Festivalul Boovie, pe lista proiectelor propuse pentru București. Ciucu: Mi-ar plăcea să-l adoptăm
Propunerea a fost făcută în cadrul galei celei de-a XI-a ediții a Festivalului Boovie, desfășurată în Piața George Enescu, unde au fost premiați câștigătorii competiției dedicate elevilor care transformă cărți în trailere video, a transmis Primăria Municipiului București. „Cred că este, de departe, cea mai tare idee de festival despre care am auzit vreodată! (…) Îmi e imposibil să nu mi-l doresc și în București. Îmi doresc ca Bucureștiul să devină cel mai creativ oraș din Europa. Avem acest potențial. E într-atât de valoros, încât mi-ar plăcea să îl adoptăm și să-l facem mare și de referință”, a declarat edilul. Boovie, de la proiect local la competiție internațională Boovie este un festival internațional de book-trailere, inițiat în urmă cu 11 ani de profesoara Carmen Ion, de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani. Din 2019 are statut de competiție internațională, iar de-a lungul anilor a atras participanți din România, Republica Moldova, Spania, Italia, Olanda, Irlanda, Grecia, SUA și China. Ediția din acest an s-a desfășurat timp de patru zile în mai multe locații din București și a reunit peste 5.000 de elevi din întreaga țară, organizați în aproximativ 500 de echipe. Participanții au transformat cărți în scurtmetraje, ocupându-se de scenariu, regie, interpretare și montaj. Producțiile au fost evaluate de un juriu format din actori de teatru și film. Marele premiu a ajuns la Drobeta-Turnu Severin La gala de sâmbătă au fost acordate 16 premii, în valoare de 1.000 de lei fiecare, pentru opt categorii dedicate elevilor de gimnaziu și liceu. Marele premiu, în valoare de 5.000 de lei, a fost câștigat de elevii claselor IX-X ai Colegiului Național „Traian” din Drobeta-Turnu Severin, pentru trailerul inspirat din volumul Violonista. Distincția a fost înmânată de primarul general al Capitalei.
Rezultate de excepție pentru elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică: o medalie de aur, trei de argint şi două de bronz
Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume. „O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook. Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România. Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC. Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.
Bacalaureatul, schimbat din 2030. Examen diferențiat în funcție de profil și specializare, anunțat de Ministerul Educației
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030. Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev. Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial. „Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook. El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor. Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază. Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) – în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă; proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) – proba există și în prezent Pentru probele scrise, sistemul este adaptat pe filiere și specializări. De exemplu, la profilul teoretic, elevii vor avea discipline precum matematică, istorie sau științe, în funcție de specializare, iar la alte filiere vor exista probe specifice domeniului de studiu. O altă noutate este introducerea unei probe suplimentare de competențe de bază, care va permite elevilor să aleagă o disciplină complementară profilului lor. Ministrul mai precizează că unele probe, precum competențele lingvistice, digitale și cea de competențe de bază, vor fi susținute pe parcursul anului școlar, conform legii educației. „Având în vedere reglementările legale, precizez că orice modificare a probelor / disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023”, a mai transmis ministrul.
