Comerțul în creștere cu regimuri autocrate poate deveni „o provocare existențială pentru UE”, susțin economiști BCE
Comerțul în creștere al Uniunii Europene cu regimuri autocrate finanțează strategia adesea expansionistă a acestora și ar putea contribui la o provocare existențială chiar la adresa Uniunii, se arată într-o postare pe blogul Băncii Centrale Europene de marți. UE s-a angajat să aibă o politică comercială bazată pe valori. Politica comercială a UE urmărește să garanteze că dezvoltarea economică merge mână în mână cu valorile democratice și sociale, cum ar fi respectarea drepturilor omului, standarde ridicate de muncă și justiție socială. Însă realitatea este cu totul alta, iar volumul comerțului UE cu regimuri autocrate a crescut constant din 1999, până în momentul în care Uniunea a impus sancțiuni pe scară largă Rusiei după invadarea Ucrainei, se susține în postarea de pe blog scrisă de economiștii BCE Claudia Marchini și Alexander Popov. Postarea nu reflectă punctul de vedere al BCE. „Constatările noastre arată că, în ciuda promisiunilor sale, UE face într-adevăr tot mai multe schimburi comerciale cu țări conduse de autocrați și dictatori”, se arată pe blog. „Observăm o întrerupere a acestei tendințe doar recent”. Schimbarea are loc deoarece UE a înregistrat o creștere a importurilor în favoarea țărilor mai puțin democratice și deoarece calitatea guvernanței democratice a scăzut în rândul partenerilor comerciali existenți. „”Comerțul cu dictatorii” înseamnă generarea de profituri pentru regimuri care au adesea un program expansionist și militarist explicit”, se arată în postarea de blog. „În cele din urmă, acest lucru poate deveni o provocare existențială pentru UE”. Creșterea comerțului cu China, care ocupă un loc scăzut în clasamentul democrației, dar reprezintă aproximativ o cincime din toate importurile în Uniunea Europeană, este parțial de vină, dar nu explică pe deplin deteriorarea standardelor de la sfârșitul anilor 1990. Articolul susține că o tendință similară poate fi observată chiar dacă schimburile comerciale cu China sunt excluse din calcul. Pe lângă amenințările la adresa reputației și existențiale, tendința este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece multe dintre resursele-cheie necesare pentru tranziția ecologică a blocului se găsesc în țări conduse de autocrați, au adăugat autorii postării. „Constatările noastre sugerează un compromis asociat cu tranziția ecologică”, se arată pe blog. „Tehnologiile actuale cu emisii reduse de carbon se bazează pe o serie de materiale din minerale rare care se găsesc de obicei în țările cu regimuri autocrate”. Ca exemplu, producția de baterii – un element de bază al strategiei UE de abordare a crizei climatice – implică patru metale principale – cobalt, cupru, litiu și nichel. UE este aproape lipsită de aceste metale. Cu excepția cuprului, toate sunt vândute pe piețele internaționale, în principal de țări cu guverne nedemocratice, precum China, Rusia și Republica Democrată Congo. Abuzurile în extracția acestor materii prime sub formă de muncă a prizonierilor și a copiilor au fost bine documentate. „Riscul este ca, în încercarea de a aborda o externalitate (emisiile de carbon), să agravăm din greșeală o alta (abuzurile împotriva drepturilor omului în alte țări)”, arată autorii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: BCE cere intensificarea rezilienței sectorului bancar, pe fondul tensiunilor geopolitice /„Riscurile asupra STABILITĂȚII financiare s-au înmulțit”
ANRE a eliminat dublarea tarifelor pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea. George Niculescu: România susține stocarea de energie
Conducerea Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat exceptarea de la plata tarifelor reglementate aplicate energiei electrice stocate și ulterior reintrodusă în rețea, au transmis, marți, oficialii instituției. Ordinul semnat de președintele ANRE prevede acutirea de la plata tarifelor de transport (componenta de extragere), distribuție și serviciilor de sistem pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea, scutirea de la plata certificatelor verzi, introducerea de obligații clare de raportare a cantităților de energie stocate de către operatorii de rețea și implementarea unei proceduri unitare, aplicabile deopotrivă operatorilor concesionari și neconcesionari. Scutirea nu se aplică pentru consumul propriu al instalației de stocare ANRE subliniază că scopul principal al acestei reglementări este eliminarea dublei taxări a energiei stocate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării tehnologiilor de stocare – esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic și integrarea producției din surse regenerabile. Ce e important de precizat este că scutirea se aplică strict pentru energia înmagazinată și reintrodusă în rețea. Pentru consumul propriu al instalației de stocare, inclusiv pierderile tehnologice, tarifele de rețea rămân aplicabile. „Nu putem construi un sistem energetic echilibrat și rezilient cu reguli care penalizează inovația. Prin această reglementare, transmitem un semnal clar investitorilor: România susține stocarea de energie, nu doar ca opțiune tehnologică, ci ca pilon al tranziției energetice”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE. Reglementarea este aliniată la bunele practici europene și la recomandările ACER, care încurajează tratamente tarifare diferențiate și stimulente pentru flexibilitatea rețelei. România se alătură astfel grupului de state care sprijină activ investițiile în stocare prin politici de tarifare moderne. Ordinul ANRE vine în continuarea modificărilor aduse prin OUG nr. 134/2024 și contribuie la crearea unui cadru legislativ coerent și predictibil pentru dezvoltarea sectorului energetic, au conchis oficialii autorității de reglementare. Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea criză financiară?
