Alexandru Chirilă: Un tânăr ar trebui să economisească 41 de ani pentru un apartament

În emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, expert financiar, a explicat cât de dificil ar fi pentru un tânăr să-și cumpere o locuință fără credite. Specialistul a prezentat un exemplu ipotetic care arată importanța creditării și a disciplinei financiare. Puteți urmări aici întreaga emisiune. Alexandru Chirilă a construit un scenariu ipotetic în care un tânăr câștigă 5.000 de lei pe lună și economisește 20% din venit. În această variantă, fără sprijinul creditelor bancare, cumpărarea unui apartament ar necesita o perioadă extrem de lungă. Totul presupune și un context ideal, în care nu există cheltuieli suplimentare sau riscuri precum pierderea locului de muncă. „Un tânăr de 20 de ani care începe să câștige 5.000 de lei lunar cu o rată de economisire decentă, 20% din venituri, ar trebui timp de 41 de ani să economisească 20% lună de lună, fără riscul de a rămâne fără job, fără riscul de a-i crește cheltuielile cu un copil, cu o căsnicie, cu vacanțe, cu dorințe. O disciplină de fier”, afirmă acesta. Alexandru Chirilă: „Este ipotetic de la cap la coadă, dar ca să înțelegem cât de grea este achiziția unui imobil într-un scenariu fără credit” Specialistul financiar atrage atenția că, fără credite, achiziția unei locuințe ar fi aproape imposibilă pentru majoritatea tinerilor. El a explicat și că, în realitate, prețul imobilelor nu ar rămâne constant. „Dacă nu ar mai exista creditele de astăzi pentru prima casă, credite ipotecare, un tânăr ar trebui să muncească 41 de ani cu o rată de economisire de 20% lună de lună, pentru a-și permite un apartament de 100.000 de euro, în contextul în care prețul apartamentului în 41 de ani nu o să crească. Este ipotetic de la cap la coadă, dar ca să înțelegem cât de grea este achiziția unui imobil într-un scenariu fără credit pentru un om de rând. Această cifră de 41 de ani îmi arată că trebuie să începem ieri.”, adaugă specialistul.
De ce este important ca România să reducă deficitul bugetar? Explicațiile ministrului Finanțelor

Alexandru Nazare avertizează că țara noastră se confruntă de mai mulți ani cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodatǎ şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook. Ministrul atrage atenția că un deficit bugetar mare are consecințe directe asupra cetățenilor: „mai multă datorie publică, costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre – şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”. „Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, a adăugat el. Nazare susține că măsurile fiscal-bugetare anunțate de Guvern sunt decisive: „corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.”. „Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a conchis ministrul Finanțelor.
Alexandru Chirilă: Pentru a rămâne ancorat emoțional într-un obiectiv, trebuie să știi de ce îl vrei
În emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, expert financiar, a explicat cum se poate construi un obiectiv clar atunci când vine vorba despre achiziția unei locuințe. El a oferit un exemplu concret, detaliind pașii necesari pentru a transforma dorința într-un plan realist. Puteți urmări aici întreaga emisiune. Invitatul a pornit de la ideea că un obiectiv devine măsurabil atunci când sunt stabilite criterii clare. Acestea sunt: locația, vechimea imobilului, bugetul și structura finanțării. În exemplul său, Chirilă a explicat cum un apartament de trei camere poate fi analizat din punct de vedere financiar printr-o estimare realistă a costurilor și surselor de finanțare. „Un apartament de 3 camere, în cartierul X, cu o vechime sub 10 ani. Bugetul țintă al imobilului ar fi 120.000 de euro, iar structura finanțării ar fi un credit ipotecar de 100.000 de euro și un avans minim, minim 20%, ceea ce ar putea fi 24.000. Mobilarea ar duce la o creștere a prețului cu încă 3-5%. Și mai departe ar trebui să iau și o marjă de creștere a prețurilor determinată de inflație, de cerere și ofertă care ar putea să fie o marjă de 5-10%.”, spune Alexandru Chirilă. Alexandru Chirilă: „Trebuie să răspund și la întrebarea „de ce?” Expertul a subliniat că, dincolo de cifre, un obiectiv trebuie să aibă și o motivație personală puternică. El a arătat că oamenii se raportează adesea la ideea de securitate, la confort și la eficiență în viața de zi cu zi atunci când decid să cumpere o locuință. „Obiectivul ăsta specific, pentru a rămâne ancorat emoțional în acest obiectiv, trebuie să răspund și la întrebarea „de ce?”. De ce vreau acest obiectiv? Și de cele mai multe ori vorbim despre securitatea familiei, despre liniștea faptului că nu mai am vecini sau liniștea faptului că mă mut dintr-o zonă rău-famată într-o zonă mai bună. Sau de ce nu, de cele mai multe ori discutăm despre proximitatea față de locul de muncă, câștigarea de timp în tranzitul de acasă până la locul de muncă.”, afirmă acesta.