Vacanța de vară 2026 începe pentru primele categorii de elevi. Calendarul complet al finalului de an școlar
Elevii din România se apropie de finalul anului școlar 2025-2026 și de începutul vacanței de vară, cea mai lungă perioadă de pauză din calendarul educațional. Primii care încheie cursurile sunt elevii de clasa a VIII-a, care termină școala vineri, 12 iunie, pentru a se avea timp să se pregătească pentru Evaluarea Națională. Deși structura anului școlar este organizată în continuare pe module de învățare și perioade de pauză repartizate pe parcursul anului, vacanța de vară rămâne cea mai așteptată de elevi, pentru că este timpul lor de refacere completă după un an încărcat. Conform calendarului oficial al anului școlar 2025-2026, cei mai mulți elevi, din învățământul primar, gimnazial și liceal, vor încheia cursurile pe 19 iunie. Din 20 iunie începe vacanța de vară, care va dura până duminică, 6 septembrie 2026. Perioada de pauză se întinde pe aproape două luni și jumătate, adică aproximativ 11 săptămâni, timp în care elevii vor putea participa la activități recreative, tabere, vor merge în vacanță, sau se vor putea pregăti pentru noul an școlar. Elevii din anii terminali au terminat deja cursurile Potrivit structurii anului școlar, elevii din clasele terminale au încheiat deja cursurile mai devreme pentru a se putea pregăti pentru examenele naționale. Absolvenții claselor a XII-a de la învățământul de zi și cei ai clasei a XIII-a de la seral și frecvență redusă au terminat școala pe 4 iunie 2026. Având în vedere că data de 5 iunie a fost zi liberă în sistemul de învățământ, cu ocazia Zilei Învățătorului, aceștia au intrat oficial în vacanță din 6 iunie. Elevii de clasa a VIII-a își încheie cursurile pe 12 iunie și intră în vacanță din 13 iunie, urmând să se concentreze pe pregătirea pentru Evaluarea Națională. În schimb, elevii din învățământul profesional și liceal tehnologic vor continua cursurile până pe 26 iunie 2026, din motiv că programul lor școlar include aproximativ 37 de săptămâni de studiu.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Cum se desfășoară probele
Absolvenții de liceu susțin în perioada 11-12 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, etapă inclusă în cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această probă urmează evaluarea competențelor digitale, programată în intervalul 15-17 iunie. Ministerul Educației reamintește că participarea la toate probele de competențe lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat. Cum sunt structurate subiectele După susținerea probelor de comunicare orală în limba română și, după caz, în limba maternă, candidații participă acum la evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Proba este alcătuită din trei componente. Prima parte a examenului include verificarea înțelegerii unui mesaj audio, pe baza unei înregistrări și a unor cerințe specifice. A doua parte testează capacitatea de interpretare a unui text scris, prin exerciții care urmăresc vocabularul și gramatica. Ultima componentă constă într-o evaluare orală, în cadrul căreia elevii trebuie să susțină un monolog, să citească un text și să participe la un dialog cu profesorii evaluatori. Seria evaluărilor de competențe se va încheia cu proba D, dedicată competențelor digitale. Această ultimă probă se desfășoară pe calculator și include pentru elevi itemi teoretici, dar și aplicații practice privind utilizarea tehnologiei informației. Candidații vor fi evaluați la redactarea documentelor, prelucrarea datelor în foi de calcul, folosirea internetului și la modul în care gestionează corespondența electronică. Conform regulamentului, proba poate fi echivalată pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL. Cine evaluează probele de competențe Conform Ministerului Educației, fiecare candidat este evaluat de doi examinatori, mai exact profesorul care a predat disciplina la clasă și un alt cadru didactic de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu pot fi respectate aceste condiții sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt acordate rezultatele La probele de competențe lingvistice, atât în limba română, cât și în limba maternă sau într-o limbă străină, rezultatele nu sunt exprimate prin note și nici prin calificative de tip „admis” sau „respins”. Fiecare candidat primește un nivel de performanță stabilit conform standardelor naționale și europene aflate în vigoare. Același sistem este aplicat și în cazul probei de competențe digitale, unde rezultatele sunt raportate la nivelurile de performanță prevăzute de metodologia examenului și de standardele europene recunoscute. Condiții obligatorii pentru promovare Ministerul Educației precizează că susținerea tuturor probelor de competențe reprezintă o condiție esențială pentru promovarea Bacalaureatului 2026. În cazul în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe, acesta este considerat absent la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen este obligatorie prezentarea unui document de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Regulamentul interzice introducerea și utilizarea oricăror materiale care ar putea facilita rezolvarea subiectelor, precum și a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoanele mobile. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D) Calendarul probelor scrise – sesiunea iunie-iulie 2026 29 iunie 2026 – Limba și literatura română, proba E.a) 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului, proba E.c) 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării, proba E.d) 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă, proba E.b) 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00-18:00 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum se desfășoară probele și care sunt condițiile de promovare
Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Astăzi încep probele de competențe la Bacalaureat 2026. Cum se desfășoară examenele și ce trebuie să știe elevii
Probele de competențe din cadrul examenului național de Bacalaureat 2026 încep luni, 8 iunie, și se vor desfășura până pe 17 iunie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației. Candidații vor susține, în mod cronologic, testările pentru comunicarea în limba română și în limba maternă, pentru competențele într-o limbă de circulație internațională și pentru utilizarea tehnologiei informației. Aceste probe au rolul de a evalua modul în care candidații comunică, folosesc informațiile în contexte practice și folosesc competențele digitale pe care le dețin, în activitățile de zi cu zi. Elevii din clasele a XII-a și a XIII-a, inclusiv cei de la seral și frecvență redusă, au încheiat cursurile vineri, 5 iunie 2026, conform calendarului anului școlar. La intrarea în sala de examen, candidații trebuie să prezinte un act de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Regulamentul interzice introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoane mobile. Prima evaluare, proba A, verifică abilitățile de comunicare orală în limba română. Elevii extrag un bilet care conține două texte, unul literar și unul nonliterar, împreună cu cerințe de analiză. După aproximativ 15 minute de pregătire, candidații susțin prezentarea în fața comisiei și răspund întrebărilor profesorilor examinatori. Apoi, Proba B este destinată absolvenților care susțin examenul în limba maternă și are o structură asemănătoare cu cea de la limba română, fiind adaptată limbii studiate, precum maghiara sau germana. În cadrul probei C sunt evaluate competențele într-o limbă de circulație internațională. Testarea include înțelegerea mesajului oral pe baza unei înregistrări audio, exerciții pentru vocabular și gramatică, dar și o probă orală care presupune monolog, citirea unui text și conversație cu profesorii evaluatori. Proba D este cea care include competențele digitale și include susținerea unui test pe calculator. Candidații trebuie să rezolve exerciții legate de folosirea sistemului de calcul, redactarea documentelor, programele de calcul tabelar, navigarea online și folosirea corespondenței electronice. Rezultatul poate fi echivalat pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL. Potrivit Ministerului Educației, fiecare candidat este evaluat de doi profesori examinatori. Unul dintre aceștia este cadrul didactic care a predat disciplina la clasă, iar celălalt este un profesor specialist desemnat de unitatea de învățământ. Dacă apar incompatibilități sau lipsesc profesori disponibili, comisia poate fi completată cu cadre didactice din alte școli. Rezultatele la probele orale și digitale nu sunt exprimate prin note sau calificative de tip „admis” ori „respins”, ci prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Calendarul probelor de competențe la Bacalaureat 2026 8-10 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 10-11 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 11-12 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C 15-17 iunie 2026: Evaluarea competențelor digitale – proba D
Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Matematică și Științe ale naturii. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin miercuri, 20 mai 2026, proba la Matematică și Științe ale naturii din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar, după ce marți au participat la testarea la Limba română, relatează Edupedu. Examenul se desfășoară în timpul programului obișnuit de curs, iar elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rolul acestui examen este de a arăta nivelul de pregătire al copiilor la finalul clasei a IV-a și de a oferi profesorilor și părinților informații despre competențele elevilor. Rezultatele nu sunt afișate public și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente, dar acestea sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev. Cum se desfășoară probele Potrivit prevederilor Ministerul Educației, evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață copiii, de regulă în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a beneficia de un mediu familiar. Înainte de începerea testării, profesorii pregătesc sălile prin îndepărtarea materialelor care ar putea influența rezolvarea subiectelor, astfel încât evaluarea să se desfășoare în condiții corecte pentru toți elevii. Fiecare probă durează 60 de minute, iar la începutul examenului elevii primesc broșura cu subiectele și completează datele de identificare, precum numele, prenumele și unitatea de învățământ. Cum sunt structurate testele Conform metodologiei Ministerului Educației, elevii de clasa a IV-a susțin trei probe distincte. Prima probă a vizat înțelegerea textului scris în limba română, a doua probă este cea de Matematică și Științe ale naturii, iar ultima testare este destinată verificării competențelor de înțelegere a textului scris în limba maternă. Pentru elevii care aparțin minorităților naționale care studiază în limba maternă, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite atât în limba de studiu, cât și în limba română. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar cadrul didactic de la clasă. De asemenea, profesorii implicați în acest proces participă înainte la sesiuni speciale de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de notare. Cum vor fi comunicate rezultatele Rezultatele obținute la Evaluarea Națională de clasa a IV-a nu sunt afișate public și nici nu sunt trecute automat în catalog. Acestea sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La cererea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în calificative sau note. Potrivit procedurilor în vigoare, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în maximum șapte zile de la ultima probă susținută. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, iar profesorii pot decide activități de recuperare, consolidare sau aprofundare, în funcție de nevoile fiecărui elev.
Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Limbă și comunicare. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin marți, 19 mai 2026, proba la Limbă și comunicare din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar. Testarea are loc atât pentru elevii care studiază în limba română și pentru cei care învață în limbile minorităților naționale și se desfășoară în timpul programului normal de curs. Conform regulilor stabilite de Ministerul Educației, elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente între elevi, dar sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui copil, pentru a arăta nivelul de pregătire la finalul clasei a IV-a. Cum se desfășoară probele Evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață elevii, de cele mai multe ori în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a avea un mediu familiar și mai puțin stresant pentru cei mici. La începutul probei, fiecare elev primește broșura cu subiectele și datele de identificare completate. Înainte de testare, profesorii pregătesc sala și îndepărtează orice materiale care ar putea influența rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate testele Potrivit metodologiei Ministerului Educației, structura testelor diferă în funcție de limba în care elevii au studiat. Pentru copiii care au urmat cursurile în limba română, evaluarea include două probe: competențe de înțelegere a textului scris la Limba română Matematică și Științe ale naturii Elevii care studiază în limbile minorităților naționale susțin trei probe: Limba română Matematică și Științe ale naturii înțelegerea textului scris în limba maternă În cazul acestora, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite în limba de studiu, dar și în limba română, pentru a asigura condiții egale de evaluare. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar învățătorul sau profesorul de la clasă. Înainte de începerea corectării, cadrele didactice participă la sesiuni de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de evaluare. Cum sunt comunicate rezultatele Punctajele obținute de elevi nu sunt afișate public și nu sunt trecute automat în catalog. Rezultatele au rol orientativ și sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în note sau calificative. Potrivit metodologiei, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în cel mult șapte zile de la ultima probă. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, precum activități de recuperare, consolidare sau aprofundare. De asemenea, elevii și părinții primesc feedback individual pentru adaptarea parcursului școlar la nevoile fiecărui copil.
Care sunt cele mai bune universități din România în 2026. Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial
Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial care arată care sunt cele mai performante universități din țară. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca își păstrează prima poziție și este urmată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, care a reușit să depășească Universitatea din București. Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, DAN TAUTAN / MEDIAFAX FOTO Schimbări importante la vârful clasamentului Topul din acest an aduce o surpriză majoră în primele rânduri. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a urcat pe locul secund după ce a depășit instituții de prestigiu precum Universitatea din București și Politehnica București. Primele cinci locuri sunt completate de Universitatea Transilvania din Brașov. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Sursa foto: UMFCD Acest top nu este doar o listă de prestigiu, ci are și un rol financiar extrem de important. Ministerul Educației folosește aceste rezultate pentru a împărți 100 de milioane de lei anual către universități. Acești bani sunt destinați cercetării și ajută facultățile să cumpere echipamente noi și să susțină proiectele studenților și profesorilor. Cine sunt premianții din orașele mari Topul primelor zece universități include instituții din toate colțurile țării. Pe lângă cele din București și Cluj, regăsim în primele poziții Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. De asemenea, Universitatea Tehnică din Oradea reușește să rămână în grupul celor mai bune zece instituții din țară. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași În ediția din acest an au reușit să intre în clasament și universități care anul trecut nu se aflau pe listă. Este vorba despre SNSPA din București, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În total, 34 de instituții au fost incluse în acest metaranking, cu două mai multe față de ediția precedentă. Cum se stabilește acest clasament Metarankingul este realizat de o echipă de experți care analizează cât de des apar universitățile românești în topurile internaționale. Experții verifică prezența acestora în clasamentele globale, unde sunt evaluate calitatea cursurilor și rezultatele cercetărilor științifice. Singurele instituții care au obținut un punctaj foarte mare, de peste 20.000 de puncte, sunt „Babeș-Bolyai”, „Carol Davila” și Universitatea din București. Lista completă a universităților incluse în clasament: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Universitatea de Medicină și Farmacia Carol Davila din București Universitatea din București Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București Universitatea Transilvania din Brașov Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași Universitatea de Vest din Timișoara Academia de Studii Economice din București Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Universitatea din Oradea Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Universitatea Politehnica Timișoara Universitatea Dunărea de Jos din Galați Universitatea din Craiova Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara Universitatea Ovidius din Constanța Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București Universitatea Titu Maiorescu din București Universitatea Valahia din Târgoviște Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara Universitatea pentru Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad din Iași Universitatea Tehnică de Construcții din București Universitatea Aurel Vlaicu din Arad Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia AUTORUL RECOMANDĂ: S-a publicat calendarul oficial pentru Titularizare 2026. Când se depun dosarele și care este data probei scrise Câți bani primește un student român prin bursa socială în 2026 Veste bună pentru studenți. Cine primește burse sociale de 925 lei din luna mai