismului, prin ascensiunea forțelor de extremă-dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritariste și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, asociate susținerii consumului privat. Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkley din California, a constatat aceleași specificități în lucrarea ”În ruinele Neoliberalismului. Ascensiunea Politicilor Antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019. Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice cu elemente precum reducerea reglementărilor, privatizările și fiscalitatea regresivă. În numele libertății individuale, a promovat și un model moral, respingând politicile de redistribuire a resurselor, precum și egalitatea de gen și sprijinul acordat minorităților. Ba chiar a delegitimat ideea de societate, având ca prioritate viața privată și familia. ”Dar, prin aceste idei, neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând drumul populismului autoritarist. Iar profesorul Wendy Brown a constatat că, prin destructurarea societății, prin dezindustralizarea care a consolidat solidaritatea sindicală, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, manifestat prin furia categoriilor populare față de eșecul politicilor economice, ceea ce a favorizat partidele de stânga antidemocratice”, concluzionează editorialistul Marie Charrel. De altfel, autorul notează că și cotidianul Financial Times a punctat recent, prin vocea editorialistului Gillian Tett, că în Statele Unite se conturează o formă de ”capitalism patriotic”, un model economic specific Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară

Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?

O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale.  UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare.  „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe

Ce înseamnă pentru familii creșterea TVA-ului la 21%. Alexandru Chirilă explică impactul real la raft Ce înseamnă pentru familii creșterea TVA-ului la 21%. Alexandru Chirilă explică impactul real la raft

În emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, expert financiar, a explicat ce înseamnă pentru o familie majorarea TVA-ului la 21% și cum se reflectă aceasta în prețurile de zi cu zi. Specialistul a arătat cu exemple de calcul cum diferența nu se aplică la suma totală. Puteți urmări aici întreaga emisiune.  Formula de calcul a prețului de la raft În explicațiile sale, Alexandru Chirilă a arătat că primul efect al majorării TVA-ului este creșterea imediată a cheltuielilor. El a folosit un exemplu concret pentru a arăta cum se calculează corect valoarea cu TVA inclus. „Trebuie să înțelegem formula de calcul a prețului de la raft, care este preț brut plus TVA. De exemplu, dacă am luat un bun de 500 de lei, împărțim la 119%, egal. Rezultă că un preț de raft de 500 de lei are în componență 420,16 preț brut plus TVA. Creșterea TVA-ului nu înseamnă că aplicăm 2% la cei 500 de lei, ci aplicăm 2% la cei 400 și ceva de lei. Asta înseamnă că 500 de lei, astăzi, cu 21% TVA, împărțim la 121% egal 413 lei. Deci, 500 de lei în trecut cu TVA de 19% înseamna 420 de lei, astăzi înseamnă 413 lei.”, explică Alexandru Chirilă. Facturile și bunurile de consum, primele afectate Expertul a atras atenția că efectele se văd deja în facturile lunare și în prețurile de la raft. Unele domenii au transferat costurile către consumatori, în timp ce altele au preferat să își reducă marjele de profit pentru a păstra clienții. „Rezultă că depindem foarte mult de deciziile vânzătorilor, comercianților. Sunt unii care, odată cu creșterea TVA-ului, au luat ei marjele de risc. Au fost situații în care au crescut prețurile la raft. Așa că, în momentul de față, dacă este să discutăm despre internet, am primit notificare că prețul la factura de internet este ajustat cu TVA-ul. Am primit informări de telefonie mobilă că prețul este ajustat cu TVA-ul. Dar, în schimb, prețurile la restaurante nu au crescut pentru că antreprenorii au decis să preia ei marjele de creștere a TVA-ului, însemnând scăderea profitabilității pentru business-urile lor. Totuși, pentru bunurile de larg consum, avem o creștere a prețurilor care, în cazul nostru, nu e neapărat cu 2%, ci se ajustează.”, spune Chirilă.

Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară

Companiile europene ezită să facă investiții pe termen lung, de teama riscurilor asociate instabilității internaționale, constată experții Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că există un impact semnificativ și asupra politicii monetare aplicate în zona euro. ”Incertitudinea economică a fost destul de ridicată în ultima perioadă, din cauza conflictelor geopolitice și a tensiunilor comerciale. (…) Când viitorul economic este incert, firmele și familiile sunt înclinate foarte puțin să facă investiții majore și pe termen lung, ceea ce înseamnă că ar putea să nu reacționeze la reducerile dobânzilor așa cum ar face-o în circumstanțe mai previzibile”, afirmă experți din cadrul BCE – Andrea Falconio și Julian Schumacher -, într-o analiză asupra efectelor transmisiei politicii monetare în zona euro. Forța politicii monetare depinde de situația internațională Autorii constată că abordările flexibile în materie de politică monetară aplicate de BCE au un impact mai slab asupra economiei zonei euro dacă incertitudinea internațională este puternică. Media producției industriale a zonei euro este, în 2025, sub nivelul din ultimii 20 de ani, ca efect al riscurilor asociate instabilității geopolitice. ”Concluziile noastre sugerează că forța transmiterii politicii monetare depinde de gradul de incertitudine economică. Acest lucru înseamnă că, pentru atingerea efectelor intenționate, băncile centrale vor trebui să acționeze cu mai multă determinare în perioadele de incertitudine puternică. Acest lucru nu înseamnă că băncile centrale ar trebui să relaxeze sau să înăsprească politicile monetare mai agresiv în perioadele de incertitudine puternică. Condițiile economice volatile fac firmele și familiile mai ezitante în lansarea investițiilor și cheltuirea banilor indiferent de politicile băncilor centrale. Dar, deși încetinirea activităților economice coincide cu direcția dorită de băncile centrale în perioada de înăsprire politicii monetare, efectele sunt adverse comparativ cu ceea ar trebui să realizeze politica monetară”, subliniază experții BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Noul capitalism PATRIOTIC al Americii /Statele Unite tind să adopte un model economic specific Chinei

Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia controlul asupra politicii monetare a SUA

Președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a reamintit că independența Rezervei Federale a SUA este esențială pentru garantarea stabilității prețurilor în Statele Unite și o încercare de modificare a acestui echilibru ar avea consecințe care s-ar întinde mult dincolo de granițele Statelor Unite. Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că preluarea controlului asupra politicii monetare a SUA de către Donald Trump ar fi „un pericol foarte serios” pentru economia SUA și globală, notează Le Figaro. „Dacă se întâmplă asta, este un pericol foarte serios pentru economia americană și pentru economia mondială”, a spus ea la Radio Classique, amintind că politica băncii centrale americane (Fed) „are în mod evident efecte asupra Statelor Unite pentru a menține stabilitatea prețurilor și pentru a asigura o ocupare optimă a forței de muncă”. „Dacă ar depinde de dictatul unei persoane”, a continuat Christine Lagarde, ” ar fi motive de îngrijorare cu privire la echilibrul economiei americane și, în consecință, efectele pe care le-ar avea asupra întregii lumi”. Lagarde: Totuși, va fi „foarte dificil” pentru Donald Trump Christine Lagarde a adăugat, totuși, că va fi „foarte dificil” pentru Donald Trump să se ajungă la o astfel de situație, deoarece „Curtea Supremă a Statelor Unite, care este respectată pe scară largă în țară și care sper că va fi respectată și de el, a indicat că un guvernator al Fed poate fi înlăturat doar pentru abateri grave”. „Încă trebuie să împingi lucrurile foarte departe pentru a fi concediat pentru abatere gravă”, a spus ea. „Așa că eu cred că va fi foarte dificil pentru el să reușească să schimbe complet majoritatea în consiliul guvernatorilor care îi reunește pe cei șapte care sunt la Washington” plus guvernatorii băncilor regionale din SUA, a adăugat președintele BCE. După luni de critici la adresa președintelui Fed Jerome Powell, pe care el însuși l-a numit în funcție în timpul primului său mandat, președintele american încearcă acum să-l demită pe unul dintre membrii Consiliului guvernatorilor Fed, Lisa Cook, acuzată de tabăra prezidențială că ar fi mințit pentru a obține credite ipotecare la dobânzi mai avantajoase. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Janet Yellen, fost secretar al Trezoreriei, în Financial Times: Atacurile lui Trump asupra Fed amenință CREDIBILITATEA Statelor Unite