Guvernul Bolojan pregătește reforma companiilor de stat. Vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește reforma companiilor de stat, în urma căreia vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi, conform unui proiect pus în dezbatere publică. De exemplu, la companiile cu un singur sistem de conducere, precum Poșta Română, supervizată de Consiliu de Administraţie, numărul membrilor va fi redus la cel mult trei, față de şapte câți permite legea în prezent. Apoi, la companiile cu dublu sistem de conducere, Directorat plus Consiliu de Supraveghere, cazul Hidroelectrica, vor fi plătite maximum cinci persoane, faţă de 12 acum. Proiectul de lege limitează salariile acestora la cel mult dublul mediei salariale din domeniul lor de activitate față de trei ori, iar cei care refuză noile condiții vor fi revocați din funcţie, fără compensaţii financiare. Membrii conducerii vor fi selectați în următorul mandat de firme specializate de recrutări, iar performanța va fi măsurată prin rezultate financiare ale companiilor. De asemenea, reforma vizează și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cea de reglementare a pieţei energiei şi a comunicaţiilor, potrivit Observator TV. Aici, salariile angajaţilor şi ale şefilor vor scădea cu 30%, iar posturile neocupate vor fi şterse din organigrame şi vor urma şi concedieri între 10-30% din personal. ASF are 500 de angajați, iar președintele câștigă acum 61.000 lei pe lună, dar salariul său va fi redus cu peste 18.000 de lei. La rândul său, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are peste 300 de angajați, iar șeful instituţiei este plătit acum cu 75.000 lei, dar va pierde peste 22.000 de lei.
Atena, un smart city în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Atena, un smart city în devenire: Cum a reușit o putere asiatică să revigoreze o țară europeană aflată acum 14 ani în pragul falimentului
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Ilie Bolojan: Sunt doi factori care au concurat la scăderea economică pe care o avem și în România
Întrebat, la Digi24, dacă s-a întâmplat în perioada recentă ceva care să fi crescut riscul de a intra în recesiune, Bolojan a răspuns: „Sunt doi factori care au concurat la scăderea economică pe care o avem și în România. Unul este un factor extern și celălalt este factorul intern”. „Factorul extern este dat de încetinerea dezvoltării economice în Europa, în general. În Germania, de mai mulți ani, este o formă de stagnare. Iar unul dintre cei mai importanți parteneri comerciale a României, de fapt cel mai important partener, este Germania. Și atunci tot ce se întâmplă în țările europene care au o economie interconectată cu a noastră ne influențează și pe noi. Acesta este factorul extern și el vine din anii trecuți și s-a văzut în toate estimările. Am început anul acesta cu 2,5%, deși noi anii trecuți aveam creștere economică de 3-4% și este evident că la jumătatea anului constatăm că și această estimare a fost pozitivă și probabil vom fi între 1% și 2% la finalul acestui an”, a explicat premierul. El a precizat că „al doilea factor este cel intern, pentru că aceste măsuri care sunt necesare a fi luate pentru a corecta acest deficit sunt generatoare de încetinere economică”. „Asta înseamnă că inevitabil a scăzut consumul, pentru că odată cu creșterea TVA-ului, cu creșterea unor contribuții pe care oamenii le plătesc suplimentar, cu frânarea creșterii salariilor în sectorul public, înseamnă că practic componenta de consum este atrofiată și cum noi am avut o dezvoltare care s-a bazat într-o bună măsură pe consum, și aceste măsuri care sunt inevitabile duc la această încetinire a creșterii economice și la o ușoară creștere a inflației, pe care o vedem datorită măsurilor care țin de limitarea subvenționării prețurilor la energie, componenta de plafonare, care s-a prelungit doar pentru persoanele vulnerabile și toate măsurile care au fost luate”, a mai declarat prim-ministrul. Bolojan a transmis că este „un optimist moderat, pentru că știu care sunt dificultățile majore cu care ne confruntăm în aceste zile, dar în același timp am încredere în potențialul economic al țării noastre și în capacitatea românilor de a trece și peste aceste perioade dificile”. „Ce înseamnă situația dificilă? Înseamnă, pe de-o parte, că avem aceste constrângeri bugetare, ani de zile am cheltuit mai mult decât ne-am putut permite, nu mai putem susține aceste cheltuieli. Acesta este realitatea. Și atunci, aici am luat două măsuri, una de creștere a veniturilor și cealaltă de scădere a cheltuielor. Și aceste măsuri le vom ține în continuare în direcțiile respective, în așa fel încât să aprobiem cât de cât zona de venituri bugetare cu cea de cheltuieli, pentru că toată această diferență, care înseamnă miliarde de euro în fiecare an, o finanțăm prin împlumături care ne costă foarte mult și doar anul acesta, doar după zile care le va achita România până la finalul acestui an, vor depăși foarte probabil 10 miliarde de euro”, a spus premierul.
Grupul G20 ar trebui să accelereze restructurarea datoriilor țărilor sărace /Expert: Să identifice modalități de facilitare
Grupul națiunilor dezvoltate și emergente (G20) ar trebui să reanalizeze cadrul restructurării datoriilor națiunilor sărace, recomandă fostul vicepreședinte al Băncii Africane pentru Dezvoltare Swazi Tshabalala. ”Grupul G20 trebuie să examineze cadrul de restructurare a datoriilor și să identifice modalități de facilitare a activităților”, a declarat Swazi Tshabalala, în cursul unei conferințe economice desfășurate în orașul sud-african Johannesburg. De altfel, Swazi Tshabalala a cerut Grupului G20 să fixeze termene clare de implementare a măsurilor, conform grupului media Bloomberg. Cadrul Comun al Grupului G20, stabilit în 2020 pentru a furniza o abordare coordonată asupra restructurării datoriilor națiunilor cu venituri mici, a fost criticat pentru că ar fi prea lent și tendențios politic. Datoriile anumitor state, precum Zambia sau Ghana, au fost restructurate abia în câțiva ani. Africa de Sud urmează să organizeze în noiembrie summitul Grupului G20, în contextul în care exercită Președinția prin rotație a organizației națiunilor dezvoltate și emergente. Principala economie a Africii tratează cu prioritate relaxarea datoriilor țărilor cu venituri mici. De altfel, Swazi Tshabalala a îndemnat instituțiile multilaterale să colaboreze pentru a facilita accelerarea dezvoltării continentului african, care are nevoie de 1.300 de miliarde de dolari anual, până în 2030, pentru rezolvarea problemelor dezvoltării sustenabile, într-o perioadă în care națiunile europene și Statele Unite diminuează asistența. ”A existat o coordonare foarte slabă pe continentul african asupra problemelor care ar facilita dezvoltarea. Banca Mondială este mai extinsă decât Banca Africană pentru Dezvoltare la nivelul operațiunilor de pe continent, dar, dacă analizăm colaborarea dintre cele două instituții, par a fi mai mult competitori decât colaboratori”, subliniază Swazi Tshabalala. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Vladimir Putin s-a întâlnit cu emisarul lui Donald Trump /Rusia ar putea accepta ARMISTIȚIU aerian în Ucraina ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: INDIA își permite să îl înfrunte pe Trump /O putere nucleară care avansează economic are mai multă influență decât UE
Un nou acord comercial anunțat de Trump: SUA va ajuta la extragerea petrolului din Pakistan

Statele Unite și Pakistanul au ajuns la un acord comercial care îi permite Washingtonului să contribuie la extragerea zăcămintelor de petrol, în mare parte neexploatate, ale Pakistanului. Acordul mai stipulează reducerea taxelor vamale pentru bunurile din statul asiatic. Valoarea totală a comerțului Statelor Unite cu Pakistanul s-a ridicat la 7,3 miliarde de dolari în 2024. „Tocmai am încheiat un acord cu Pakistanul, prin care Pakistanul și Statele Unite vor lucra împreună pentru a dezvolta rezervele masive de petrol”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Suntem în proces de alegere a companiei petroliere care va conduce acest parteneriat”, a adăugat Trump. „Cine știe, poate vor vinde petrol Indiei într-o zi!” Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat acordul „mult așteptat” și i-a mulțumit lui Trump pentru că a jucat un rol cheie în finalizarea acestuia. Majoritatea zăcămintelor de petrol din Pakistan, în provincia Balochistan Se crede că majoritatea zăcămintelor de petrol ale Pakistanului se află în provincia Balochistan din sud-vestul țării, unde există o mișcare separatistă care acuză Guvernul central din Islamabad de exploatarea resurselor naturale ale provinciei. Balochistanul este de mult timp centrul unor violențe, puse în principal pe seama unor grupuri cum ar fi Armata de Eliberare a Balochistanului, sau BLA, pe care SUA a desemnat-o o organizație teroristă în 2019. Separatiștii din Balochistan se opun extragerii de resurse de către companii pakistaneze și străine și au atacat forțele de securitate pakistaneze și pe cetățenii chinezi care lucrează la proiecte în valoare de mai multe miliarde de dolari, legate de Coridorul Economic China-Pakistan. Se crede că Pakistanul ar mai avea zăcăminte de petrol și în provinciile Sindh (din sud), Punjab (din est) și Khyber Pakhtunkhwa (nord-vest). Pakistanul a urmărit semnarea unui acord comercial încă din mai, când Trump a mediat o încetare a focului între Pakistan și India, în urma unui conflict declanșat de uciderea a 26 de turiști în Cașmirul controlat de India, notează Associated Press. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile pentru definitivarea Acordului cu SUA /Trump trebuie să confirme că nu aplică taxe enorme
Trump este furios că Fed refuză să reducă dobânzile și îl avertizează pe Powell /Acest personaj este ratat, iar țara noastră suportă prețul
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a criticat vehement, joi, refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare, acuzându-l de incompetență pe președintele instituției, Jerome Powell. ”Jerome Powell, cel care acționează prea târziu, a comis-o din nou! Este din nou prea târziu, este prea furios, prea stupid și prea mult implicat politic pentru a deține funcția de președinte al Fed. Acțiunile lui generează costuri de mii de miliarde de dolari pentru țara noastră, în plus față de una dintre cele mai incompetente sau corupte renovări de clădiri din istoria construcțiilor. Altfel spus, acest personaj care acționează mereu prea târziu este total ratat, iar țara noastră suportă prețul”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite, a decis, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referință în intervalul 4,25-4,50%, argumentând că inflația rămâne relativ mare, iar perspectivele economice sunt incerte, în contextul tarifelor comerciale aplicate de președintele Donald Trump. ”Comitetul Federal al Piețelor Deschise va continua să monitorizeze implicațiile noilor date economice și va fi pregătit să ajusteze politica monetară în mod adecvat, dacă apar riscuri care ar putea împiedica atingerea obiectivelor. Evaluările vor ține cont de o gamă largă de informații, inclusiv despre situația pieței muncii, despre presiunile inflaționiste, despre așteptările inflației și despre evoluțiile financiare și internaționale”, a subliniat Rezerva Federală. Inflația este de 2,7%, peste nivelul optim de 2,0%, iar economia Statelor Unite a avansat cu 3,0% în trimestrul al doilea din 2025. Președintele Donald Trump salutase miercuri noile date despre starea economiei și insista ca Rezerva Federală să relaxeze imediat politica monetară. ”Tocmai au fost publicate datele economice pe trimestrul doi: creșterea este de 3,0%, mult mai bine decât ne așteptam! Președintele Fed, care acționează mereu prea târziu, trebuie să scadă dobânzile acum. Nu există inflație. Lăsați oamenii să facă achiziții, să refinanțeze credite, case!”, a afirmat Trump. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ EXCLUSIV Va fi strivită UE de presiunile SUA și ale Chinei? /Cum a dat TRUMP lumea peste cap și ce a obținut de fapt în primele luni de mandat!