Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea Povești din Cartierul Primăverii. Grădină secretă a elitei roșii. Poveștile copiilor și nepoților celor puternici
„Povești din Cartierul Primăverii”, o carte scrisă de Lavinia Betea – istoric și profesor de psihologie socială – va avea lansarea sâmbătă, 6 decembrie, ora 16:00, la Standul Corint de la Gaudeamus. Este o ediția nouă și adăugită a unui volum esențial pentru înțelegerea puterii în România comunistă. Fața nevăzută a puterii comuniste și cartierul-simbol al secretomaniei La eveniment vor participa John Florescu – jurnalist american, producător și regizor, Dan Constantin jurnalist și președinte UZPR, Florin-Răzvan Mihai – istoric, coordonator „Corint Istorie Autori Români.” Dezbaterea va fi moderată de Simona Preda, istoric și brand manager Editura Corint Volumul Laviniei Betea revine într-o versiune extinsă, cu mărturii rare și acces direct la istoria unui cartier devenit simbol al secretomaniei puterii comuniste din România secolului XX. „Povești din Cartierul Primăverii” aduce în circulație o arhivă orală rară: confesiuni ale unor oameni care au reprezentat puterea comunistă, au trăit în familiile liderilor sau în proximitatea lor directă. Volumul reunește trei tipuri de martori: Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea „Povești din Cartierul Primăverii.” Foști demnitari: Gheorghe Gaston Marin – fost șef al planificării de stat Paul Niculescu-Mizil – fost șef al Secției Propagandă a CC al PCR Dumitru Popescu – fost șef al Consiliului Culturii și Educației Socialiste și rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu” Ion Stănescu – fost șef al Securității Constantin Olteanu – fost secretar al CC responsabil cu propaganda și relațiile internaționale Ion Stoian – ultimul ministru de Externe communist Apropiați ai nucleului de putere Paul Sfetcu – șeful de cabinet al lui Gheorghiu-Dej Sorin Toma – fost redactor-șef al ziarului „Scânteia” Maria Manolescu-Chivu – văduva lui Chivu Stoica Fii, fiice și nepoți ai liderilor politici Mândra Gheorghiu – nepoata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej Ștefan Sârbu – nepotul lui Ștefan Foriș Ion Filimon Sârbu – fiul logodnicei lui Gheorghiu-Dej Tatiana Brătescu – fiica lui Marcel și a Anei Pauker Valeriu Petrescu – fiul lui Dumitru Petrescu-Grivița Ioana Constantin – fiica adoptivă a lui Gheorghe Pintilie (Pantiușa) Andrei Lupu – fiul lui Petre Lupu Ilinca și Gheorghe Preoteasa – urmașii lui Grigore Preoteasa Dialogurile publicate inițial în forma prescurtată a unor interviuri de presă sunt restituite acum integral, însoțite de capitole noi, note suplimentare, referințe istorice și trei documente relevante pentru personalitatea lui Foriș, Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Cartea oferă una dintre cele mai relevante descrieri istorice ale zonei Primăverii: de la Grădina Bordei, spațiu periferic, populat apoi cu parcele modeste pentru funcționarii Uzinei de Gaze, la un cartier rezervat nomeclaturii de partid. Aparatul Gospodăriei de Partid, modelat după precedentul sovietic, administra și aproviziona viața privată a familiilor „cartierului roșu”: vile, mobilier, alimente, policlinici, școli, personal de menaj, pază și supraveghere. Intervievatoarea și intervievații săi devoalează cum funcționa acest spațiu – astăzi încărcat de simbolism și mitologie urbană – în decantarea privilegiilor (primiri și „eliberări” din funcții), anxietăților și rutinelor unei elite aflate în relație permanentă cu suspiciunea și controlul. Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea „Povești din Cartierul Primăverii” Trei mărturii noi în ediția 2025: Ion Stănescu, fost șef al Securității – o privire directă asupra aparatului represiv: „fenomenul Pitești”, influența consilierilor sovietici, birourile Securității din întreprinderi – patent românesc, invazia Cehoslovaciei din 1968 și prezențele străine din decembrie 1989. Ion Stoian, ultimul ministru de Externe comunist –amintiri despre diplomația finalului de regim și despre vizita pregătită de Ceaușescu în Iran, cu misiuni discrete, întâlniri oficiale și cronologia sfârșitului din decembrie 1989. Paul Sfetcu, martor a 13 ani petrecuți în anticamera lui Gheorghiu-Dej – mărturii despre modul de lucru din sediul CC, relațiile interne ale conducerii și atmosfera politică din anii ’50–’60. Textul este reprodus integral după ediția unică din 1995. Poveștile copiilor și nepoților celor puternici Una dintre marile mize ale volumului o reprezintă accesul la mărturiile din intimitate. Lavinia Betea a reușit să intervieveze în decenii în urmă, oameni care nu se mai regăsesc în spațiul public de astăzi: fii, fiice, nepoți ai demnitarilor. Ediția începe cu interviul cu notarul Mândra Gheorghiu, nepoata lui Gheorghiu-Dej – un text impresionant, încărcat de contradicții afective, luciditate, distanță și memorie. Povestea ei conturează destinul unei familii și atmosfera din interiorul unei case al cărei stăpân decidea asupra țării. Reținem câteva aspecte: ilegaliștii comuniști în ipostaza de paria sociali; raporturile tensionate din familiile acestora; contrastul între imaginea publică și cea privată a lui Gheorghiu-Dej; relațiile dintre generațiile unei astfel de famii. Calitățile de intervievator ale Laviniei Betea sunt relevate de această carte, în principal prin surmontarea dificultăților în accesul la asemenea surse primare, neutralitatea narativului, clarificarea unor mitologii comuniste și stereotipii post-comuniste. Poveștile din Cartierul Primăverii urmăresc nu senzaționalul ci redarea, cu echilibru și rigoare, a culiselor puterii și mecanismelor de construcție a unor personalități și tipologii în exercițiul unei politici totalitare. Vocile acestor „martori implicați”, mai mult sau mai puțin direct, se fac astfel auzite în spațiul public invitând cititorul societății deschise de azi la reflecții constructive. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Lavinia Betea, despre singura persoană care avea curajul să spună adevărul, în perioada comunistă: „S-a râs mult pe seama ei” Lavinia Betea, despre planurile ce l-ar fi vizat pe Ceaușescu: „Nu pot documenta nicio singură tentativă de asasinat”
Nicușor Dan, președintele României de Ziua Națională: Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani
„Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Și trăim mai bine decât mulți din oamenii din țări vecine nouă”, a spus, luni, șeful statului. Dan a recunoscut și provocările cu care se confrunta statul român: „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani”. Șeful statului a atras atenția și asupra problemelor din educație: „Avem multe zone de excelență în educație. Dar, în ansamblu, sistemul de învățământ este slab spre foarte slab”. Despre zona medicală, Nicușor Dan a precizat: „Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toți banii pe care noi toți i-am dus încolo. Dar vedem totuși primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanțare din PNRR”. „Avem o economie privată foarte dinamică și merituoasă care a reușit să dubleze PIB-ul României în 10 ani. Dar avem un deficit comercial foarte mare și nu avem în momentul ăsta o adevărată politică economică. Totuși, autoritățile statului au reușit să păstreze calendarul pentru aderarea la OCDE”, a declarat președintele, privind economia.
Lista școlilor în care elevii nu mai merg la școală vinerea. Programul-pilot al Ministerului Educației
Elevii din 18 școli din România vor merge fizic la cursuri doar patru zile pe săptămână. Vinerea, orele se vor desfășura exclusiv online, în cadrul unui program-pilot lansat de Ministerul Educației. Elevii mai multor școli din București, Sibiu, Timiș, Iași, Harghita, Constanța, Satu Mare, Ilfov, Ialomița, Teleorman, Covasna și Călărași vor merge fizic la școală doar patru zile pe săptămână. Măsura vizează atât flexibilizarea programului școlar, cât și testarea unor noi modele educaționale. Programul a fost gândit în special pentru a-i ajuta pe liceeni să se pregătească mai bine pentru examenul de Bacalaureat, oferindu-le o zi suplimentară dedicată studiului individual, recuperării sau consolidării materiei. Potrivit metodologiei-cadru, unitățile-pilot sunt concepute pentru a testa intervenții educaționale inovative: modele curriculare noi, utilizarea resurselor digitale, carieră didactică modernizată și management școlar flexibil. Printre obiectivele principale se numără: creșterea autonomiei școlilor și adaptarea lor la nevoile elevilor și profesorilor; introducerea unor modele curriculare flexibile, potrivite și pentru învățarea online; modernizarea carierei didactice și a modului de predare; testarea de sisteme alternative de management școlar; reducerea presiunii pe elevii de liceu, în special pe cei care se pregătesc pentru examenele finale; combaterea violenței și a bullying-ului; extinderea accesului la educație prin dispozitive digitale și formare pentru învățarea online, potrivit wowbiz.ro.
Interdicția cumulului pensie-salariu va avea impact și în învățământ? Ce spune ministrul David
Ministrul Educației, Daniel David, a fost întrebat, miercuri, într-o sesiune live cu cetăţenii pe pagina de Facebook a instituției pe care o conduce, dacă interzicerea cumulului pensie-salariu va avea impact şi asupra învăţământului. Acesta a subliniat faptul că se acordă o atenție zonei educației în privința cumulului pensie-salariu, astfel încât acesta să nu afecteze cadrele didactice. „Aşa cum a spus şi premierul, vom fi atenţi ca în zona educaţiei cumulul pensie-salariu să nu afecteze cadrele didactice, fiindcă noi ştim că în foarte multe situaţii, practic, profesorii pensionaţi sunt cei care ne ajută să ne acoperim orele. Ei nu iau din orele altora mai tineri, dar nu avem suficientă resursă umană, nu avem suficienţi oameni care să acopere aceste ore. Aşa că nu o văd ca o problemă”, a fost răspunsul ministrului. Daniel David, despre o nouă mărire a normei didactice: Nu se discută așa ceva Daniel David a mai subliniat și faptul că nu se discută despre o nouă mărire a normei didactice, după ce o decizie în acest sens a fost luată deja în decursul verii. „Nu se discută aşa ceva (despre mărire normei didactice – n.r.). Mărirea s-a făcut. În acest moment, aşa cum am spus, noi trebuie să ne stabilizăm, să ne dezvoltăm în sistem. Nu se mai pune problema unei măriri de normă didactică”, a spus ministrul Educaţiei. Declarația ministrului privind norma didactică vine la o săptămână după ce premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Edupedu, că „pe partea de învățământ preuniversitar, nu vor exista alte ajustări. Norma didactică stabilită acum (20 de ore pe săptămână, față de 18 ore anterior) rămâne neschimbată”.
Ministrul Educației, Daniel David: Premierul a spus că educația nu intră în pachetul 3 fiindcă a făcut ce a trebuit să facă în pachetul 1
„Excepția care vine pe latura educației nu este un privilegiu, nu este ceva extraordinar, ci pur și simplu o recunoaștere a faptului că noi ne-am făcut treaba, am înțeles situația în care se află țara, am luat măsurile necesare, din acest moment, în educație, noi trebuie să ne stabilizăm și după aceea să creștem și mă bucur că premierul a spus explicit acest lucru”, a afirmat Daniel David, vineri, la B1 TV. Acesta a precizat și liniile roșii care urmăresc mediul universitar: „Premierul a vorbit de preuniversitar, fiindcă acolo au fost măsurile luate în primul rând. Noi am luat măsuri și în zona universitare. Sunt discuții însă și pe componenta universitare, dar și acolo liniile roșii sunt aceleași. Noi avem deficit de personal, nu avem de unde să gândim că am putea face reduceri de oameni în zona universitară sau în zona cercetării”. „Noi nu avem de unde să mai facem reduceri și nu trebuie să facem pentru că le-am făcut în pachetul 1”, a continuat ministrul. Despre cumulul-penise salriu, David a spus: „Cumulul pensie-salariu nu se poate interzice în zona educațională fiindcă noi avem foarte multe norme acoperite de profesorii pensionați. nu avem resursa umană care să acopere acele norme iar implicarea profesorilor pensionați este un plus pentru sistemul, inclusiv în zona învățământului superior. Avem profesorii care conducă doctorate și care au doctoranzi. Nu putem să luăm astfel de măsuri care să afecteze doctoranzii”.
Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești
În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă – care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar – cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni, avem oameni în toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării, susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,
Scandalos: Ministrul Educației îi încurajează pe profesori să se toarne unii pe alții. Face apel chiar și la elevi și părinți să-i monitorizeze pe profesori: trebuie sancționați / pot fi scoși din sistem
Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că profesorii care vorbesc la ore despre teorii ale conspirației sau transmit elevilor informații false pot ajunge să fie sancționați și chiar eliminați din sistem. Daniel David, ministrul Educatiei – EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO Ministrul spune că profesorii trebuie să-și asume o responsabilitate comună pentru calitatea educației și pentru imaginea școlii. În opinia sa, părinții, elevii și chiar colegii din cancelarie trebuie să anunțe școala sau inspectoratul atunci când observă astfel de derapaje. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. David a vorbit și despre lipsa încrederii în știință în rândul multor oameni. În opinia sa, analfabetismul funcțional îi împiedică pe elevi să înțeleagă lumea reală, ceea ce îi face vulnerabili la teorii conspirative. „Analfabetismul funcțional înseamnă că, de exemplu, tu nu înțelegi cum funcționează lumea fizică, nu înțelegi cum funcționează chimia în lumea de zi cu zi, nu înțelegi biologia. Ajungi să crezi că constelațiile îți influențează destinul. Toate astea sunt conspiraționiste”. Ministrul spune că problema apare pentru că școala nu pune suficient accent pe formarea competențelor reale ale elevilor. „Prin acest analfabetism funcțional, prin faptul că noi n-am mai transferat în actul educațional competențe. Actul educațional ar trebui să fie centrat pe elev, iar în această centrare pe elev elementul fundamental este formarea de competențe”, a declarat el. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare” Daniel David i-a scris omologului său ucrainean, cerându-i să nu închidă școlile cu predare în limba română
Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”
Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice” „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii”, a afirmat ministrul Educației, într-un podcast Salvați Copiii România. „Păi nu vă supărați, cine este de vină?” Daniel David a mai subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus acesta. Ce reacție au avut profesorii după declarațiile lui Daniel David Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” declarațiile ministrului și a solicitat retragerea acestora, precum și scuze adresate profesorilor din România. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, potrivit Edupedu.ro. Potrivit sindicatului, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt: lipsa unei politici coerente de educație, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite și curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase, precum și instabilitatea legislativă generată de succesiunea miniștrilor care impun „reforme” fără continuitate. „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli”, se mai arată în comunicat. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Țară, țară vrem profesori! 300 de posturi libere la licee cunoscute din București / Ce spune ISMB despre această situație într-un an școlar tensionat
Măsurile din învățământul românesc, revolta profesorilor la măsurile Legii Bolojan și starea de degringoladă totală a școlii românești își fac simțită prezența din plin, iar repercusiunile nu întârzie să apară. Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a publicat peste 300 de posturi didactice neocupate pentru ședința publică din data de 18 septembrie 2025. Demisia unor profesori, dar și renunțarea la ore, se numără motivele apariției posturilor libere la mai multe licee din București. Într-un an școlar tensionat și provocator, cursurile au început, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026. Din această toamna, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore, potrivit Legii nr. 141/2025. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a motivat, conform documentului publicat, cauzele care au dus la apariția posturilor neocupate, potrivit informațiilor publicate de Edupedu.ro. Reorganizare catedră, cerere demisie, renunțare cadru didactic titular, finalizare plan școlarizare plan școlarizare, recalculare normă, renunțare plata cu ora de către titular și completarea normei sunt doar câteva dintre cauzele prin care este jusstificată de către ISMB o astfel de situație. Posturile didactice neocupate sunt la: Colegiul German Goethe, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Școala Gimnazială “Petre Ispirescu”, Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic Feroviar Mihai I, Colegiul Tehnic Media, Școala Gimnazială „Maica Domnului”, Colegiul National „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Victor Babeș”, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Liceul Tehnologic „Nikola Tesla”, Liceul Tehnologic „Elie Radu”, Școala Profesională Specială Sf.Nicolae, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, Palatul Național al Copiilor din București, Şcoala Gimnazială „George Călinescu”. Pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul municipiului București nu s-au mai susținut concursurile/testările pentru suplinitori, potrivit unui anunț al Inspectoratului Școlar al Municipiului București Sector 3. Conform sursei citate, „după data de 4 septembrie pentru posturile rămase disponibile se organizează concurs/testare la nivel de unitate, acolo unde aceste posturi au rămas neocupate.” Reamintim că, pe data de 1 septembrie, au fost atribuite orele vacante/rezervate în regim de plata cu ora, conform noului calendarului de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026. Vorbim despre personalul didactic titular sau angajat pe durata viabilității postului didactic/catedrei la nivelul unităților de învățământ, personalul didactic asociat și personalul didactic pensionat, pe baza rezultatelor obținute la interviu, dacă este cazul. Revolta studenților față de Legea Bolojan continuă Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federație studențească din țară, anunţă proteste la nivel național în 29 septembrie. Tinerii spun că măsurile de austeritate din educație și deciziile luate în continuare de guvernanți ignoră mesajele și nevoile lor. ANOSR arată că reducerile de la transport și tăierea burselor pun presiune directă pe traiul studenților, mulți dintre ei depinzând de aceste beneficii pentru a-și continua studiile. Organizația avertizează asupra faptului că, în acest context provocator, austeritatea în educație poate duce la un val și mai mare de abandon universitar, fenomen care oricum depășește 40%. Sursă foto: Gândul RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a unui olimpic medaliat cu aur. Mesaj pentru Daniel David, după tăierea burselor de performanță Daniel David, mesaj pentru SINDICATELE din Educație: „O grevă în septembrie nu poate aduce nimic. Țara are probleme în general”
SPRIJIN educațional pentru elevii defavorizați. Ce valoare au tichetele sociale și cine poate beneficia de ele
Preşcolarii şi elevii defavorizaţi din învăţământul de stat primar şi gimnazial beneficiază și în anul școlar 2025-2026 de carduri educaționale în valoare de 500 de lei, acordate sub formă de tichete sociale pe suport electronic, potrivit OUG 83/2023. Părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună cererile la unitățile de învățământ până la 2 octombrie 2025. Ulterior, școlile au obligația să introducă datele în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România până la 7 octombrie 2025. Inspectoratul Școlar Județean Buzău a transmis o adresă către școli prin care precizează că nu se solicită documente justificative la depunerea cererii, iar întreaga responsabilitate pentru corectitudinea datelor revine directorului unității de învățământ. Model de cerere pentru acordarea sprijinului educațional în valoare de 500 de lei Sursa: Edupedu.ro Cine poate beneficia Preșcolarii (3–6 ani) din grădinițele de stat, proveniți din familii defavorizate conform Legii nr. 248/2015, care frecventează regulat cursurile; Elevii din învățământul primar și gimnazial de stat, aflați în întreținerea unor familii al căror venit mediu net lunar pe membru, realizat în luna iulie 2025, este de cel mult 50% din salariul minim brut pe țară. Începând cu 2024, la calcularea veniturilor se aplică noul venit minim de incluziune (VMI), care a înlocuit ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei. Cardurile educaționale au valoarea de 500 de lei și sunt emise o singură dată pe an școlar, într-o tranșă unică. Ele pot fi folosite exclusiv pentru achiziția de rechizite școlare și articole de îmbrăcăminte. Acestea nu permit retragerea de numerar sau transformarea în bani și sunt valabile un an de zile de la emitere, doar pe teritoriul României, în unități afiliate. Câți elevi primesc sprijin Conform datelor din aplicația EduVouchers, actualizate la 31 iulie 2025, aproximativ 666.373 de elevi defavorizați vor primi sprijin în acest an școlar. Bugetul total alocat este de 333,1 milioane lei, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Dragoș Pîslaru. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”