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut aprobarea de către Congres a planului fiscal masiv, în efortul de stimulare a activităților economice, însă piețele financiare sunt preocupate de riscurile majore asociate datoriei suverane, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung. După eforturi intense, Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite au aprobat Planul fiscal masiv, care însă va amplifica datoria suverană. Planul conține reduceri de taxe care vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, dar sunt prevăzute și reduceri ale asistenței sociale. Creștere economică sau criză financiară? Aceasta este întrebarea Donald Trump speră să stimuleze economia Statelor Unite, însă datoria suverană uriașă, care se ridică acum la 36.000 de miliarde de dolari, a generat deja turbulențe pe piețele financiare. Până în 2034, datoria Statelor Unite ar putea atinge nivelul de 134% din valoarea PIB-ului. Comparativ, datoria externă a Germaniei este la nivelul de 80% din PIB, în pofida planului de investiții în apărare și în modernizarea infrastructurii. Și deficitul bugetar al Statelor Unite este în creștere. ”Politicile fiscale ale Washingtonului vor rămâne pe un parcurs expansionist. Iar acest lucru va avea efecte inclusiv asupra pieței europene a obligațiunilor. Titlurile guvernamentale europene vor deveni mai atractive, dar, din cauza situației din SUA, dobânzile vor crește”, explică Dirk Schumacher, economist-șef la grupul financiar KfW. ”Până acum, piețele financiare au fost relativ calme, deși s-a resimțit o stare de nervozitate începând din aprilie, când Trump a impus taxe vamale, declanșând conflicte comerciale. Experții evocă o stare de volatilitate. Planul fiscal al președintelui american generează amenințări la adresa stabilității financiare globale. Piața americană a obligațiunilor și dolarul constituie ancore ale sistemului financiar global. Prin urmare, turbulențele din Statele Unite sunt contagioase pentru alte țări. Dacă se erodează încrederea investitorilor în gradul de solvență al Statelor Unite, dobânzile vor crește, ceea ce va intensifica presiunile asupra credibilității Statelor Unite”, constată publicația germană Süddeutsche Zeitung, într-un editorial cu titlul ”Urmează marea criză financiară?”, semnat de Markus Zydra. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Oficialii germani se arată optimiști în privința redresării ECONOMIEI: Vom încheia anul pe creștere
Principala prioritate a guvernului german este direcționarea economiei pe o traiectorie de creştere, susține ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil. Oficialul a precizat că în acest moment este important să fie făcute investiţii, să se deruleze reforme structurale şi să fie consolidat bugetul. „Principala noastră prioritate este să punem Germania pe o traiectorie de creştere. Cel mai important lucru este să păstrăm locurile de muncă în ţara şi să ne asigurăm că oamenii trăiesc în siguranţă”, a declarat Klingbeil. Cea mai mare economie europeană, Germania, este singura ţară din G7 care nu a înregistrat creştere în ultimii doi ani, relatează Reuters. La finele lunii aprilie, Guvernul de la Berlin şi-a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei germane, estimând o stagnare în 2025, după ce anterior previziona un avans de 0,3%, deoarece incertitudinile din comerţul mondial ar urma să afecteze creşterea economică şi investiţiile. Pentru 2026, oficialii germani se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1%, după ce în ianuarie se așteptau la o expansiune de 1,1%. CITEȘTE ȘI: Inflația ZONEI EURO este la nivelul optim vizat de BCE /Lagarde: „Trebuie să rămânem vigilenți” Ideea unui pensionar a uimit o comunitate întreagă din Germania. Localnicii plătesc 3,5 euro: „Este, într-adevăr, bizar” Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Ursula von der Leyen: Un acord comercial final între UE și SUA înainte de 9 iulie este imposibil, cele două părți vizează un acord de principiu
Un acord comercial final între UE și SUA înainte de expirarea termenului limită pe 9 iulie este „imposibil”, astfel încât cele două părți vizează un „acord de principiu” mai puțin detaliat, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea discuțiilor de la Washington. După aproape trei luni de negocieri, UE și SUA se apropie de un acord provizoriu pentru a evita amenințarea lui Donald Trump de a impune săptămâna viitoare taxe vamale de 50% pentru produsele din UE. „Este o sarcină uriașă, deoarece între UE și Statele Unite avem cel mai mare volum comercial la nivel global, 1.500 miliarde de euro pe an – foarte complex și o cantitate uriașă”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă. „Ceea ce urmărim este un acord de principiu”, a adăugat ea, afirmând că cele 90 de zile care au fost acordate pentru discuții au făcut „un acord detaliat imposibil”. Marea Britanie a convenit, de asemenea, asupra unui acord de principiu cu SUA, a spus ea. „Din câte sunt informată, până în prezent există doar două țări care au încheiat un acord de principiu”. SUA au anunțat miercuri un acord cu Vietnamul. Cu toate acestea, ambele acorduri au lăsat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA – 20% pentru Vietnam, 10% pentru Marea Britanie. Comisarul european pentru comerț se află la Washington pentru discuții Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic se află la Washington pentru a purta discuții în vederea obținerii unui acord înainte de termenul limită de 9 iulie, după care Trump a amenințat că va crește taxele vamale „reciproce” la 50%. Sefcovic se va întâlni cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și apoi cu secretarul pentru Comerț Howard Lutnick și cu reprezentantul comercial Jamieson Greer. Lutnick a declarat că țările care nu au încheiat acorduri se vor confrunta cu taxe vamale majorate după 9 iulie. Mai mulți diplomați UE au declarat pentru Financial Times că blocul va accepta, probabil, taxe generale de 10%, dar a dorit totuși să obțină reduceri ale taxelor sectoriale pentru produse precum oțelul și vehiculele și piesele de vehicule. Uniunea Europeană ar fi dispusă să se angajeze să cumpere mai multe produse americane pentru a-și reduce excedentul comercial. Taxele vamale americane acoperă aproximativ 70% din comerțul anual al UE cu SUA. America are în vedere extinderea taxelor sectoriale mai ridicate la bunuri precum cuprul, cheresteaua, piesele aerospațiale, produsele farmaceutice, cipurile și mineralele esențiale, ceea ce ar acoperi aproape integral schimburile comerciale ale UE. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană confirmă moțiunea de CENZURĂ care o va viza pe Ursula von der Leyen /Inițiativa îi aparține unui eurodeputat român Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ilie Bolojan: Suntem la un pas să devenim o ţară în care nu merită să investeşti
Bolojan, a declarat joi, la Antena 3 CNN, că România se află într-un punct critic din punct de vedere fiscal şi riscă să piardă încrederea investitorilor şi a instituţiilor europene. Potrivit acestuia, creditorii internaţionali şi Comisia Europeană au avertizat în repetate rânduri că România trebuie să-şi reducă deficitul şi să demonstreze că poate gestiona împrumuturile primite prin PNRR. „Ne-am angajat pentru fonduri europene, dar trebuie să le demonstrăm partenerilor noştri că putem plăti datoriile. Nerespectând aceste înţelegeri, am ajuns într-o situaţie în care nu doar cetăţenii nu mai au încredere, ci nici creditorii,” a declarat Bolojan. El a comparat situaţia României cu cea a unui client care nu-şi plăteşte ratele: „Ce fac băncile? Îţi cer asigurări suplimentare, cresc dobânzile. Asta se întâmplă şi cu România.” Oficialul a subliniat că, dacă România mai pierde o treaptă de rating, va ajunge la statutul de „ţară nerecomandată pentru investiţii”, cu riscul unui colaps economic comparabil cu cel al Greciei. Bolojan a apărat pachetul de măsuri fiscale, spunând că este „dur, dar necesar”, pentru a evita o criză majoră. El a recunoscut că nemulţumirile legate de creşterea TVA sau introducerea de taxe noi sunt justificate, dar a spus că nu se mai poate acţiona doar pe partea de reducere a cheltuielilor: „Am pierdut ani în care puteam face reforme. Acum nu mai avem timp. Dacă nu luăm aceste măsuri, consecinţele vor fi dramatice.” În acelaşi timp, Bolojan a criticat privilegiile din sectorul public: „Mi se pare revoltător ca un director de companie de stat să ia 30.000 de lei salariu şi compania să fie pe pierdere, iar noi să cerem pensionarilor 100 de lei în plus pentru sănătate.” Oficialul a anunţat că marţi, la Consiliul Miniştrilor de Finanţe ai UE, România va fi evaluată în privinţa respectării angajamentelor bugetare. El a atras atenţia că, în lipsa unor măsuri clare şi credibile, Comisia Europeană ar putea decide suspendarea sprijinului financiar.
Le Monde: Când Franța suplimentează cheltuielile, Germania face investiții /Cele două țări se îndepărtează una de alta la nivelul obiectivelor
Administrația Emmanuel Macron depune eforturi intense pentru reglarea cheltuielilor publice, în timp ce Guvernul de la Berlin încearcă relansarea economiei printr-o serie de investiții inedite, constată cotidianul Le Monde, avertizând asupra accentuării discrepanțelor dintre cele două țări. ”Germania începe, în sfârșit să se îndatoreze. Coaliția conservatorilor și social-democraților tocmai a dezvăluit o traiectorie detașată de austeritatea bugetară de până acum. În timp ce Franța, înglodată în deficit, încearcă penibil să facă economii de 40 de miliarde de euro până în 2026, Germania a anunțat că va atrage credite de 850 de miliarde de euro până în anul 2029, pentru a finanța o creștere spectaculoasă a cheltuielilor. Pentru că nu a știut să remedieze dezechilibrele bugetare în timp util, Franța riscă o îndepărtare spectaculoasă de Germania”, notează cotidianul francez Le Monde. Germania nu devine relaxată la nivel bugetar /Franța suplimentează cheltuielile ”Contrar aparențelor, prima economie a Europei nu este pe cale să adopte linia relaxării bugetare. Traumatizată de dubiile asupra modelului său economic, Germania încearcă să profite de austeritatea din ultimele decenii pentru a relansa economia printr-o serie de investiții inedite după al II-lea Război Mondial”, subliniază cotidianul Le Monde, estimând că Berlinul va injecta în economie circa 120 de miliarde de euro anual, până în 2029. ”Însă, în timp ce Germania atrage credite pentru a face investiții, Franța continuă să se îndatoreze pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare. În primul trimestru al anului, datoria publică a Franței a crescut cu 40,5 miliarde de euro. Berlinul folosește marjele de manevră acumulate cu răbdare din anii 2000, iar Parisul abia reușește să se mențină pe linia de plutire, în contextul unui Parlament fără majoritate și pe fondul lipsei voinței de reformare”, argumentează publicația franceză. Deși există o anumită convergență între Franța și Germania la nivelul datoriei suverane, faptul că nu pornesc de pe poziții similare face toată diferența. În 2024, Berlinul încă respecta Pactul European de Stabilitate, având un deficit sub nivelul de 3,0% din PIB și o datorie care depășește puțin criteriile de la Maastricht. Acest lucru oferă Germaniei ambiții peste cele ale Franței, ceea ce va permite Berlinului să accelereze tranziția ecologică și investițiile în apărare și infrastructură. Foto: Profimedia Citește și: Trump RESPINGE criticile privind planul fiscal /„Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Trump respinge criticile privind planul fiscal /Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică
Președintele SUA, Donald Trump, a respins, miercuri, criticile privind deficitul pe care l-ar putea cauza planul său fiscal, argumentând că este ignorat potențialul de creștere economică. ”Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică, principalul motiv pentru care planul fiscal va fi unul dintre cele mai de succes proiecte legislative aprobate vreodată. Creșterea economică a început deja la niveluri fără precedent. Sunt investite mii de miliarde de dolari în Statele Unite, iar sute de miliarde de dolari obținute din taxele vamale vor ajunge la Trezoreria SUA”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Reușim să ieșim din mizeria în care ne-a lăsat adormitul Joe Biden și democrații, iar acest lucru se întâmplă mult mai rapid decât s-ar fi gândit oricine. Țara noastră va produce o avere anul acesta, mult mai mult decât competitorii, dar doar dacă este aprobat proiectul fiscal!”, a subliniat președintele Statelor Unite. Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și se află acum în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Foto: Profimedia Citește și: Grupul Hamas este favorabil unui ARMISTIȚIU cu Israelul în anumite condiții /„Așteptăm un angajament de oprire a războiului” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților
Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și va ajunge din nou în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Planul fiscal a fost adoptat la limită, cu un raport de voturi de 51-50, datorită intervenției vicepreședintelui SUA James David Vance. Senatorii republicani Thom Tillis, Rand Paul și Susan Collins au votat împotriva proiectului, conform postului de televiziune CNBC. Însă victoria liderului grupului majoritar republican din Senat, John Thune, ar putea fi de scurtă durată, în contextul în care planul fiscal trebuie să ajungă înapoi în Camera Reprezentanților, unde riscă un viitor incert, din cauza disputelor din grupul Partidului Republican. Camera Reprezentanților va trebui să se pronunțe asupra noii versiuni a proiectului, ceea ce va fi o sarcină extrem de complicată pe fondul disputelor privind impactul bugetar. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Însă, conform evaluărilor Consiliului Economic al Casei Albe, datoria SUA ar urma să scadă la 94% din PIB în următorii zece ani. De altfel, experții Casei Albe estimează că deficitul cumulat în următorul deceniu va fi cu 5.500 de miliarde de dolari mai mic decât acum, ca efect al simplificării reglementărilor fiscale și al politicilor în domeniul energiei. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele