Comisia Europeană va emite eurobonduri de 70 de miliarde de euro în semestrul al doilea
Comisia Europeană va emite eurobonduri în valoare de 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025, în efortul de a finanța programe comunitare și extracomunitare. ”Comisia Europeană a anunțat intenția de a emite eurobonduri în valoare de până la 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025. Programul se adaugă euroobligațiunilor în valoare de 86 de miliarde de euro emise în prima jumătate a anului, în conformitate cu planul emiterii obligațiunilor de 160 de miliarde de euro în 2025”, a comunicat marți instituția. Proiectul va permite finanțarea programului Viitoarea Generație UE, a Instrumentului de asistență pentru Ucraina și a planurilor de ajutare prin credite a țărilor din Balcanii de Vest. ”În conformitate cu practicile stabilite, Comisia Europeană va emite obligațiunile printr-o abordare unificată în materie de finanțare, folosind planuri semi-anuale adaptate necesităților. Comisia Europeană va continua să emită eurobonduri pentru finanțarea componentei ecologice a Instrumentului de Redresare și Reziliență. Până acum, au fost emise eurobonduri în valoare de 75 de miliarde de euro prin acest program”, subliniază Comisia Europeană. Comisia Europeană se împrumută de pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene și furnizează fondurile statelor membre UE și țărilor terțe prin diverse programe de creditare, garantate prin bugetul comunitar. În ultimii trei ani și jumătate, Comisia Europeană le-a acordat statelor membre ale Uniunii Europene finanțări în valoare de 304 miliarde de euro prin Instrumentul de Redresare și Reziliență. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Atacurile asupra Iranului riscă să genereze o nouă cursă mondială a înarmării NUCLEARE VIDEO Vladimir Putin CONDAMNĂ atacurile SUA împotriva Iranului /„O agresiune lipsită de fundament și fără justificare” Trump anunță un acord în sensul unui ARMISTIȚIU între Israel și Iran /„Este vremea păcii” Specialiștii cred că Iranul a mutat stocurile de uraniu purificat înaintea atacurilor americane /Complexul Fordo NU a fost distrus Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, conform ministrului rus al Economiei
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a declarat joi ministrul rus al Economiei, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Economia rusă se află într-o etapă de răcire și, conform percepției mediului de afaceri, este deja pe punctul de a intra în recesiune, a declarat Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice, în timpul dezbaterii „Economia ofertei – Strategia de creștere în contextul provocărilor moderne” din cadrul Forumului, conform Interfax. „Conform cifrelor, avem o răcire. Dar pentru noi, toate cifrele sunt o oglindă retrovizoare. Conform sentimentelor actuale ale mediului de afaceri, suntem deja, în general, se pare, pe punctul de a trece la o recesiune”, a răspuns ministrul la întrebarea moderatorului: în ce stare se află acum economia rusă – răcire sau recesiune. Când i s-a cerut să clarifice cu privire la căderea în recesiune, Reșetnikov a subliniat: „Nu am prezis că vom cădea în recesiune, am spus că suntem pe marginea prăpastiei, iar apoi totul depinde de deciziile noastre”. Prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească La sfârșitul lunii mai, Reșetnikov remarca deja că situația actuală indică riscurile de răcire excesivă a economiei ruse, în timp ce inflația încetinește, astfel încât deciziile în timp util ale Băncii Rusiei privind politica monetară sunt importante. „Asta deoarece în regimul actual noi vedem și riscuri de răcire excesivă a economiei”, a avertizat ministrul rus. Cele mai recente remarci ale ministrului marchează prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, conform Financial Times. Putin a prezidat o creștere record a cheltuielilor pentru apărare, care au crescut cu 25% de la an la an, ajungând la 13,1 miliarde de ruble (167 miliarde de dolari) anul trecut, și a determinat doi ani consecutivi de creștere a PIB-ului cu peste 4%, după o contracție în 2022, primul an de război. Dispută în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației Comentariile lui Reșetnikov reflectă o dispută de lungă durată în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației, deoarece cheltuielile record ale Rusiei pentru a alimenta războiul au generat doi ani de creșteri salariale și de prețuri, ducând în același timp ocuparea forței de muncă aproape de capacitate. Oficiali de rang înalt și oameni de afaceri i-au cerut Elvirei Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, să accelereze reducerile ratei dobânzii cheie, deoarece companiile – inclusiv multe dintre cele care beneficiază cel mai mult de pe urma cheltuielilor de apărare ale Kremlinului – se luptă cu costurile ridicate ale împrumuturilor. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Vladimir Putin nu consideră NATO o „AMENINȚARE” la adresa Rusiei/ „Ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
China răspunde remarcilor statelor G-7 privind distorsionarea pieței: Comentarii iresponsabile și amestec în afacerile interne
China a atacat Grupul celor Șapte pentru ceea ce a numit “interferență în afacerile sale interne” și a mustrat-o pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pentru că a criticat politicile economice ale Beijingului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a formulat un protest oficial împotriva unei declarații emise de premierul canadian Mark Carney după întâlnirea G-7 din Alberta, care a cerut Chinei să „se abțină de la distorsiunile pieței și supracapacitatea dăunătoare”. Miercuri, Guo a numit comentariile „iresponsabile”, „manipulatoare” și „o defăimare”. Schimbul de replici a reaprins dezbaterea dacă produsele chinezești inundă piețele globale și amenință economiile altor state. Dincolo de îngrijorările legate de politica comercială și industrială, liderii G-7 au discutat și despre „îngrijorările lor serioase cu privire la activitățile destabilizatoare ale Chinei în Marea Chinei de Est și de Sud și despre importanța menținerii păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan”, potrivit declarației, conform Bloomberg. Guo a negat că ar exista vreo „supracapacitate și distorsiune a pieței” rezultată din acțiunile Chinei, spunând că astfel de afirmații sunt doar „o scuză pentru a practica protecționismul comercial” și pentru a suprima industria chineză. Declarația „a interferat în afacerile interne ale Chinei și a încălcat principiile de bază ale relațiilor internaționale”, a adăugat el. Guo a mustrat-o și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat la reuniunea G-7 că lumea se confruntă cu un nou „șoc al Chinei”. Von der Leyen, care este așteptată să viziteze China pentru o întâlnire la nivel înalt la sfârșitul lunii viitoare, a acuzat Beijingul că își folosește cvasi-monopolul din anumite sectoare „nu numai ca monedă de schimb, ci și ca armă pentru a submina concurenții din industriile cheie”. „Pe măsură ce economia Chinei încetinește, Beijingul inundă piețele globale cu supracapacitate subvenționată pe care propria sa piață nu o poate absorbi”, a spus von der Leyen. Comentariile lui von der Leyen au venit în timp ce Uniunea Europeană a refuzat să organizeze o întâlnire pe teme economice cu China din cauza lipsei de progrese în problemele comerciale. Ca răspuns la remarcile lui von der Leyen, Guo a spus că „politica de subvenții industriale a Chinei a aderat întotdeauna la principiile deschiderii, corectitudinii și conformității”. „Sperăm că UE poate colabora cu China pentru a crea împreună un mediu de afaceri deschis, transparent și nediscriminatoriu pentru a promova dezvoltarea comună și beneficiul reciproc al ambelor părți”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
BCE cere consolidarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro /Incertitudinea afectează economia Europei
Uniunea Europeană trebuie să acționeze pentru consolidarea credibilității monedei euro pe plan mondial, afirmă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), pledând pentru intensificarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro, în contextul incertitudinii internaționale. ”Asistăm la modificări profunde în ordinea mondială. Piețele deschise și reglementările multilaterale se fragmentează, iar rolul dominant al dolarului american, elementul central al sistemului internațional, nu mai este sigur. Protecționismul, gândirea cu miză zero și jocurile bilaterale de putere înlocuiesc sistemul internațional bazat pe reglementări, iar incertitudinea afectează economia Europei, care este integrată profund în sistemul comercial mondial, fiind expuse riscurilor 30 de milioane de locuri de muncă”, afirmă Christine Lagarde. Modificările oferă și oportunități Europei Președintele Băncii Centrale Europene notează că schimbările geoeconomice oferă și oportunități Europei. ”Moneda euro poate să obțină un statut mondial. În prezent, euro este pe locul al doilea în privința utilizării pe plan global, reprezentând 20% din rezervele globale străine, comparativ cu 58% în cazul dolarului. Creșterea statutului euro pe plan mondial ar aduce beneficii tangibile: scăderea costurilor de împrumut, reducerea expunerilor la fluctuațiile valutare și izolarea de sancțiuni”, a argumentat Christine Lagarde. ”Pentru ca moneda euro să își atingă potențialul deplin, Europa trebuie să consolideze trei piloni: credibilitatea geopolitică, reziliența economică și integritatea juridică și instituțională”, a subliniat Christine Lagarde. UE se confruntă cu probleme structurale Christine Lagarde a notat că Uniunea Europeană se confruntă cu ”provocări structurale”, astfel că trebuie să avanseze integrarea. ”Creșterea economică rămâne la un nivel scăzut, piețele de capital sunt fragmentate și, în pofida poziției fiscale agregate puternice, Europa este în urmă în privința activelor financiare”, a explicat Christine Lagarde. ”Europa trebuie să acționeze decisiv prin definitivarea pieței unice, simplificarea reglementărilor ș construirea unei uniuni solide a piețelor de capital. Industriile strategice, precum tehnologiile ecologice și apărarea, trebuie susținute prin politici coordonate la nivelul Uniunii Europene”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Grupul G7 susține Israelul, dar este preocupat de riscurile unei CRIZE a energiei din cauza conflictului cu Iranul ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile „familiei occidentale” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ministerul Finanțelor schimbă normele metodologice privind finanțarea economiei naționale pentru APĂRARE și întocmirea bugetului de stat pentru RĂZBOI
Ministerul de Finanțe (MF), condus interimar de Tanczos Barna (UDMR), a schimbat pe 11 iunie normele metodologice ale Legii 477/2003 privind finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și întocmirea bugetului de stat pentru război. Potrivit noilor norme, publicate în Monitorul Oficial pe 16 iunie, pe baza planului de pregătire a economiei naționale pentru apărare, aprobat de către Guvern, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale încheie, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, contracte cu operatorii economici cu atribuții în realizarea măsurilor aprobate privind pregătirea economiei naționale pentru apărare. Sursa: Monitorul Oficial Ce spun noile norme? În vederea asigurării finanțării programului de pregătire a teritoriului pentru apărare, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice au obligația ca, anual, să propună includerea în programele de investiții proprii, cu prioritate, a fondurilor aferente realizării obiectivelor aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și comunicate acestora de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Propunerile menționate, precum și modificările care intervin în procesul de elaborare a legii bugetare anuale, comparativ cu solicitările inițiale privind fondurile necesare pregătirii teritoriului pentru apărare, vor fi avizate în prealabil de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. 2. Fundamentarea fondurilor ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru finanțarea pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se face pe baza datelor și elementelor justificative prezentate de ordonatorii principali de credite, potrivit responsabilităților și sarcinilor rezultate din planurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare și programele de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate în condițiile legii.În bugetele ordonatorilor principali de credite cu atribuții în domeniu sunt înscrise în acest scop următoarele naturi de cheltuieli: a) La cheltuielile curente vor fi înscrise fondurile care se referă la cheltuieli cu bunurile și serviciile, legate de:– asigurarea transportului, manipulării, depozitării, conservării, împrospătării, efectuării probelor de calitate, valorificării, casării, inventarierii și evidenței contabile a materialelor și produselor din rezerva de mobilizare;– contravaloarea prestațiilor legate de administrarea și paza depozitelor ce sunt evidențiate separat de cele destinate producției curente a operatorilor economici (personal de deservire și întreținere depozite, reparații, încălzire, iluminat, chirii etc.);– trecerea în conservare a utilajelor, instalațiilor, liniilor tehnologice și stațiilor pirotehnice din componența capacităților pentru apărare, potrivit art. 25 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– elaborarea, păstrarea și actualizarea documentațiilor tehnice, tehnologice și a sculelor, dispozitivelor și verificatoarelor (S.D.V.), conform prevederilor cap. VI „Documentația tehnică, tehnologică și S.D.V.“ din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– alte cheltuieli cu bunurile și serviciile prevăzute de lege. b) La cheltuielile cu activele nefinanciare vor fi înscrise fondurile care se referă la:– finanțarea acumulării, reîntregirii și împrospătării produselor din rezerva de mobilizare, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 477/2003, republicată, cu modificările ulterioare;– finanțarea obiectivelor cuprinse în planul de pregătire a teritoriului pentru apărare, în condițiile art. 53 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– finanțarea altor acțiuni de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare prevăzute de lege, de natura cheltuielilor de investiții.Propunerile de credite de angajament și credite bugetare se vor fundamenta, avându-se în vedere realizările exercițiului bugetar anterior, sarcinile nou-intervenite, precum și propunerile de reducere a cheltuielilor neeconomicoase din domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. 3. Fondurile necesare finanțării acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se aprobă și se utilizează în condițiile Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare .4. Cheltuielile se angajează și se efectuează în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate și deschise cu această destinație, de la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă“, titlul 20 „Bunuri și servicii“ sau titlul 71 „Active nefinanciare“, după caz, potrivit Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005. 5. Pentru prestarea unor servicii în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, ordonatorii principali de credite încheie contracte ferme, în condițiile legii, cu operatorii economici prestatori, care includ atât cheltuielile cu munca vie stabilite potrivit dispozițiilor legale pentru angajații proprii, cât și cheltuielile aferente activităților privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, dimensionate la strictul necesar.Materialele, produsele și serviciile prevăzute în planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare sau în programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare și contractate în exercițiul bugetar curent se plătesc din creditele bugetare aprobate numai pe bază de documente justificative întocmite în conformitate cu dispozițiile legale. Capitolul II Finanțarea și decontarea produselor ce se scot din rezerva de mobilizare pentru împrospătare, preschimbare sau scoatere definitivă 1. Operatorii economici la care se constituie rezerve de mobilizare sunt obligați să preîntâmpine deteriorarea acestora din punct de vedere calitativ, pe calea împrospătărilor ce trebuie efectuate conform Hotărârii Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare .Împrospătarea produselor din rezervele de mobilizare se realizează prin vânzarea acestora și reîntregirea corespunzătoare a stocurilor cu produse similare noi. În situația în care scoaterea la împrospătare a unor produse nu se poate realiza datorită conjuncturii de piață, vânzarea produselor din rezerva de mobilizare se poate face la prețuri reduse față de valoarea de inventar, aprobate în condițiile legii.Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat. 2. Scoaterea produselor din rezerva de mobilizare sub formă de împrumut se efectuează, în mod excepțional, la solicitarea operatorilor economici interesați, prin hotărâri ale Guvernului, inițiate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, în care sunt stipulate condițiile de restituire a produselor respective, după depunerea unei garanții în contul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, al cărei cuantum să asigure reîntregirea stocurilor.Garanția depusă de către operatorii economici pentru care se scot sub formă de
Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile familiei occidentale
Summitul Grupului națiunilor puternic industrializate (G7), desfășurat în Canada, a expus diviziunile așa-numitei ”familii occidentale”, notează cotidianul Le Monde, evocând problemele comerciale și divergențele asupra războiului Rusiei cu Ucraina și asupra conflictului dintre Israel și Iran. ”Summitul anual al Grupului G7, derulat în Kananaskis, Canada, a avut ca obiectiv prioritar evitarea rezultatului precedentei reuniuni de pe teritoriul canadian, din 2018, când președintele Donald Trump, aflat atunci la primul mandat, a părăsit furios reuniunea, fără a semna declarația finală. Atunci, Trump a amenințat cu taxe vamale partenerii Statelor Unite, iar pe premierul țării-gazdă, Justin Trudeau, l-a catalogat drept «slab și foarte nesincer»”, comentează cotidianul Le Monde, într-un editorial cu titlul ”La summitul G7, Donald Trump se confruntă cu alți lideri pe tema haosului din lume”. Atmosfera geopolitică este ”mult mai toxică acum” Însă situația geopolitică este mult mai complicată în prezent, ținând cont de o serie de conflicte militare majore și de disputele comerciale. ”Climatul în care s-au reunit liderii primelor șapte economii occidentale (SUA, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia) plus Uniunea Europeană este mult mai toxic acum. Au loc două războaie în vecinătatea imediată a țărilor G7: războiul Rusiei în Ucraina și confruntările militare dintre Israel și Iran, care se adaugă războiului din Fâșia Gaza. În plus, taxele vamale americane nu mai sunt o amenințare, ci o realitate, cuantumul fiind în curs de negociere. În acest context, organizatorii au găsit o modalitate eficientă de a evita problema declarației finale: nu va exista deloc”, constată cotidianul Le Monde. Un alt subiect de dispută vizează direct relațiile Canadei cu Statele Unite. Succesorul lui Justin Trudeau, premierul canadian Mark Carney, s-a confruntat cu o situație foarte delicată: a întâmpinat un președinte american care a revendicat Canada pentru a deveni al 51-lea stat american. A fost nevoit să îi transmită lui Trump că teritoriul Canadei nu este de vânzare. Europenii vor să afișeze un front unit și să evite scindarea de SUA Toată lumea știe că acum Trump este mai ofensiv decât în primul mandat. ”În acest context, diviziunile în ceea ce cu greu poate fi numită drept «familia occidentală» sunt evidente. Eforturile țărilor europene vizează evitarea unei rupturi brutale de Statele Unite, mai degrabă decât mascarea dificultății situației. Un summit reușit este, deci, un summit fără drame și fără dispute majore. Limitarea daunelor a devenit un scop în sine. Într-o asemenea atmosferă, prioritatea europenilor este afișarea unui front unit. Iar problema taxelor vamale, care generează haos în comerțul mondial, va face obiectul negocierilor dintre SUA și Uniunea Europeană”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Axios.com: Economia SUA stagnează, Fed va menține o linie prudentă în materie de politică monetară
Situația economică a Statelor Unite pare a fi la fel ca acum trei luni, iar perspectivele probabil vor atrage o abordare de prudență din partea Rezervei Federale (Fed) în materie de politică monetară, comentează site-ul Axios.com. De când experții Rezervei Federale (Fed) au revizuit în scădere proiecțiile privind creșterea economică, au apărut o serie de evoluții care influențează politica monetară în următorii anii. ”Cu toate acestea, economia americană și perspectivele de politică monetară revin la situația de acum trei luni. Din acest motiv, este de așteptat ca tonul prudent pe care Fed l-a demonstrat la ultimele sesiuni să continue săptămâna aceasta, în pofida apelurilor președintelui Donald Trump în sensul reducerii masive a dobânzilor”, notează site-ul Axios.com. Urmează decizii ale băncilor centrale la nivel mondial. Banca Japoniei va lua decizia marți, Rezerva Federală din Statele Unite (Fed), miercuri, iar Banca Angliei (BoE), joi. În martie, Comitetul Federal al Piețelor Deschise (FOMC), entitatea decizională a Fed la nivel monetar, a evocat problema incertitudinii economice, în contextul tarifelor comerciale aplicate de Administrația Trump. Acum, tarifele rămân, cu o medie de 10%, la cele mai mari niveluri din ultimele decenii. Rata inflației pare a se apropia de nivelul de 2,0%, iar șomajul se menține la 4,2%. În urmă cu trei luni, persista și incertitudinea asociată planului fiscal al Administrației SUA. Proiectul de lege a trecut de Camera Reprezentanților, iar Senatul ar urma să aprobe o versiune peste câteva zile. Pachetul fiscal conține scăderi imediate de taxe și reduceri ale cheltuielilor guvernamentale pe termen mediu. ”În acest context, oficialii din cadrul Fed probabil vor constata că premisele economice nu s-au modificat, deși s-au redus anumite riscuri pe termen scurt, astfel că nu vor modifica substanțial perspectivele economice”, constată site-ul Axios.com. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Raport Ifo: Economia Germaniei tinde să se redreseze, în contextul investițiilor făcute de Guvernul Merz
Economia Germaniei tinde să se redreseze, în contextul noilor politici fiscale și al stimulentelor acordate de Guvernul Friedrich Merz, conform unui raport al specialiștilor din cadrul Institutului Ifo. Economia Germaniei a intrat din nou pe un parcurs de creștere. Institutul Ifo estimează că anul acesta Germania va avea o creștere economică de 0,3%, iar în 2026 creșterea ar urma să fie de 1,6%. Factorii de creștere economică sunt politicile fiscale și stimulentele pentru investiții acordate de Guvernul german. Prognoza a fost ajustată în creștere cu 0,1% pentru anul 2025 și cu 0,7% pentru 2026. ”Criza economiei germane a atins în iarnă punctul maxim. Acum, creșterea este favorizată de măsurile fiscale aplicate de noul Guvern”, a declarat Timo Wollmershäuser, directorul pentru Conjunctură Economică al Institutului Ifo. ”Optimismul este alimentat și de speranța că noua coaliție va opri impasul economic, precum și de posibilitatea obținerii unui acord cu Statele Unite pentru depășirea disputelor comerciale”, a explicat Timo Wollmershäuser. Guvernul Friedrich Merz a suplimentat semnificativ investițiile în infrastructură și apărare, reducând, în același timp, impozitele și facilitând transportul regional. Institutul Ifo estimează că măsurile de stimulare economică vor atinge zece miliarde de euro în 2025 și 57 de miliarde de euro în 2026. Cu toate acestea, analiștii Institutului Ifo avertizează asupra riscurilor generate de politicile comerciale ale Administrației Donald Trump. Taxele vamale internaționale ar urma să afecteze cu 0,1% creșterea economică a Germaniei anul acesta și cu 0,3% în 2026. Inflația ar urma să fie de 2,1% în 2025 și de 2,0% în 2026, atingând obiectivul Băncii Centrale Europene. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de Citește și: Israelul pregătește o operațiune împotriva obiectivelor NUCLEARE ale Iranului ANALIZĂ BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /LAGARDE critică acțiunile comerciale „coercitive” și cere cooperare Premierul Indiei este „ȘOCAT” de accidentul aerian produs în Ahmedabad /„Gândurile mele sunt la toate persoanele afectate” VIDEO Casa Albă salută stabilizarea INFLAȚIEI /„Economia SUA se va dezvolta într-un ritm fără precedent” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Trump îi cere din nou lui Powell să relaxeze politica monetară /Avem un individ care ne spune: nu văd suficiente motive să reduc dobânzile
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat, joi, scăderea inflației și i-a cerut lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed), să acționeze imediat pentru reducerea dobânzilor de referință. ”Dacă scădem dobânzile cu un punct procentual, economism 300 de miliarde de dolari. Dacă le reducem cu două puncte procentuale, economisim 600 de miliarde de dolari pe an. Dar avem un individ care ne spune: ”nu văd suficiente motive să reduc dobânzile”. Problema pe care o are și pe care i-am explicat-o este că, dacă inflația a crescut, trebuie să reduceți dobânzile acum. Nu există nicio inflație, am redus-o, prețurile au scăzut, prețurile carburanților au scăzut”, a afirmat Donald Trump, cu ocazia unui eveniment desfășurat la Casa Albă. ”I-am spus, când a fost în biroul meu acum câteva zile: dacă vă gândiți că există inflație, să vedem, dar cred că o vom menține scăzută, prețurile carburanților au scăzut, energia a scăzut, avem atât de multă energie încât nu știm ce să facem cu ea. Dar să spunem că ar fi inflație peste un an. Majorați dobânzile, nu mă deranjează, dar va fi prea târziu. Dacă inflația va crește, eu sunt de acord cu majorarea dobânzilor, dar inflația este în scădere. Avem nevoie de finanțare”, a insistat președintele Statelor Unite. Rata inflației a avansat ușor în Statele Unite, dar președintele Donald Trump a salutat tendința generală de încetinire a creșterilor de prețuri și a cerut Rezervei Federale să reducă substanțial dobânzile de referință. ”Indicele Prețurilor de Consum pentru Consumatorii din Mediul Urban (CPI-U) a crescut cu 0,1% în luna mai, după o creștere de 0,2% în aprilie. În ultimele 12 luni, valoarea CPI a avansat cu 2,4%”, a comunicat miercuri Biroul pentru Statistici în domeniul Muncii. Președintele Donald Trump a cerut ca președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, să scadă substanțial rata dobânzilor. ”Tocmai au fost prezentate datele privind inflația. Sunt cifre foarte bune. Rezerva Federală ar trebui să scadă dobânzile cu un punct procentual. Acest lucru ne-ar permite să plătim mai puțin pentru datoria suverană. Este foarte important”, a afirmat Donald Trump miercuri. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Raport Ifo: Economia Germaniei tinde să se REDRESEZE, în contextul investițiilor făcute de Guvernul Merz Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /Lagarde critică acțiunile comerciale coercitive și cere cooperare
Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a pledat, în cursul unei vizite în China, pentru intensificarea cooperării economice la nivel internațional, avertizând asupra efectelor fragmentării sistemului comercial. ”Economia mondială s-a modificat dramatic. În ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale, iar peisajul geopolitic tensionat face tot mai dificilă cooperarea internațională”, a afirmat Christine Lagarde, în discursul rostit la un eveniment organizat în Beijing de Banca Populară a Chinei. ”În prezent, există fricțiuni între regiuni ale căror interese geopolitice nu sunt aliniate total. În același timp, aceste regiuni sunt integrate economic tot mai mult. Problema este că, deși stimulentele pentru cooperare sunt reduse, costurile de a nu face acest lucru se amplifică. Mizele sunt mari. Dacă vrem să evităm rezultatele slabe, trebuie să acționăm cu toții în sensul susținerii cooperării globale într-o lume fragmentată”, a subliniat președintele Băncii Centrale Europene. Lipsa garanțiilor de securitate fragmentează comerțul mondial Christine Lagarde a notat că, de la sfârșitul Războiului Rece, schimburile comerciale globale avansaseră rapid, depășind 30.000 de miliarde de dolari pe an. ”Cu toate acestea, globalizarea a început să se degradeze, într-o lume în care, din ce în ce mai mult, nu toate națiunile beneficiază de aceleași garanții de securitate sau de alianțe strategice”, a atras atenția președintele BCE. ”În prezent, exporturile Uniunii Europene generează peste 2.500 de miliarde de dolari, susținând 31 de milioane de locuri de muncă. Dar erodarea alinierii între relațiile comerciale și alianțele de securitate a lăsat mai expus sistemul mondial, o vulnerabilitate observată acum în timp real”, a argumentat Christine Lagarde, explicând că, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), barierele comerciale s-au triplat începând din 2019. ”Fragmentarea este cauzată de două forțe: în primul rând, este vorba de realinierea geopolitică, iar a doua forță este percepția privind relațiile comerciale incorecte”, a subliniat președintele BCE. Lagarde: Sunt necesare soluții de cooperare Președintele BCE a avertizat că ”politicile comerciale coercitive”, o referire la tarifele impuse de Administrația SUA, ”nu reprezintă o soluție sustenabilă” la actualele tensiuni. ”Dacă suntem serioși în a ne menține prosperitatea, trebuie să găsim soluții de cooperare, indiferent de diferențele geopolitice. Acest lucru înseamnă că atât țările care au deficit, cât și cele care au surplus comercial trebuie să asume responsabilități și să acționeze prin cooperare. Toate țările trebuie să analizeze modalități de ajustare a politicilor structurale și fiscale astfel încât să reducă rolul acestora în alimentarea tensiunilor comerciale. Într-o lume fragmentată, regiunile trebuie să colaboreze pentru a susține comerțul global, care a produs prosperitate în ultimele decenii”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Inflația tinde să se stabilizeze în Statele Unite /Trump insistă ca Fed să reducă substanțial DOBÂNZILE Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele