Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea criză financiară?
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut aprobarea de către Congres a planului fiscal masiv, în efortul de stimulare a activităților economice, însă piețele financiare sunt preocupate de riscurile majore asociate datoriei suverane, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung. După eforturi intense, Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite au aprobat Planul fiscal masiv, care însă va amplifica datoria suverană. Planul conține reduceri de taxe care vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, dar sunt prevăzute și reduceri ale asistenței sociale. Creștere economică sau criză financiară? Aceasta este întrebarea Donald Trump speră să stimuleze economia Statelor Unite, însă datoria suverană uriașă, care se ridică acum la 36.000 de miliarde de dolari, a generat deja turbulențe pe piețele financiare. Până în 2034, datoria Statelor Unite ar putea atinge nivelul de 134% din valoarea PIB-ului. Comparativ, datoria externă a Germaniei este la nivelul de 80% din PIB, în pofida planului de investiții în apărare și în modernizarea infrastructurii. Și deficitul bugetar al Statelor Unite este în creștere. ”Politicile fiscale ale Washingtonului vor rămâne pe un parcurs expansionist. Iar acest lucru va avea efecte inclusiv asupra pieței europene a obligațiunilor. Titlurile guvernamentale europene vor deveni mai atractive, dar, din cauza situației din SUA, dobânzile vor crește”, explică Dirk Schumacher, economist-șef la grupul financiar KfW. ”Până acum, piețele financiare au fost relativ calme, deși s-a resimțit o stare de nervozitate începând din aprilie, când Trump a impus taxe vamale, declanșând conflicte comerciale. Experții evocă o stare de volatilitate. Planul fiscal al președintelui american generează amenințări la adresa stabilității financiare globale. Piața americană a obligațiunilor și dolarul constituie ancore ale sistemului financiar global. Prin urmare, turbulențele din Statele Unite sunt contagioase pentru alte țări. Dacă se erodează încrederea investitorilor în gradul de solvență al Statelor Unite, dobânzile vor crește, ceea ce va intensifica presiunile asupra credibilității Statelor Unite”, constată publicația germană Süddeutsche Zeitung, într-un editorial cu titlul ”Urmează marea criză financiară?”, semnat de Markus Zydra. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Oficialii germani se arată optimiști în privința redresării ECONOMIEI: Vom încheia anul pe creștere
Principala prioritate a guvernului german este direcționarea economiei pe o traiectorie de creştere, susține ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil. Oficialul a precizat că în acest moment este important să fie făcute investiţii, să se deruleze reforme structurale şi să fie consolidat bugetul. „Principala noastră prioritate este să punem Germania pe o traiectorie de creştere. Cel mai important lucru este să păstrăm locurile de muncă în ţara şi să ne asigurăm că oamenii trăiesc în siguranţă”, a declarat Klingbeil. Cea mai mare economie europeană, Germania, este singura ţară din G7 care nu a înregistrat creştere în ultimii doi ani, relatează Reuters. La finele lunii aprilie, Guvernul de la Berlin şi-a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei germane, estimând o stagnare în 2025, după ce anterior previziona un avans de 0,3%, deoarece incertitudinile din comerţul mondial ar urma să afecteze creşterea economică şi investiţiile. Pentru 2026, oficialii germani se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1%, după ce în ianuarie se așteptau la o expansiune de 1,1%. CITEȘTE ȘI: Inflația ZONEI EURO este la nivelul optim vizat de BCE /Lagarde: „Trebuie să rămânem vigilenți” Ideea unui pensionar a uimit o comunitate întreagă din Germania. Localnicii plătesc 3,5 euro: „Este, într-adevăr, bizar” Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Ursula von der Leyen: Un acord comercial final între UE și SUA înainte de 9 iulie este imposibil, cele două părți vizează un acord de principiu
Un acord comercial final între UE și SUA înainte de expirarea termenului limită pe 9 iulie este „imposibil”, astfel încât cele două părți vizează un „acord de principiu” mai puțin detaliat, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea discuțiilor de la Washington. După aproape trei luni de negocieri, UE și SUA se apropie de un acord provizoriu pentru a evita amenințarea lui Donald Trump de a impune săptămâna viitoare taxe vamale de 50% pentru produsele din UE. „Este o sarcină uriașă, deoarece între UE și Statele Unite avem cel mai mare volum comercial la nivel global, 1.500 miliarde de euro pe an – foarte complex și o cantitate uriașă”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă. „Ceea ce urmărim este un acord de principiu”, a adăugat ea, afirmând că cele 90 de zile care au fost acordate pentru discuții au făcut „un acord detaliat imposibil”. Marea Britanie a convenit, de asemenea, asupra unui acord de principiu cu SUA, a spus ea. „Din câte sunt informată, până în prezent există doar două țări care au încheiat un acord de principiu”. SUA au anunțat miercuri un acord cu Vietnamul. Cu toate acestea, ambele acorduri au lăsat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA – 20% pentru Vietnam, 10% pentru Marea Britanie. Comisarul european pentru comerț se află la Washington pentru discuții Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic se află la Washington pentru a purta discuții în vederea obținerii unui acord înainte de termenul limită de 9 iulie, după care Trump a amenințat că va crește taxele vamale „reciproce” la 50%. Sefcovic se va întâlni cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și apoi cu secretarul pentru Comerț Howard Lutnick și cu reprezentantul comercial Jamieson Greer. Lutnick a declarat că țările care nu au încheiat acorduri se vor confrunta cu taxe vamale majorate după 9 iulie. Mai mulți diplomați UE au declarat pentru Financial Times că blocul va accepta, probabil, taxe generale de 10%, dar a dorit totuși să obțină reduceri ale taxelor sectoriale pentru produse precum oțelul și vehiculele și piesele de vehicule. Uniunea Europeană ar fi dispusă să se angajeze să cumpere mai multe produse americane pentru a-și reduce excedentul comercial. Taxele vamale americane acoperă aproximativ 70% din comerțul anual al UE cu SUA. America are în vedere extinderea taxelor sectoriale mai ridicate la bunuri precum cuprul, cheresteaua, piesele aerospațiale, produsele farmaceutice, cipurile și mineralele esențiale, ceea ce ar acoperi aproape integral schimburile comerciale ale UE. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană confirmă moțiunea de CENZURĂ care o va viza pe Ursula von der Leyen /Inițiativa îi aparține unui eurodeputat român Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ilie Bolojan: Suntem la un pas să devenim o ţară în care nu merită să investeşti
Bolojan, a declarat joi, la Antena 3 CNN, că România se află într-un punct critic din punct de vedere fiscal şi riscă să piardă încrederea investitorilor şi a instituţiilor europene. Potrivit acestuia, creditorii internaţionali şi Comisia Europeană au avertizat în repetate rânduri că România trebuie să-şi reducă deficitul şi să demonstreze că poate gestiona împrumuturile primite prin PNRR. „Ne-am angajat pentru fonduri europene, dar trebuie să le demonstrăm partenerilor noştri că putem plăti datoriile. Nerespectând aceste înţelegeri, am ajuns într-o situaţie în care nu doar cetăţenii nu mai au încredere, ci nici creditorii,” a declarat Bolojan. El a comparat situaţia României cu cea a unui client care nu-şi plăteşte ratele: „Ce fac băncile? Îţi cer asigurări suplimentare, cresc dobânzile. Asta se întâmplă şi cu România.” Oficialul a subliniat că, dacă România mai pierde o treaptă de rating, va ajunge la statutul de „ţară nerecomandată pentru investiţii”, cu riscul unui colaps economic comparabil cu cel al Greciei. Bolojan a apărat pachetul de măsuri fiscale, spunând că este „dur, dar necesar”, pentru a evita o criză majoră. El a recunoscut că nemulţumirile legate de creşterea TVA sau introducerea de taxe noi sunt justificate, dar a spus că nu se mai poate acţiona doar pe partea de reducere a cheltuielilor: „Am pierdut ani în care puteam face reforme. Acum nu mai avem timp. Dacă nu luăm aceste măsuri, consecinţele vor fi dramatice.” În acelaşi timp, Bolojan a criticat privilegiile din sectorul public: „Mi se pare revoltător ca un director de companie de stat să ia 30.000 de lei salariu şi compania să fie pe pierdere, iar noi să cerem pensionarilor 100 de lei în plus pentru sănătate.” Oficialul a anunţat că marţi, la Consiliul Miniştrilor de Finanţe ai UE, România va fi evaluată în privinţa respectării angajamentelor bugetare. El a atras atenţia că, în lipsa unor măsuri clare şi credibile, Comisia Europeană ar putea decide suspendarea sprijinului financiar.
Le Monde: Când Franța suplimentează cheltuielile, Germania face investiții /Cele două țări se îndepărtează una de alta la nivelul obiectivelor
Administrația Emmanuel Macron depune eforturi intense pentru reglarea cheltuielilor publice, în timp ce Guvernul de la Berlin încearcă relansarea economiei printr-o serie de investiții inedite, constată cotidianul Le Monde, avertizând asupra accentuării discrepanțelor dintre cele două țări. ”Germania începe, în sfârșit să se îndatoreze. Coaliția conservatorilor și social-democraților tocmai a dezvăluit o traiectorie detașată de austeritatea bugetară de până acum. În timp ce Franța, înglodată în deficit, încearcă penibil să facă economii de 40 de miliarde de euro până în 2026, Germania a anunțat că va atrage credite de 850 de miliarde de euro până în anul 2029, pentru a finanța o creștere spectaculoasă a cheltuielilor. Pentru că nu a știut să remedieze dezechilibrele bugetare în timp util, Franța riscă o îndepărtare spectaculoasă de Germania”, notează cotidianul francez Le Monde. Germania nu devine relaxată la nivel bugetar /Franța suplimentează cheltuielile ”Contrar aparențelor, prima economie a Europei nu este pe cale să adopte linia relaxării bugetare. Traumatizată de dubiile asupra modelului său economic, Germania încearcă să profite de austeritatea din ultimele decenii pentru a relansa economia printr-o serie de investiții inedite după al II-lea Război Mondial”, subliniază cotidianul Le Monde, estimând că Berlinul va injecta în economie circa 120 de miliarde de euro anual, până în 2029. ”Însă, în timp ce Germania atrage credite pentru a face investiții, Franța continuă să se îndatoreze pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare. În primul trimestru al anului, datoria publică a Franței a crescut cu 40,5 miliarde de euro. Berlinul folosește marjele de manevră acumulate cu răbdare din anii 2000, iar Parisul abia reușește să se mențină pe linia de plutire, în contextul unui Parlament fără majoritate și pe fondul lipsei voinței de reformare”, argumentează publicația franceză. Deși există o anumită convergență între Franța și Germania la nivelul datoriei suverane, faptul că nu pornesc de pe poziții similare face toată diferența. În 2024, Berlinul încă respecta Pactul European de Stabilitate, având un deficit sub nivelul de 3,0% din PIB și o datorie care depășește puțin criteriile de la Maastricht. Acest lucru oferă Germaniei ambiții peste cele ale Franței, ceea ce va permite Berlinului să accelereze tranziția ecologică și investițiile în apărare și infrastructură. Foto: Profimedia Citește și: Trump RESPINGE criticile privind planul fiscal /„Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Trump respinge criticile privind planul fiscal /Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică
Președintele SUA, Donald Trump, a respins, miercuri, criticile privind deficitul pe care l-ar putea cauza planul său fiscal, argumentând că este ignorat potențialul de creștere economică. ”Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică, principalul motiv pentru care planul fiscal va fi unul dintre cele mai de succes proiecte legislative aprobate vreodată. Creșterea economică a început deja la niveluri fără precedent. Sunt investite mii de miliarde de dolari în Statele Unite, iar sute de miliarde de dolari obținute din taxele vamale vor ajunge la Trezoreria SUA”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Reușim să ieșim din mizeria în care ne-a lăsat adormitul Joe Biden și democrații, iar acest lucru se întâmplă mult mai rapid decât s-ar fi gândit oricine. Țara noastră va produce o avere anul acesta, mult mai mult decât competitorii, dar doar dacă este aprobat proiectul fiscal!”, a subliniat președintele Statelor Unite. Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și se află acum în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Foto: Profimedia Citește și: Grupul Hamas este favorabil unui ARMISTIȚIU cu Israelul în anumite condiții /„Așteptăm un angajament de oprire a războiului” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților
Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și va ajunge din nou în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Planul fiscal a fost adoptat la limită, cu un raport de voturi de 51-50, datorită intervenției vicepreședintelui SUA James David Vance. Senatorii republicani Thom Tillis, Rand Paul și Susan Collins au votat împotriva proiectului, conform postului de televiziune CNBC. Însă victoria liderului grupului majoritar republican din Senat, John Thune, ar putea fi de scurtă durată, în contextul în care planul fiscal trebuie să ajungă înapoi în Camera Reprezentanților, unde riscă un viitor incert, din cauza disputelor din grupul Partidului Republican. Camera Reprezentanților va trebui să se pronunțe asupra noii versiuni a proiectului, ceea ce va fi o sarcină extrem de complicată pe fondul disputelor privind impactul bugetar. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Însă, conform evaluărilor Consiliului Economic al Casei Albe, datoria SUA ar urma să scadă la 94% din PIB în următorii zece ani. De altfel, experții Casei Albe estimează că deficitul cumulat în următorul deceniu va fi cu 5.500 de miliarde de dolari mai mic decât acum, ca efect al simplificării reglementărilor fiscale și al politicilor în domeniul energiei. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Președintele Fed îi răspunde lui Trump că nu a redus dobânzile din cauza tarifelor vamale /Prognozele privind inflația au crescut
Rezerva Federală, instituția bancară centrală din Statele Unite, ar fi redus dobânda de referință dacă președintele Donald Trump nu ar fi impus tarife vamale, afirmă președintele Fed, Jerome Powell, răspunzând criticilor liderului de la Casa Albă. ”Economia SUA este într-o situație destul de bună, inflația a scăzut până aproape de 2,0%, are o medie de 2,3%, iar nucleul inflației este la nivelul de 2,7%, rata șomajului este de 4,2%. Este o economie solidă. Dacă am ignora taxele vamale o secundă, inflația s-ar comporta exact cum ne așteptam și sperăm că așa va fi. Deocamdată, nu am observat efecte ale tarifelor, dar nu le-am fi așteptat până acum, am spus mereu că momentul adecvat, cuantumul și persistența inflației vor fi foarte incerte, dar am îmbunătățit situația. Urmărim evoluțiile, ne așteptăm la cifre mai mari în cursul verii, dar suntem pregătiți de surprize, pot fi cifre mai mari sau mai mici, mai devreme sau mai târziu”, a afirmat Jerome Powell, la Forumul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), desfășurat în Sintra, Portugalia. Întrebat dacă Rezerva Federală (Fed) ar fi redus deja dobânzile dacă nu ar fi fost taxele vamale, Jerome Powell a confirmat abordarea. ”Cred că este corect, noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea. Deocamdată, nu au apărut, așteptăm”, a subliniat președintele Fed. Președintele SUA, Donald Trump, critică în mod constant refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare. Luni, Trump a prezentat o listă a dobânzilor din zeci de țări, cele mai multe din Europa, notând că Statele Unite sunt la finalul clasamentului. ”Președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, și celorlalți membri ai Comitetului Fed ar trebui să le fie rușine pentru că permit să se întâmple acest lucru Statelor Unite. Au una dintre cele mai ușoare poziții de prestigiu din SUA, dar au eșuat și continuă să facă acest lucru. Dacă și-ar face treaba cum trebuie, țara noastră ar economisi mii de miliarde de dolari din dobânzi. (…) Ar trebui să plătim dobânzi de doar 1,0% sau chiar mai bine”, a afirmat Donald Trump. Foto: Profimedia Video: Bloomberg TV Citește și: VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții” Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Italia caută să atragă 500.000 de noi angajați din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028
Italia va elibera aproape 500.000 de noi vize de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028. Numărul reprezintă necesarul de „forță de muncă indispensabilă pentru sistemul economic și productiv național și altfel indisponibilă”, conform unui comunicat al Cabinetului italian. Decizia face parte din strategia de extindere a canalelor de imigrație legală ca răspuns la deficitul de forță de muncă. Un total de 164.850 de persoane vor fi primite în Italia anul viitor, cu scopul de a ajunge la un total cumulat de 497.550 de noi sosiri până în 2028. 230.550 de vize sunt alocate pentru munca non-sezonieră și independentă și 267.000 pentru munca sezonieră în sectoarele agricol și turistic, conform ANSA. „Cotele au fost stabilite ținând cont de nevoile exprimate de partenerii sociali și de cererile efective de permise de muncă depuse în anii precedenți, cu scopul unui program care să răspundă nevoilor întreprinderilor și să fie, de asemenea, realist”, se arată în declarație. Este a doua decizie de acest fel de când premierul Giorgia Meloni a preluat funcția în urmă cu aproape trei ani ca șef al unei coaliții de dreapta. Guvernul italian a decis deja să elibereze peste 450.000 de permise pentru imigranți între 2023 și 2025. Asociația de lobby din domeniul agricol Coldiretti a salutat planul Guvernului, spunând că reprezintă un pas important pentru a garanta disponibilitatea lucrătorilor pe câmp și producția de alimente a țării. Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050 pentru a combate depopularea Pe lângă regulile permițând intrarea de noi lucrători, Meloni a adoptat o poziție dură împotriva sosirilor ilegale, accelerând repatrierile și reducând activitățile organizațiilor caritabile care salvează imigranții din Marea Mediterană. Îmbătrânirea populației și scăderea natalității evidențiază necesitatea de a atrage lucrători străini în Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro. În 2024, numărul de decese a fost cu aproximativ 281.000 mai mare decât cel de nașteri, iar populația a scăzut cu 37.000 la 58,93 milioane, continuând o tendință care durează de un deceniu. Pentru a contracara depopularea în curs și pentru a menține nivelurile actuale de locuitori, Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050, potrivit studiilor institutului de reflecție Osservatorio Conti Pubblici, notează Reuters. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele