Ilie Bolojan: Suntem la un pas să devenim o ţară în care nu merită să investeşti
Bolojan, a declarat joi, la Antena 3 CNN, că România se află într-un punct critic din punct de vedere fiscal şi riscă să piardă încrederea investitorilor şi a instituţiilor europene. Potrivit acestuia, creditorii internaţionali şi Comisia Europeană au avertizat în repetate rânduri că România trebuie să-şi reducă deficitul şi să demonstreze că poate gestiona împrumuturile primite prin PNRR. „Ne-am angajat pentru fonduri europene, dar trebuie să le demonstrăm partenerilor noştri că putem plăti datoriile. Nerespectând aceste înţelegeri, am ajuns într-o situaţie în care nu doar cetăţenii nu mai au încredere, ci nici creditorii,” a declarat Bolojan. El a comparat situaţia României cu cea a unui client care nu-şi plăteşte ratele: „Ce fac băncile? Îţi cer asigurări suplimentare, cresc dobânzile. Asta se întâmplă şi cu România.” Oficialul a subliniat că, dacă România mai pierde o treaptă de rating, va ajunge la statutul de „ţară nerecomandată pentru investiţii”, cu riscul unui colaps economic comparabil cu cel al Greciei. Bolojan a apărat pachetul de măsuri fiscale, spunând că este „dur, dar necesar”, pentru a evita o criză majoră. El a recunoscut că nemulţumirile legate de creşterea TVA sau introducerea de taxe noi sunt justificate, dar a spus că nu se mai poate acţiona doar pe partea de reducere a cheltuielilor: „Am pierdut ani în care puteam face reforme. Acum nu mai avem timp. Dacă nu luăm aceste măsuri, consecinţele vor fi dramatice.” În acelaşi timp, Bolojan a criticat privilegiile din sectorul public: „Mi se pare revoltător ca un director de companie de stat să ia 30.000 de lei salariu şi compania să fie pe pierdere, iar noi să cerem pensionarilor 100 de lei în plus pentru sănătate.” Oficialul a anunţat că marţi, la Consiliul Miniştrilor de Finanţe ai UE, România va fi evaluată în privinţa respectării angajamentelor bugetare. El a atras atenţia că, în lipsa unor măsuri clare şi credibile, Comisia Europeană ar putea decide suspendarea sprijinului financiar.
Le Monde: Când Franța suplimentează cheltuielile, Germania face investiții /Cele două țări se îndepărtează una de alta la nivelul obiectivelor
Administrația Emmanuel Macron depune eforturi intense pentru reglarea cheltuielilor publice, în timp ce Guvernul de la Berlin încearcă relansarea economiei printr-o serie de investiții inedite, constată cotidianul Le Monde, avertizând asupra accentuării discrepanțelor dintre cele două țări. ”Germania începe, în sfârșit să se îndatoreze. Coaliția conservatorilor și social-democraților tocmai a dezvăluit o traiectorie detașată de austeritatea bugetară de până acum. În timp ce Franța, înglodată în deficit, încearcă penibil să facă economii de 40 de miliarde de euro până în 2026, Germania a anunțat că va atrage credite de 850 de miliarde de euro până în anul 2029, pentru a finanța o creștere spectaculoasă a cheltuielilor. Pentru că nu a știut să remedieze dezechilibrele bugetare în timp util, Franța riscă o îndepărtare spectaculoasă de Germania”, notează cotidianul francez Le Monde. Germania nu devine relaxată la nivel bugetar /Franța suplimentează cheltuielile ”Contrar aparențelor, prima economie a Europei nu este pe cale să adopte linia relaxării bugetare. Traumatizată de dubiile asupra modelului său economic, Germania încearcă să profite de austeritatea din ultimele decenii pentru a relansa economia printr-o serie de investiții inedite după al II-lea Război Mondial”, subliniază cotidianul Le Monde, estimând că Berlinul va injecta în economie circa 120 de miliarde de euro anual, până în 2029. ”Însă, în timp ce Germania atrage credite pentru a face investiții, Franța continuă să se îndatoreze pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare. În primul trimestru al anului, datoria publică a Franței a crescut cu 40,5 miliarde de euro. Berlinul folosește marjele de manevră acumulate cu răbdare din anii 2000, iar Parisul abia reușește să se mențină pe linia de plutire, în contextul unui Parlament fără majoritate și pe fondul lipsei voinței de reformare”, argumentează publicația franceză. Deși există o anumită convergență între Franța și Germania la nivelul datoriei suverane, faptul că nu pornesc de pe poziții similare face toată diferența. În 2024, Berlinul încă respecta Pactul European de Stabilitate, având un deficit sub nivelul de 3,0% din PIB și o datorie care depășește puțin criteriile de la Maastricht. Acest lucru oferă Germaniei ambiții peste cele ale Franței, ceea ce va permite Berlinului să accelereze tranziția ecologică și investițiile în apărare și infrastructură. Foto: Profimedia Citește și: Trump RESPINGE criticile privind planul fiscal /„Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Trump respinge criticile privind planul fiscal /Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică
Președintele SUA, Donald Trump, a respins, miercuri, criticile privind deficitul pe care l-ar putea cauza planul său fiscal, argumentând că este ignorat potențialul de creștere economică. ”Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică, principalul motiv pentru care planul fiscal va fi unul dintre cele mai de succes proiecte legislative aprobate vreodată. Creșterea economică a început deja la niveluri fără precedent. Sunt investite mii de miliarde de dolari în Statele Unite, iar sute de miliarde de dolari obținute din taxele vamale vor ajunge la Trezoreria SUA”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Reușim să ieșim din mizeria în care ne-a lăsat adormitul Joe Biden și democrații, iar acest lucru se întâmplă mult mai rapid decât s-ar fi gândit oricine. Țara noastră va produce o avere anul acesta, mult mai mult decât competitorii, dar doar dacă este aprobat proiectul fiscal!”, a subliniat președintele Statelor Unite. Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și se află acum în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Foto: Profimedia Citește și: Grupul Hamas este favorabil unui ARMISTIȚIU cu Israelul în anumite condiții /„Așteptăm un angajament de oprire a războiului” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților
Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și va ajunge din nou în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Planul fiscal a fost adoptat la limită, cu un raport de voturi de 51-50, datorită intervenției vicepreședintelui SUA James David Vance. Senatorii republicani Thom Tillis, Rand Paul și Susan Collins au votat împotriva proiectului, conform postului de televiziune CNBC. Însă victoria liderului grupului majoritar republican din Senat, John Thune, ar putea fi de scurtă durată, în contextul în care planul fiscal trebuie să ajungă înapoi în Camera Reprezentanților, unde riscă un viitor incert, din cauza disputelor din grupul Partidului Republican. Camera Reprezentanților va trebui să se pronunțe asupra noii versiuni a proiectului, ceea ce va fi o sarcină extrem de complicată pe fondul disputelor privind impactul bugetar. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Însă, conform evaluărilor Consiliului Economic al Casei Albe, datoria SUA ar urma să scadă la 94% din PIB în următorii zece ani. De altfel, experții Casei Albe estimează că deficitul cumulat în următorul deceniu va fi cu 5.500 de miliarde de dolari mai mic decât acum, ca efect al simplificării reglementărilor fiscale și al politicilor în domeniul energiei. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Președintele Fed îi răspunde lui Trump că nu a redus dobânzile din cauza tarifelor vamale /Prognozele privind inflația au crescut
Rezerva Federală, instituția bancară centrală din Statele Unite, ar fi redus dobânda de referință dacă președintele Donald Trump nu ar fi impus tarife vamale, afirmă președintele Fed, Jerome Powell, răspunzând criticilor liderului de la Casa Albă. ”Economia SUA este într-o situație destul de bună, inflația a scăzut până aproape de 2,0%, are o medie de 2,3%, iar nucleul inflației este la nivelul de 2,7%, rata șomajului este de 4,2%. Este o economie solidă. Dacă am ignora taxele vamale o secundă, inflația s-ar comporta exact cum ne așteptam și sperăm că așa va fi. Deocamdată, nu am observat efecte ale tarifelor, dar nu le-am fi așteptat până acum, am spus mereu că momentul adecvat, cuantumul și persistența inflației vor fi foarte incerte, dar am îmbunătățit situația. Urmărim evoluțiile, ne așteptăm la cifre mai mari în cursul verii, dar suntem pregătiți de surprize, pot fi cifre mai mari sau mai mici, mai devreme sau mai târziu”, a afirmat Jerome Powell, la Forumul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), desfășurat în Sintra, Portugalia. Întrebat dacă Rezerva Federală (Fed) ar fi redus deja dobânzile dacă nu ar fi fost taxele vamale, Jerome Powell a confirmat abordarea. ”Cred că este corect, noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea. Deocamdată, nu au apărut, așteptăm”, a subliniat președintele Fed. Președintele SUA, Donald Trump, critică în mod constant refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare. Luni, Trump a prezentat o listă a dobânzilor din zeci de țări, cele mai multe din Europa, notând că Statele Unite sunt la finalul clasamentului. ”Președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, și celorlalți membri ai Comitetului Fed ar trebui să le fie rușine pentru că permit să se întâmple acest lucru Statelor Unite. Au una dintre cele mai ușoare poziții de prestigiu din SUA, dar au eșuat și continuă să facă acest lucru. Dacă și-ar face treaba cum trebuie, țara noastră ar economisi mii de miliarde de dolari din dobânzi. (…) Ar trebui să plătim dobânzi de doar 1,0% sau chiar mai bine”, a afirmat Donald Trump. Foto: Profimedia Video: Bloomberg TV Citește și: VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții” Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Italia caută să atragă 500.000 de noi angajați din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028
Italia va elibera aproape 500.000 de noi vize de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028. Numărul reprezintă necesarul de „forță de muncă indispensabilă pentru sistemul economic și productiv național și altfel indisponibilă”, conform unui comunicat al Cabinetului italian. Decizia face parte din strategia de extindere a canalelor de imigrație legală ca răspuns la deficitul de forță de muncă. Un total de 164.850 de persoane vor fi primite în Italia anul viitor, cu scopul de a ajunge la un total cumulat de 497.550 de noi sosiri până în 2028. 230.550 de vize sunt alocate pentru munca non-sezonieră și independentă și 267.000 pentru munca sezonieră în sectoarele agricol și turistic, conform ANSA. „Cotele au fost stabilite ținând cont de nevoile exprimate de partenerii sociali și de cererile efective de permise de muncă depuse în anii precedenți, cu scopul unui program care să răspundă nevoilor întreprinderilor și să fie, de asemenea, realist”, se arată în declarație. Este a doua decizie de acest fel de când premierul Giorgia Meloni a preluat funcția în urmă cu aproape trei ani ca șef al unei coaliții de dreapta. Guvernul italian a decis deja să elibereze peste 450.000 de permise pentru imigranți între 2023 și 2025. Asociația de lobby din domeniul agricol Coldiretti a salutat planul Guvernului, spunând că reprezintă un pas important pentru a garanta disponibilitatea lucrătorilor pe câmp și producția de alimente a țării. Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050 pentru a combate depopularea Pe lângă regulile permițând intrarea de noi lucrători, Meloni a adoptat o poziție dură împotriva sosirilor ilegale, accelerând repatrierile și reducând activitățile organizațiilor caritabile care salvează imigranții din Marea Mediterană. Îmbătrânirea populației și scăderea natalității evidențiază necesitatea de a atrage lucrători străini în Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro. În 2024, numărul de decese a fost cu aproximativ 281.000 mai mare decât cel de nașteri, iar populația a scăzut cu 37.000 la 58,93 milioane, continuând o tendință care durează de un deceniu. Pentru a contracara depopularea în curs și pentru a menține nivelurile actuale de locuitori, Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050, potrivit studiilor institutului de reflecție Osservatorio Conti Pubblici, notează Reuters. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Emmanuel Macron: „Taxele vamale sunt concepute de cei mai puternici și sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj”
Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat din nou politica comercială a omologului său american Donald Trump, afirmând că relansarea războiului tarifar este „o aberație” și un instrument de „șantaj”. Fără a se referi în mod specific la Statele Unite sau la președintele american, Macron a declarat că taxele vamale percepute de țările puternice sunt adesea o formă de „șantaj” mai degrabă decât instrumente de reechilibrare a comerțului, conform Reuters. Comentariile sale au fost făcute în cadrul unui discurs susținut la cea de-a patra Conferință Internațională privind Finanțarea pentru Dezvoltare (FFD4), o inițiativă a ONU, care are loc la Sevilla, în Spania, în contextul în care Uniunea Europeană negociază un acord comercial cu Statele Unite. Emmanuel Macron a subliniat: „Trebuie să restabilim libertatea și echitatea din comerțului internațional, în locul barierelor și taxelor vamale, care sunt concepute de cei mai puternici și care sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj, nicidecum ca instrumente de reechilibrare”. De asemenea, Macron a îndemnat la sprijinirea – și regândirea – Organizației Mondiale a Comerțului pentru a o alinia la obiectivele de combatere a inegalității și a schimbărilor climatice. „Readucerea unui război comercial și a taxelor vamale în acest moment din viața planetei este o aberație, mai ales când văd taxele vamale care sunt impuse țărilor ale căror economii abia își încep decolarea”, a spus Macron. În aprilie, președintele SUA Donald Trump a dezvăluit un set de taxe vamale cuprinse între 10% și 50% pe importurile din mai multe state, deși ulterior a schimbat cursul și a redus în mare parte nivelul taxelor timp de 90 de zile. Conform agenției Națiunilor Unite pentru comerț, taxele vamale ar putea avea un impact catastrofal asupra țărilor în curs de dezvoltare, unele dintre cele mai puțin dezvoltate state din lume, cum ar fi Lesotho, Cambodgia, Laos, Madagascar și Myanmar, confruntându-se cu unele dintre cele mai mari taxe. Macron, un critic vocal al campaniei tarifare a Washingtonului, a spus, de asemenea, că este o aberație ca SUA să le ceară europenilor să cheltuiască mai mult pentru apărare în timp ce lansează un război comercial. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Datoria publică a Franței a crescut la 114% din PIB în primul trimestru din 2025. Pericolul RETROGRADĂRII ratingului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Trump îl critică din nou pe președintele Fed/ Liderul SUA compară situația dobânzilor din zeci de țări, inclusiv europene
Președintele SUA, Donald Trump, a criticat din nou, luni, refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare, prezentând, comparativ, o listă a dobânzilor din zeci de țări, cele mai multe din Europa. ”Președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, și celorlalți membri ai Comitetului Fed ar trebui să le fie rușine pentru că permit să se întâmple acest lucru Statelor Unite. Au una dintre cele mai ușoare poziții de prestigiu din SUA, dar au eșuat și continuă să facă acest lucru. Dacă și-ar face treaba cum trebuie, țara noastră ar economisi mii de miliarde de dolari din dobânzi. (…) Ar trebui să plătim dobânzi de doar 1,0% sau chiar mai bine”, a afirmat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. De altfel, Trump a prezentat o listă cu dobânzile de referință aplicate de zeci de țări, notând că Statele Unite ocupă poziția 35. ”Jerome Powell, acționezi ca de obicei prea târziu. Statele Unite plătesc o avere din cauza ta. Ai pierdut sute de miliarde de dolari, deși nu există inflație”, a insistat Donald Trump. ”Dacă vă uitați la acest tabel cu dobânzile multor țări, primul loc este ocupat de Elveția, unde dobânda este de doar 0,25%. Cambodgia, Japonia, Danemarca, Thailanda, Botswana, Barbados, Taiwan, Bulgaria, Cuba, Suedia, Maroc, Cap Verde, Coreea de Sud, Algeria, Canada, Albania, Libia, Malaysia, China, Noua Zeelandă, Trinidad & Tobago, Cehia, Bolivia, Australia, Costa Rica, Bahamas, Kuwait, Papua Noua Guinee, Bosnia, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite – toate aceste țări au dobânzi mai mici decât Statele Unite, deși noi avem una dintre cele atrăgătoare și puternice economii din lume. Președintele i-a trimis această listă președintelui Fed”, a declarat, într-o conferință de presă, Karoline Leawitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Economia SUA a scăzut cu 0,5%, la nivel anual, în primul trimestru al anului 2025, a comunicat săptămâna trecută Biroul pentru Analize Economice din cadrul Departamentului american al Comerțului. În ultimul trimestru al anului 2024, economia SUA avusese o creștere anuală de 2,4%. ”Scăderea valorii PIB-ului în primul trimestru este efectul creșterii importurilor și reducerii cheltuielilor instituțiilor guvernamentale. Aceste tendințe au fost atenuate parțial de creșterea investițiilor și a consumului”, a notat Biroul pentru Analize Economice. Președintele Trump a sugerat că ar putea anunța în toamnă cine este succesorul lui Jerome Powell, actualul președinte al Fed. Mandatul lui Powell expiră în mai 2026, dar Trump a contestat permanent abilitățile sale și vrea înlocuirea sa imediată. Foto: Profimedia Citește și: Trump crede că Rusia va fi forțată să oprească războiul din Ucraina /Kremlin: NATO invocă amenințarea rusă pentru a obține BANI de la cetățeni Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
BCE avertizează asupra problemelor structurale ale UE, pe fondul fragmentării sistemului geoeconomic /Conflictele comerciale creează incertitudine
Uniunea Europeană se confruntă cu probleme structurale și are nevoie de avansarea integrării și de acțiuni pentru stimularea creșterii economice, pe fondul incertitudinii generate de fragmentarea sistemului geoeconomic, afirmă Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). ”Perspectivele de creștere economică la nivel mondial rămân în mare parte stabile, în pofida conflictelor comerciale, iar inflația pe termen mediu se stabilizează în jurul valorii de 2,0%. În acest context, actualul ciclu de politică monetară se apropie de final”, a declarat Isabel Schnabel, într-un discurs rostit la sediul Băncii Centrale Europene, în orașul german Frankfurt. Incertitudine privind politicile UE, în contextul tensiunilor internaționale În același timp, Isabel Schnabel a avertizat că situația geopolitică și geoeconomică este marcată de incertitudine, în special din cauza conflictelor militare și a litigiilor comerciale. ”Conflictele comerciale creează perioade de incertitudine în economie și pe piețele financiare”, a continuat Isabel Schnabel, avertizând în privința dubiilor care planează asupra politicilor economice din Statele Unite și Uniunea Europeană. Oficialul BCE estimează că ”inflația urmează să scadă temporar” înainte de a se stabiliza la ținta de 2,0% pe termen mediu. ”Prețurile la energie și ratele de schimb valutar stimulează inflația, dar pot suferi rapid modificări în ambele direcții. În acest context, previziunile privind inflația rămân fragile și trebuie monitorizate cu atenție”, a subliniat Isabel Schnabel. ”În Uniunea Europeană, noii factori de creștere economică sunt asociați rolului mai important al monedei euro pe plan internațional și performanțelor piețelor de tranzacții speculative. În același timp, potențialul de creștere economică a scăzut după criza financiară mondială, în special din cauza investițiilor slabe. Și cota de exporturi a zonei euro a scăzut constant, China fiind principalul competitor”, explică Isabel Schnabel. UE trebuie să avanseze procesul de integrare În același timp, oficialul BCE a pledat pentru avansarea integrării piețelor de capital și a segmentelor bancare ale Uniunii Europene. ”Uniunea Europeană se confruntă cu provocări structurale din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii datoriilor publice. Inovarea este principalul mod de stimulare a creșterii economice, ceea ce necesită capital de risc. Piața unică europeană oferă oportunități majore, dar barierele comerciale interne obstrucționează creșterea economică. Rolul internațional al monedei euro rămâne puternic, dar poate fi consolidat”, a concluzionat Isabel Schnabel. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Bundestagul a aprobat un proiect al Guvernului Merz privind stimularea INVESTIȚIILOR /Opoziția este sceptică Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Reacția premierului Pedro Sanchez după ce Trump a amenințat că va impune taxe vamale mai mari Spaniei
Premierul Pedro Sanchez și-a apărat decizia de a fi în dezacord cu aliații din NATO cu privire la creșterea cheltuielilor militare și a numit amenințarea președintelui SUA Donald Trump de a impune taxe vamale mai mari Spaniei „nedreaptă de două ori”. „Europa și lumea au suferit de pe urma unui război comercial, a unor măsuri tarifare pe care le-am considerat – cel puțin în Spania – din primul minut ca fiind nedrepte și, de asemenea, unilaterale”, le-a declarat Sanchez reporterilor joi la Bruxelles. „În cazul Spaniei, acestea sunt de două ori nedrepte”. Sanchez a subliniat că Spania are un deficit comercial cu SUA, spre deosebire de excedentele comerciale pe care multe alte țări le au cu SUA, care au determinat politica tarifară a lui Trump. Spania își va crește cheltuielile pentru apărare la 2,1%, „nimic mai mult, nimic mai puțin” În cadrul unui summit desfășurat miercuri la Haga, membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au convenit să își majoreze cheltuielile pentru securitate la 5% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, Sanchez a refuzat să fie de acord cu noul obiectiv, afirmând că Spania își va crește cheltuielile pentru apărare doar la 2,1% din PIB, „nimic mai mult, nimic mai puțin”. După summitul de la Haga, Trump l-a criticat pe Sanchez, după ce restul membrilor alianței au fost de acord cu noua țintă de cheltuieli. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump. „Vom remedia asta. Știți, vom face asta, negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult. Și chiar vorbesc serios despre asta”. Sanchez a declarat că Spania va îndeplini noile obiective ale NATO în materie de armament și trupe, dar fără să se angajeze să plătească prețul pe care NATO îl impusese. Sanchez a atras critici dure din partea altor membri NATO, conform Bloomberg. Uniunea Europeană, din care face parte și Spania, face în prezent eforturi să încheie un acord comercial cu Washingtonul înainte ca taxele vamale la aproape toate exporturile europene către SUA să crească la 50% pe 9 iulie. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, gestionează chestiunile comerciale pentru blocul celor 27 de membri – statele membre nu negociază singure acordurile comerciale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump semnalează că SUA ar putea relaxa SANCȚIUNILE aplicate Iranului privind vânzarea petrolului, pentru a ajuta la reconstrucția statului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele