Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.
Financial Times: Comisia Europeană vrea taxarea marilor companii, pentru a suplimenta bugetul Uniunii Europene
Comisia Europeană va propune aplicarea unei noi taxe marilor companii active în Europa, în cadrul eforturilor de a crea noi fluxuri de finanțare independentă pentru bugetul comun al Uniunii Europene în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro. Proiectul denumit ”Resurse corporative pentru Europa” este conținut într-un document provizoriu al Comisiei Europene vizualizat de cotidianul Financial Times și urmează să fie făcut public săptămâna viitoare. Pentru a intra în vigoare, planul trebuie aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Taxa anuală ar urma să li se aplice tuturor companiilor care au cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, după scăderea subvențiilor și a celorlalte taxe. Toate marile companii operaționale în Europa vor fi vizate de această taxă, indiferent unde este situat sediul central. Săptămâna viitoare, vor fi propuse și alte taxe – majorarea celor existente pentru tutun, o contribuție pentru deșeurile electronice non-reciclabile și pentru comerțul online, vizând în principal China. Comisia Europeană sugerează constant introducerea de noi taxe care să susțină bugetul multianual, dar măsuri precum taxa pe tranzacții financiare nu au obținut sprijinul statelor membre. Bruxellesul argumentează că natura fără precedent a noilor cereri de finanțare a bugetului UE – de la ambițiile în materie de apărare la majorarea dobânzilor creditelor – necesită o abordare radicală. Dar ambițiile configurării unui buget comunitar mai mare au întâmpinat rezistența Germaniei, Olandei, Austriei, Finlandei, Suediei și Danemarcei. Planurile vor atrage nemulțumirea mediilor corporative, într-un moment în care companiile depun eforturi pentru a relansa creșterea economică și a face față costurilor mari la energie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Criză politică în Germania /Coaliția care susține Guvernul MERZ nu s-a înțeles asupra numirii judecătorilor Curții Constituționale Oficiali americani: NATO va decide ce face cu armamentul cumpărat din SUA /Țările europene nu sunt la curent cu planul lui Trump VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”
Marco Rubio: Șanse mari pentru o întrevedere între Donald Trump și Xi Jinping. „Cred că există unele domenii de cooperare potențială”
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că șansele unei întrevederi între președintele SUA Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping sunt mari. Rubio a declarat că a avut vineri o întâlnire „foarte constructivă și pozitivă” cu ministrul chinez de Externe Wang Yi în Malaezia. Întâlnirea a fost văzută ca premergătoare la un posibil summit Trump-Xi, despre care Trump a declarat că ar dori să aibă loc în acest an, notează Bloomberg. „Există o dorință puternică din ambele părți de a face asta”, le-a spus Rubio reporterilor la Kuala Lumpur, unde emisarii au participat la o reuniune găzduită de Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est. „Cred că șansele sunt mari”, a spus el, adăugând că cele două țări vor găsi o „dată reciproc acceptabilă”. Întâlnirea a fost una dintre interacțiunile la cel mai înalt nivel dintre cele două țări de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie. O conversație pozitivă între trimișii de rang înalt crește șansele unui summit al liderilor, care ar putea reduce și mai mult tensiunile rămase în urma armistițiului comercial dintre SUA și China. „Suntem două țări mari și puternice și întotdeauna vor exista probleme asupra cărora nu vom fi de acord. Cred că există unele domenii de cooperare potențială”, a declarat Rubio. Întrebat cu privire la ce anume vor colabora cele două țări, Rubio a spus că SUA va lucra cu partea chineză și va face anunțuri publice ulterior. „Cea mai recentă interacțiune a reprezentanților noștri comerciali a fost destul de pozitivă. Și știți, ne putem baza pe aceasta în alte domenii de cooperare potențială”, a spus el, referindu-se la discuțiile de la Londra de luna trecută, care au confirmat un acord care a suspendat taxele vamale foarte ridicate pentru produsele chinezești timp de 90 de zile. Beijingul a adoptat, de asemenea, un ton pozitiv cu privire la reuniune, descriind-o ca fiind „pragmatică și constructivă”, potrivit unei declarații a Ministerului chinez de Externe. Ambele țări au convenit să consolideze comunicarea și dialogul la toate nivelurile, precum și să gestioneze diferențele și să extindă cooperarea, a adăugat Ministerul. În timpul întâlnirii, Wang a subliniat necesitatea de a transpune consensul la care s-a ajuns în politici și acțiuni concrete, adăugând că speră ca SUA să privească China cu o „atitudine obiectivă, rațională și pragmatică”. În ultimele săptămâni au apărut semne că ambele părți încep să își îndeplinească promisiunile anterioare, China fiind de acord să reia livrările de minerale rare, iar SUA oferindu-se să relaxeze unele restricții privind exportul de etan, software de proiectare a cipurilor și componente de motoare de avioane. Secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, a declarat la începutul acestei săptămâni că următoarea rundă de negocieri comerciale va începe la începutul lunii august. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Marco Rubio se întâlnește cu ministrul chinez de Externe în Malaysia/ Wang Yi a criticat „comportamentul tipic de INTIMIDARE unilaterală” al SUA
Bloomberg: Iluziile fiscale nu aduc creșterea economică /La un an de la victoria electorală, Guvernul britanic rămâne ezitant
Guvernul Marii Britanii nu acționează decisiv pentru remedierea problemelor economice și îmbunătățirea securității, comentează grupul media Bloomberg, cerând acțiuni clare pentru restabilirea credibilității fiscale. ”La doar un an de la victoria electorală decisivă, Guvernul laburist britanic este afectat de anxietate. Piețele sunt volatile, serviciile publice și-au atins limitele, la fel și armata. Iar creșterea economică este slabă. Toate aceste probleme sunt agravate de o conducere politică ce suferă de indecizie cronică”, notează grupul media Bloomberg, într-o analiză cu titlul ”Iluziile fiscale nu vor aduce Marii Britanii creștere economică sau securitate”. Reflectând situația, sondajele de opinie arată că Partidul Laburist este devansat de formațiunea lui Nigel Farage – Reformăm Marea Britanie (Reform UK). Guvernul Keir Starmer trebuie să rezolve problemele structurale Între timp, problemele sunt tot mai mari. Serviciul Național de Sănătate se confruntă cu probleme majore de finanțare. Închisorile sunt supraaglomerate și subfinanțate. Principalul obiectiv laburist – angajamentul de a construi 1,5 milioane de case noi – este departe de concretizare. Și, în pofida relansării temporare a investițiilor, Marea Britanie este în urmă la nivelul Grupului G7. În plus, o evaluare efectuată recent arată că forțele militare au nevoie urgentă de fonduri suplimentare. ”În loc să abordeze vulnerabilitățile structurale, Partidul Laburist s-a ocupat doar de programe minore (…), argumentând că demonstrează austeritate bugetară. Însă Marea Britanie continuă să se împrumute masiv în raport cu celelalte state din G7, ceea ce erodează credibilitatea fiscală a Guvernului. Dacă Marea Britanie vrea să își finanțeze serviciile medicale, să reînzestreze armata și să atragă investiții pentru stimularea creșterii economice, sunt necesare politici de amploare”, subliniază grupul media Bloomberg. ”De asemenea, este necesară tratarea cu prioritate a daunelor produse de Brexit. Recentul summit de relansare a relațiilor cu Marea Britanie a generat, în principiu, progrese – alinierea pozițiilor privind politicile ecologice, achizițiile militare în comun și cooperarea în materie de reglementări. Dar acestea sunt doar angajamente, care trebuie transpuse în politici concrete”, concluzionează grupul media Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Uniunea Europeană anunță acorduri de 2,3 miliarde de euro pentru reconstrucția UCRAINEI /„Europa a fost și va rămâne principalul donator” ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Strategia UE în conflictul comercial cu Trump pare să FUNCȚIONEZE /Cele două părți se apropie de un acord
După ce Trump a amenințat cu o taxă vamală de 50%, Brazilia promite să răspundă cu aceeași monedă
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat că este pregătit să răspundă cu aceeai monedă oricăror taxe vamale impuse Braziliei de către Statele Unite. Lula a răspuns la amenințarea de miercuri a omologului său american, Donald Trump, de a impune o taxă de import de 50% asupra bunurilor braziliene începând cu 1 august. Într-o scrisoare, Trump a citat tratamentul aplicat de Brazilia fostului președinte Jair Bolsonaro ca factor declanșator al majorării taxelor vamale. Bolsonaro este în prezent judecat pentru că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat împotriva lui Lula, după ce a pierdut alegerile din 2022 în fața acestuia din urmă. Trump s-a referit la Bolsonaro ca la „un lider foarte respectat în întreaga lume”. „Acest proces nu ar trebui să aibă loc”, a scris el, făcând apel la Brazilia să pună capăt imediat „vânătorii de vrăjitoare” împotriva fostului președinte. Sprijinul lui Trump pentru Bolsonaro nu vine ca o surpriză, deoarece cei doi au fost mult timp considerați aliați. Președintele american a criticat deja luni Brazilia pentru tratamentul aplicat lui Bolsonaro, comparându-l cu cazurile cu care el însuși s-a confruntat în instanțele americane. Lula da Silva: Brazilia „nu va accepta nicio tutelă” Amenințarea cu o taxă vamală de 50% a fost întâmpinată cu un răspuns robust din partea președintelui Lula, notează BBC. Într-o postare pe platforma X, acesta a subliniat că Brazilia este „o țară suverană cu instituții independente și nu va accepta nicio tutelă”. Liderul brazilian a anunțat, de asemenea, că „orice creștere unilaterală a taxelor vamale” va fi contracarată prin impunerea de taxe reciproce asupra produselor americane. Brazilia, al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA SUA este al doilea mare partener comercial al Braziliei, după China, astfel încât creșterea taxelor vamale de la 10% la 50% – dacă va intra în vigoare – va afecta puternic națiunea sud-americană. Lula a ținut, de asemenea, să conteste afirmația lui Trump potrivit căreia SUA are un deficit comercial cu Brazilia, calificând-o drept „inexactă”. Afirmația lui Lula este susținută de datele Guvernului SUA, care sugerează că SUA a avut un excedent comercial de bunuri cu Brazilia de 7,4 miliarde de dolari în 2024. Brazilia este al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA. Printre principalele sale importuri din SUA se numără combustibilii minerali, aeronavele și utilajele. La rândul lor, SUA importă din Brazilia gaze și petrol, fier și cafea. Trump a criticat „cenzura platformelor de social media din SUA” Brazilia nu a fost singura țară pe care Trump a amenințat-o miercuri cu taxe vamale mai mari. Japonia, Coreea de Sud și Sri Lanka s-au numărat printre cele 22 de națiuni care au primit scrisori de avertizare cu privire la taxe mai mari. Totuși, scrisoarea pe care Trump i-a trimis-o omologului său brazilian a fost singura care a pus accentul pe alte aspecte decât presupusele deficite comerciale. Pe lângă faptul că a denunțat tratamentul fostului președinte Bolsonaro, Trump a criticat ceea ce a declarat a fi „ordine secrete și ilegale privind cenzura platformelor de social media din SUA” pe care, potrivit lui, Brazilia le-ar fi impus. Trump Media, care operează platforma Truth Social a președintelui american și este deținută majoritar de acesta, se numără printre companiile de tehnologie americane care contestă hotărârile instanțelor braziliene privind ordinele de suspendare a unor conturi de social media. Lula a ripostat și pe acest front, justificând hotărârile instanțelor prin argumentul că „societatea braziliană respinge conținutul plin de ură, rasismul, pornografia infantilă, escrocheriile, fraudele și discursurile împotriva drepturilor omului și a libertății democratice”. Rafael Cortez, politolog în cadrul firmei braziliene de consultanță Tendencias Consultoria, a declarat pentru BBC News Brasil că tonul excesiv al scrisorii lui Trump ar putea sfârși prin a-l avantaja pe Lula. „Cei care se confruntă cu Trump câștigă la ei acasă atunci când Trump și alți lideri conservatori vorbesc despre probleme care țin de țările lor. Acest lucru s-a întâmplat, într-o anumită măsură, în Mexic și la alegerile din Canada și Australia”, spune Cortez despre alți lideri care l-au provocat pe Trump și au văzut o creștere a nivelului de popularitate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump a purtat discuții cu mai mulți lideri africani. Care este scopul președintelui american Donald Trump a informat mai multe state, inclusiv Republica Moldova, despre nivelul TAXELOR vamale aplicate de la 1 august
EXCLUSIV MEDIAFAX. Cristian Socol: Lecția de macroeconomie. Strict confidențial ce argumente am pus pe masă la negocieri contra creșterii TVA
Am scris în analiza trecută că pachetul fiscal-bugetar nu are legătură cu negocierile și argumentele susținute în grupul tehnic de lucru. Da, ceea ce s-a prezentat de către Guvern este în realitate o „rețetă” prestabilită în grupuri de lucru informale și dialogul cu Comisia Europeană. Să se asume asta!, arată, într-o analiză făcută pentru MEDIAFAX, prof.univ. Cristian Socol. Grupul social-democrat înțelege nevoia de consolidare fiscal-bugetară calitativă, echitabilă social și sustenabilă pe termen mediu și lung. Am explicat la tablă, cu grafice, în grupul de lucru de la Cotroceni că modelul economic actual nu mai poate susține viteza de convergență ridicată din ultimii 25 de ani – amintind că România a avut cea mai ridicată viteză de convergență dintre țările europene postaderarea la UE. Am argumentat Președintelui României și colegilor de la celelalte partide că tranziția către un nou model de dezvoltare presupune introducerea impozitului progresiv (măsură structurală de creștere a veniturilor, pentru a reduce faliile din societate și polarizarea economică și socială dramatică), presupune o rată mai mare de ocupare, investiții în educație, cercetare – dezvoltare – inovare, o arhitectură instituțională modernizată și programe de stimuli pentru sectoarele cu valoare adăugată crescută – din intensitatea tehnologică medie / ridicată și orientate spre export. Tranziția de la o economie bazată pe factori (de tip ”ajungere din urmă”) la una bazată pe inovare nu se poate face decât prin investiții în tehnologie și capital uman și printr-o reformă fiscală echitabilă. Nevoile de dezvoltare actuale și viitoare ale României nu mai pot fi susținute de un regim fiscal bazat pe cotă unică, un experiment specific unor economii mici. Contra propagandei interne, sunt instituții prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) care arată că regimul exotic al cotei unice și-a finalizat potențialul de ani buni și ține în loc dezvoltarea României (fixând-o în capcana venitului mediu, stagflație). Am susținut acolo că sunt de acord ca negocierile din grupul tehnic să fie total transparente, chiar dacă au existat puncte de vedere diferite, argumentate. Deoarece nu s-a putut realiza acest lucru, voi prezenta în câteva analize punctele de vedere susținute de grupul nostru, detaliind argumentele din spate. Este un exercițiu de respect pentru cei care ne-au trimis acolo – cei care gândesc și votează social-democrat și decidenții politici aleși să îi reprezinte. Argumentele lui Cristian Socol împotriva creșterii cotei generale de TVA Astăzi, voi prezenta argumentele pentru care ne-am opus creșterii TVA general și unele cote de TVA redus, propunând în schimb, cu același impact bugetar, introducerea unui impozit diferențiat echitabil până la 31 decembrie 2025 și a impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026. 1. Am susținut că pentru a fi echitabilă și a avea șanse de succes, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie echitabilă, cu povară mai mare pe cei care ”pot suporta” și povară mai redusă pusă pe cei vulnerabili. Asta arată toate lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din țările europene realizate în ultimii 30 de ani. Creșterea TVA general și mai ales mărirea TVA redus urcă povara fiscală pe umerii celor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, suportat într-o măsură mai mare de către cei cu o pondere mai mare în coșul de consum la alimente medicamente utilități etc. Deci, cu cât ești mai sărac, cu atât suporți o povară mai mare. 2. Am dovedit că o creștere a TVA general și a cotelor reduse la produsele de bază va avea un puternic impact inflaționist și va conduce la deprecieri consistente ale puterii de cumpărare. Circa 2,8-3 puncte procentuale în plus la inflație și manifestarea efectelor de runda a doua conduc la evoluții/cifre îngrijorătoare privind reducerea puterii de cumpărare a tuturor românilor (dar cu precădere a celor vulnerabili). La pachet cu creșterea explozivă a prețurilor la energie (efect al liberalizării prețului de la 1 iulie 2025 – căci iată, în România liberalizarea = exclusiv creșteri de prețuri, virtuțile pieței libere funcționează doar în teoria libertariană în cazul monopolurilor / oligopolurilor naturale) și cu creșterea accizelor la combustibil, atingerea unei cifre de 10-12% a inflației nu mai pare o surpriză. Suprapusă înghețării salariilor bugetarilor (în fapt reducerea veniturilor prin Pachetul fiscal) și a pensiilor precum și impunerii CASS la pensiile mai mari de 3000 lei, măsura va conduce la o scădere estimată a puterii de cumpărare de 22-25% în rândul pensionarilor, de 18-22% în rândul bugetarilor și de 9-12% pentru ceilalți lucrători. Mai mult, va apărea un efect psihologic consistent pornind de la percepția de ”prețuri toxice” – se va intra într-o spirală inflaționistă cauzată de anticipările privind explozia prețurilor. 3. Am argumentat că o creștere a TVA va avea și un puternic impact contracționist. Pachetul de măsuri propus (cu pilon în creșterea cotelor de TVA) va conduce la o cădere economică cuprinsă între 0,4 și 0,9% – scenariu de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Am arătat că ”socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, argumentând că un calcul mecanic al impactului bugetar adus de măsura creșterii TVA nu poate fi credibil, trebuind să fie aplicați coeficienți de corecție. Valul contracționist al pachetului de măsuri poate provoca și o reducere a veniturilor bugetare reale la buget, nu putem exclude acest scenariu! Măsura creșterii TVA va reduce competitivitatea producătorilor români pe piață; apar scumpiri în cascadă și dificultăți pentru IMM-uri. Creșterea TVA poate mări evaziunea. Creșterea TVA poate induce o schimbare de comportament de tip ”cumpără înainte de a fi mărită taxa”, putându-se ajunge la un ”boom” al cererii înainte de mărirea TVA și o prăbușire a consumului după 1 august. 4. Am susținut argumentat că în Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povară creșterea TVA față de cei de vârsta medie și tineri. Datele Eurostat arată că procentul din venit plătit ca TVA de către persoanele trecute de 65 de ani este de 17,5% (vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani) și 19,4% (vârsta mai mare de 75 ani), față de 9,1-9,8% la persoanele cu vârsta mai mică de 54 ani. 5. Am adus un al doilea argument aici – gospodăriile
N-am văzut minunea asta, spune Ministrul Economiei, Radu Miruță, despre reducerea voluntară de salarii ale șefilor
Radu Miruță spune că nimeni din conducerea companiilor aflate în subordinea Ministerului Economiei nu s-a arătat dispus să renunțe la o parte din salariu, așa cum a cerut vicepremierul Dragoș Anastasiu. „Cred că e Ministerul cu cele mai multe companii în subordinea și cele mai multe costuri de administrație. N-am văzut minunea asta până acum, dar va veni în sens invers. Adică de la minister către dumnealor”, a spus Radu Miruță la Digi 24. Ministrul Economiei este convins că situația salariilor șefilor va fi reglată doar după schimbarea criteriilor de performanță, care, în prezent sunt foarte ușor de atins. Modificările vor fi făcute, doar cu respectarea legii, pentru a nu putea fi contestate „Lucrurile astea se întâmplă în 20-30 de zile, pentru că se poate întâmpla doar cu respectarea legii, altfel vor câștiga în instanță și nu vor fi decât într-o situație de bucurie de două zile, să anunțăm că i-am demis pe tot de a micșora salariile, după care, tot românii vor plăti. Ne-am uitat la lege cum este. Va exista în pachetul 2 de măsuri, cred că o prevedere generală pentru toate companiile. Până atunci m-am apucat pe fiecare. Sunt convocate adunări generale a acționarilor în care ministerul schimbă criteriile de performanță. Acum, ca să le poți face ceva acestor oameni, trebuie să dovedești că n-au îndeplinit criteriile de performanță”, a mai spus ministrul Miruță.
Comerțul în creștere cu regimuri autocrate poate deveni „o provocare existențială pentru UE”, susțin economiști BCE
Comerțul în creștere al Uniunii Europene cu regimuri autocrate finanțează strategia adesea expansionistă a acestora și ar putea contribui la o provocare existențială chiar la adresa Uniunii, se arată într-o postare pe blogul Băncii Centrale Europene de marți. UE s-a angajat să aibă o politică comercială bazată pe valori. Politica comercială a UE urmărește să garanteze că dezvoltarea economică merge mână în mână cu valorile democratice și sociale, cum ar fi respectarea drepturilor omului, standarde ridicate de muncă și justiție socială. Însă realitatea este cu totul alta, iar volumul comerțului UE cu regimuri autocrate a crescut constant din 1999, până în momentul în care Uniunea a impus sancțiuni pe scară largă Rusiei după invadarea Ucrainei, se susține în postarea de pe blog scrisă de economiștii BCE Claudia Marchini și Alexander Popov. Postarea nu reflectă punctul de vedere al BCE. „Constatările noastre arată că, în ciuda promisiunilor sale, UE face într-adevăr tot mai multe schimburi comerciale cu țări conduse de autocrați și dictatori”, se arată pe blog. „Observăm o întrerupere a acestei tendințe doar recent”. Schimbarea are loc deoarece UE a înregistrat o creștere a importurilor în favoarea țărilor mai puțin democratice și deoarece calitatea guvernanței democratice a scăzut în rândul partenerilor comerciali existenți. „”Comerțul cu dictatorii” înseamnă generarea de profituri pentru regimuri care au adesea un program expansionist și militarist explicit”, se arată în postarea de blog. „În cele din urmă, acest lucru poate deveni o provocare existențială pentru UE”. Creșterea comerțului cu China, care ocupă un loc scăzut în clasamentul democrației, dar reprezintă aproximativ o cincime din toate importurile în Uniunea Europeană, este parțial de vină, dar nu explică pe deplin deteriorarea standardelor de la sfârșitul anilor 1990. Articolul susține că o tendință similară poate fi observată chiar dacă schimburile comerciale cu China sunt excluse din calcul. Pe lângă amenințările la adresa reputației și existențiale, tendința este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece multe dintre resursele-cheie necesare pentru tranziția ecologică a blocului se găsesc în țări conduse de autocrați, au adăugat autorii postării. „Constatările noastre sugerează un compromis asociat cu tranziția ecologică”, se arată pe blog. „Tehnologiile actuale cu emisii reduse de carbon se bazează pe o serie de materiale din minerale rare care se găsesc de obicei în țările cu regimuri autocrate”. Ca exemplu, producția de baterii – un element de bază al strategiei UE de abordare a crizei climatice – implică patru metale principale – cobalt, cupru, litiu și nichel. UE este aproape lipsită de aceste metale. Cu excepția cuprului, toate sunt vândute pe piețele internaționale, în principal de țări cu guverne nedemocratice, precum China, Rusia și Republica Democrată Congo. Abuzurile în extracția acestor materii prime sub formă de muncă a prizonierilor și a copiilor au fost bine documentate. „Riscul este ca, în încercarea de a aborda o externalitate (emisiile de carbon), să agravăm din greșeală o alta (abuzurile împotriva drepturilor omului în alte țări)”, arată autorii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: BCE cere intensificarea rezilienței sectorului bancar, pe fondul tensiunilor geopolitice /„Riscurile asupra STABILITĂȚII financiare s-au înmulțit”
ANRE a eliminat dublarea tarifelor pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea. George Niculescu: România susține stocarea de energie
Conducerea Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat exceptarea de la plata tarifelor reglementate aplicate energiei electrice stocate și ulterior reintrodusă în rețea, au transmis, marți, oficialii instituției. Ordinul semnat de președintele ANRE prevede acutirea de la plata tarifelor de transport (componenta de extragere), distribuție și serviciilor de sistem pentru energia electrică stocată și reintrodusă în rețea, scutirea de la plata certificatelor verzi, introducerea de obligații clare de raportare a cantităților de energie stocate de către operatorii de rețea și implementarea unei proceduri unitare, aplicabile deopotrivă operatorilor concesionari și neconcesionari. Scutirea nu se aplică pentru consumul propriu al instalației de stocare ANRE subliniază că scopul principal al acestei reglementări este eliminarea dublei taxări a energiei stocate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării tehnologiilor de stocare – esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic și integrarea producției din surse regenerabile. Ce e important de precizat este că scutirea se aplică strict pentru energia înmagazinată și reintrodusă în rețea. Pentru consumul propriu al instalației de stocare, inclusiv pierderile tehnologice, tarifele de rețea rămân aplicabile. „Nu putem construi un sistem energetic echilibrat și rezilient cu reguli care penalizează inovația. Prin această reglementare, transmitem un semnal clar investitorilor: România susține stocarea de energie, nu doar ca opțiune tehnologică, ci ca pilon al tranziției energetice”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE. Reglementarea este aliniată la bunele practici europene și la recomandările ACER, care încurajează tratamente tarifare diferențiate și stimulente pentru flexibilitatea rețelei. România se alătură astfel grupului de state care sprijină activ investițiile în stocare prin politici de tarifare moderne. Ordinul ANRE vine în continuarea modificărilor aduse prin OUG nr. 134/2024 și contribuie la crearea unui cadru legislativ coerent și predictibil pentru dezvoltarea sectorului energetic, au conchis oficialii autorității de reglementare. Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele