Etichetă: Educație

Loredana Popa, CEO Startech Team, la Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este dezechilibrată

Loredana Popa, CEO Startech Team, a precizat în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” că este mai important să începi un plan decât să ai un plan complex despre cum să ajungi la final. Aceasta spune că în zona de educație ar fi nevoie de îmbunătățiri. „Discuțiile sunt relevante pentru ceea ce înseamnă zona de reskilling, upskilling și de educație. Într-adevăr, cred că fiecare dintre aceste subiecte ar trebui aprofundate în detaliu. Persoanele din zona de decizie să stea la masă, să găsească o alternativă prin care să începem de undeva. Mai important față de a face un plan complet și complex legat de cum ajungem la final mi se pare să începem să vedem cum funcționează, să avem mici victorii și, apoi, să îmbunătățim aceste lucruri pe termen lung. Când vine vorba de îmbunătățire, practic pleci de la rezultate. Și cred că ar trebui o îmbunătățire în zona de educație, că s-a vorbit foarte mult despre educație. Se poate măsura foarte ușor la nivel de indicatori cantitativi mai întâi, adică persoane care aleg să treacă prin programele acestea de formare, retenția în programe, chiar și prezența și ulterior la nivel calitativ. Decizii, ce se întâmplă cu acele persoane pe termen lung, dacă intră, dacă încep să profeseze și să își continue cariera în această arie. Deci totul măsurabil”, a spus Loredana Popa. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Piața muncii nu poate fi influențată” Loredana Popa a precizat, în cadrul conferinței, că piața muncii este dezechilibrată. „Piața muncii cred că este dezechilibrată în mod clar, există la nivel colectiv o teamă, cred că toată lumea știe că AI vine și că aduce eficiență, dar la nivel personal generează extrem de multă frică și mi se pare că angajații se raportează și se gândesc la faptul că vor dispărea joburi. Managerii, antreprenorii sau instituțiile se gândesc la faptul că nu știu spre ce direcție s-o ia, cum se va schimba, în cât timp se va schimba partea aceasta a companiilor, iar raportat la oamenii de HR se gândesc cum să aducă stabilitate într-un context instabil. Și cred că piața forței de muncă la momentul actual nu poate fi influențată sau nu ajută prea mult să influențăm cu direcții motivaționale, cu comunicări, ci mai degrabă cu competență”, a comunicat aceasta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare” Iuliana Morlova, HR Expert si Career Coach:”Dacă roboții sunt mai buni la a fi roboți, oamenii trebuie să fie mai buni la a fi oameni” Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului

Efectele Legii Bolojan: val de demisii în învățământ după creșterea normei didactice

Sistemul de învățământ preuniversitar se confruntă cu un val de plecări după implementarea măsurilor din Legea 141/2005, cunoscută sub numele de „Legea Bolojan”. Potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Educației și Cercetării, aproape 370 de cadre didactice au părăsit sistemul în primele module ale anului școlar 2025-2026. Această reacție vine în contextul în care noua legislație a crescut norma didactică de predare cu o medie de două ore pe săptămână, o modificare fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit Edupedu, datele furnizate de instituție în urma unei interpelări parlamentare arată că 367 de profesori au demisionat în perioada septembrie-decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare și debutante, în timp ce restul de 253 erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului. Pe lângă plecările definitive, ministerul raportează că alte 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă în prezentul an școlar, majoritatea fiind profesori titluari. „Legea Bolojan” a reconfigurat structura normei didactice pentru toate categoriile de personal. Pentru profesorii de gimnaziu și liceu, norma a crescut la 20 de ore pe săptămână, în timp ce învățătorii au acum obligația să desfășoare două ore de pregătire remedială săptămânal. Chiar dacă legislația permite opțiunea de diminuare a normei din proprie inițiativă, această alegere atrage automat tăieri salariale și afectează vechimea în muncă a cadrelor didactice. Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt: pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat) în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister, arată Edupedu. Controversa din jurul acestor măsuri este alimentată și de lipsa unei analize de fundamentare din partea Ministerului Educației. AUTORUL RECOMANDĂ: „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute”

Ministerul Educației oferă peste 39.000 de burse sociale pentru tinerii din mediile dezavantajate. Scopul este prevenirea abandonului școlar

Ministerul Educației anunță o măsură importantă pentru susținerea tinerilor care provin din grupuri vulnerabile. Peste 39.000 de studenți vor beneficia de un ajutor financiar lunar, scopul principal fiind reducerea abandonului școlar. Programul se desfășoară prin parteneriatul dintre Ministerul Educației și UEFISCDI. Banii provin din fonduri europene, prin Programul Educație și Ocupare, și vor fi acordați pentru perioada ianuarie-iulie 2026. „Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării – UEFISCDI, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, a lansat apelul pentru selecția universităților de stat civile acreditate care vor putea acorda burse sociale în cuantum de 925 lei/lună, în perioada ianuarie – iulie 2026, din bugetul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”. Pentru ca studenții să primească acești bani, universitățile de stat trebuie să depună aplicațiile în format electronic. Selecția instituțiilor de învățământ se va face pe baza proiectului destinat prevenirii abandonului școlar la nivel terțiar. „Apelul este lansat pentru implementarea activității A6 – Acordarea de burse sociale studenților proveniți din medii și grupuri dezavantajate, în cadrul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS: 322473, finanțat prin Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021–2027.  AUTORUL RECOMANDĂ: „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute”

15 minute pe zi pot schimba o viață. Fitness pentru mintea copiilor, campania care îi invită pe părinți și profesori să citească cu voce tare

Patru organizații – Asociația InfinitEdu, Fundația Bosch România, Digital Nation și Opera Comică pentru Copii – au adus la aceeași masă 12 edituri și librării din România pentru o mobilizare rar întâlnită în jurul lecturii pentru copii. Împreună, au construit un program de șase săptămâni dedicat părinților, profesorilor și copiilor, cu ateliere, concursuri, vizite ale autorilor în școli și sute de cărți oferite cadou. Organizatorii îi încurajează pe părinți și profesori să citească cu voce tare, să pună întrebări în timpul lecturii și să transforme cele 15 minute zilnice într-un ritual care hrănește imaginația copiilor. „Citiți cu voce tare. Discutați și adresați-vă întrebări în timpul lecturii. Citiți împreună cel puțin 15 minute pe zi. Cultivați-le imaginația. Se vor bucura toată viața”, este îndemnul spotului oficial al campaniei. Pentru părinți: lectură, dialog și zeci de premii „Nu îți poți proteja copilul de maratonul vieții. Dar îl poți pregăti.” Așa începe invitația adresată părinților. Campania a început în luna februarie și se desfășoară pe parcursul a șase săptămâni, până pe 15 martie 2026. Mămici, tătici, bunici și îngrijitori sunt încurajați să transforme lectura într-un ritual zilnic. Participarea înseamnă cel puțin 15 minute de citit pe zi și o conversație sinceră după fiecare poveste. Cei care acceptă provocarea pot câștiga, săptămânal, zeci de premii. Însă miza nu sunt premiile. Organizatorii vorbesc mai ales despre „darurile” pe care le primesc copiii: conexiune autentică, dorința de cunoaștere, un vocabular mai bogat și șanse considerabil mai mari de a-și finaliza studiile și de a avea un viitor stabil. Pentru profesori: două tipuri de concursuri Campania nu se adresează însă doar familiilor. Și profesorii sunt invitați să transforme cititul într-un exercițiu zilnic de gândire la clasă. Cadrele didactice pot participa la două competiții separate. Prima presupune un concurs săptămânal, prin tragere la sorți. Profesorii descriu un moment real de lectură desfășurat la clasă – înainte, în timpul sau după citirea unui text – iar în fiecare săptămână sunt oferite șase premii, câte două pentru fiecare nivel: preșcolar, primar și gimnazial. Pe lângă extragerile săptămânale, campania include și concursul pentru Marile Premii, jurizat. Aici, profesorii își prezintă propriul mod de lucru la clasă: ce texte aleg, ce metode folosesc, cum îi ajută pe copii să gândească dincolo de cuvintele din pagină. Sunt evaluate dovezi concrete din activitatea elevilor: pagini din caiete, scheme, desene sau reflecții care arată cum au înțeles textul. La final, vor fi desemnați trei câștigători, câte unul pentru fiecare nivel de învățământ. Ateliere pentru părinți și copii Campania nu rămâne doar online. Sunt organizate și ateliere față în față pentru părinți și copii, coordonate de formatori și experți în educație, care lucrează direct cu familiile pentru a arăta cum lectura poate deveni un dialog. Sesiunile sunt interactive și oferă modele practice de conversații și exerciții aplicabile acasă. În același timp, programul include și întâlniri dedicate celor care lucrează zi de zi cu lectura: bibliotecari, profesori de gimnaziu, învățători și educatori. Festivalul Cărților Deschise, la Opera Comică pentru Copii În cadrul campaniei, Opera Comică pentru Copii găzduiește și Festivalul Cărților Deschise, un eveniment care pornește de la ideea că lectura nu este doar un act solitar, ci o experiență care poate fi trăită activ. Copiii sunt invitați să citească, să creeze, să exploreze și să intre în dialog cu poveștile, într-un cadru deschis și prietenos. Fiecare ediție include lansări de carte, întâlniri cu autori, vizionări de ecranizări și dezbateri interactive, transformând cartea într-un punct de plecare pentru joc, conversație și imaginație. Pe parcursul festivalului, copiii pot participa la ateliere de lectură, ilustrație și creație, alături de autori și ilustratori contemporani. Programul cuprinde și activități practice, precum realizarea de semne de carte sau exerciții creative care îi apropie firesc de lectură. Intrarea este gratuită. O alianță fără precedent pentru lectură Campania este susținută de 12 edituri și librării partenere, care oferă coduri de reducere, cataloage curatoriate pe vârste și peste 500 de cărți cadou. Este una dintre cele mai ample mobilizări din ultimii ani în jurul lecturii pentru copii, reunind ONG-uri, instituții culturale, edituri și profesori în jurul aceluiași obiectiv. Potrivit organizatorilor, miza este clară: „Să convingem cât mai mulți părinți și profesori să introducă rutine de lectură cu voce tare timp de minimum 15 minute pe zi și să discute cu copiii despre ceea ce citesc”. La final, totul se reduce la un obicei simplu. Dacă lectura devine parte din rutina zilnică, mintea copiilor se antrenează zi de zi. Iar 15 minute pot însemna, peste ani, mai mult decât o poveste spusă înainte de somn.

Merită să mai urmezi studii superioare în 2026? Mulți tineri iau în considerare să nu se mai înscrie la universități. Care sunt motivele

Nu este o noutate că absolvenții din universități cu profil teoretic traversează vremuri dificile. În 1999, când perspectivele pentru mileniul 3 erau mai optimiste, salariul mediu al absolvenților britanici era cu 80% mai crescut decât cel al tinerilor fără facultate. Conform datelor recente, în 2026, salariile sunt cu 45% mai mici, și asta fără a lua în considerare împrumuturile studențești. Între timp, tehnicienii fără facultăți cu profil teoretic, care sunt la mare căutare prin aplicațiile de telefon, câștigă mai bine. Potrivit Financial Times, 41% dintre muncitorii britanici de azi au o diplomă de studii superioare. În 1999, numai 20% o dețineau. Principala cauză a situației actuale este economia de azi. Încă trăim vremuri în care educația universitară servește ca scop semnalarea nivelului de calificare. Însă, pentru că a crescut numărul tinerilor care își doresc să muncească în mediu confortabil la birou sau în telemuncă, numărul absolvenților a crescut, iar oferta de muncă a scăzut considerabil din cauza concurenței, dar și a automatizării. În Statele Unite, spre deosebire de Regatul Unit, absolvenții de facultate câștigă astăzi cu 92% mai mult decât tinerii fără studii superioare. În 1999, câștigau cu 80% mai mult. Dar și ponderea persoanelor cu diplomă a crescut de la 27% la 40%. În majoritatea țărilor dezvoltate (Franța, Canada, Spania și Olanda), câștigurile sunt mai mari în 2026 decât erau în 1996, dar și costurile de trai au devenit copleșitoare. Marea Britanie pare să traverseze o perioadă similară cu cea a Italiei dintre anii 1990-2000, când studenții și absolvenții italieni se plângeau de greutăți din cauza economiei stagnante a țării. Înrăutățirea situației financiare a absolvenților britanici ar putea fi atribuită economiei britanice post-Brexit. Productivitatea și câștigurile absolvenților nu și-au mai revenit după criza financiară din 2008-2010. Din 1990, ponderea pozițiilor de manageri în economia SUA a crescut de la 28 la 39%, iar în Germania de la 19 la 30% . În Marea Britanie, din 1991 încoace, au crescut de la 27 la 33%. Depinde însă și de domeniu. De exemplu, în domeniul artistic, un absolvent britanic câștigă în medie 25.000 de lire sterline pe an, dar abia la cinci ani după absolvirea facultății. În schimb, un absolvent american încasează 48.000 de dolari pe an. John Burn-Murdoch, autorul articolului, propune o soluție pentru ca absolvenții să aibă câștiguri net mai mari: Marea Britanie trebuie să crească productivitatea și să creeze mai multe locuri de muncă calificate pentru a ajunge la nivelul altor țări. De asemenea, sugerează împrumuturi cu dobânzi mai mici. „Asta le va permite mai multor tineri să fie încrezători în a-și urma pasiunile și a-și găsi un loc de muncă mai bun”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:

Toate cele trei moțiuni depuse de Opoziție, respinse. Bolojan: Educația universitară înseamnă mai mult: calitatea, competențele, șansele reale pe piața muncii” / Radu Miruță: Moțiunea de azi este despre un subiect inventat, livrat ca un spectacol de propa

UPDATE 19:32 A treia moțiune, ce îl vizează pe Ministrul Apărării, respinsă A treia moțiune simplă, vizându-l pe Radu Miruță, a fost respinsă, 44 de senatori votând „pentru” și 73 „împotriva”. UPDATE 18:48 „Moțiunea de astăzi este despre un subiect inventat”, spune Radu Miruță despre atacul opoziției Ministrul Apărării, Radu Miruță, a luat cuvântul luni în plenul Senatului, răspunzând moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. El a spus că moțiunea este „un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă”, adăugând că nu reflectă realitatea activității sale sau a ministerului. El a explicat că motivul moțiunii este o declarație tehnică despre Groenlanda, „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. Miruță a insistat că folosirea unei minciuni ca pretext pentru moțiune „nu este doar o pierdere de timp, ci este o jignire atât la adresa Senatului României, cât și la adresa oamenilor pe care cei care au inițiat moțiunea îi reprezintă în Parlament.” Ministrul Radu Miruță a criticat opoziția. „Să transforme o minciună într-o moțiune, să scrie o singură foaie despre ceva mincinos împotriva unui ministru este maximul pe care îl puteți face dumneavoastră? Ignorați în același timp subiecte importante. Cum să dotăm armata, cum să arătăm mai bine respectul față de cei care protejează România, cum să sprijinim rezerviștii și veteranii, cum să gestionăm problemele de securitate din regiune și faceți asta doar pentru câteva titluri bombastice.” „Aveți zero șanse. Mergeți înapoi la cei care vă folosesc și spuneți-le că miliardele din SAFE merg pentru dotarea armatei române, fără firme prietene, fără fire scurte, într-un mod transparent, care vor ajunge să asigure securitatea națională a României, nu buzunarele unora și ale altora.” Miruță a mai spus că România traversează o perioadă grea, dar că soluțiile nu vin prin „sloganuri, nici cu filmulețe făcute de inteligență artificială”, ci prin responsabilitate. „Cu puterea care ne-a fost dată prin votul alegătorilor noștri, avem posibilitatea să alegem ce facem. Să facem bine sau rău, spectacol sau muncă, gargară sau fapte. Eu aleg binele, munca și faptele, care le lasă României copiilor mei măcar un centimetru mai bine decât cea pe care am găsit-o atunci când am preluat mandatul”, a afirmat Miruță. Despre activitatea Ministerului Apărării, el a punctat că face „curățenie unde este cazul pentru a ne asigura că investițiile majore care urmează să vină în România vin într-o casă curată. Proiecte majore de înzestrare a armatei române prin SAFE, cu achiziții comune pentru prețuri mai mici și producții în România pentru a dezmorții industria națională de armament. Suntem permanent în contact cu aliații noștri din NATO pentru cele mai bune decizii înspre întărirea securității Mării Negre și a flancului estic.” „Moțiunea asta nu spune nimic despre mine pentru că nu e nimic real în ea, dar spune multe despre dumneavoastră. Că aveți zero proiecte legislative pe care le-ați propus, dezbătut și le-ați trecut în interesul cetățenilor.”, a spus Miruță. „Ce alegeți dumneavoastră, dragi colegi de la AUR, care nu reușiți să livrați nimic în afară de gargară, e ceea ce vă aparține. Asta e și frumusețea democrației. Să fim de acord, dar să ne contrazicem pe argumente și să ne măsurăm competența politică pe ceea ce am făcut, nu pe ceea ce spun alții că am și-o făcut.”, a spus Miruță despre opoziție. UPDATE 18:40 A treia moțiune, cea împotriva lui Radu Miruță, dezbătută acum în Senat La scurt timp după încheierea votului pentru a doua moțiune simplă, senatorii au demarat dezbaterile asupra celei de-a treia moțiuni, îndreptată împotriva ministrului USR al Apărării, Radu Miruță. Moţiunea „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, anunţată în vacanţa parlamentară, a fost depusă săptămâna trecută în plenul Senatului şi semnată de 41 de parlamentari (28 senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România). UPDATE 18:37 A doua moțiune a fost respinsă După o dispută legată de procedura de vot, moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, a fost respinsă. 44 senatori au votat „pentru”, 74 „împotrivă” și 2 s-au abținut. UPDATE 18:35 Moțiunea este supusă la vot Moțiunea de cenzură împotriva ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, este supusă acum la vot secret în Senatul României. UPDATE 18:27 Senatoarea Olga Onea: „Elev Ilie Bolojan, la educație sunteți repetent” Senatoarea Olga Onea, acum membră a grupului Pace – Întâi România, a adresat premierului Ilie Bolojan o serie de cinci întrebări, legat de problemele din sistemul educațional. „Elev Ilie Bolojan, astăzi dați test. Prima întrebare: ce faceți când un profesor moare sau se pensionează și copiii rămân fără predare? Nota 4. A doua întrebare: cum explicați că la matematică, fizică și chimie predarea este asigurată de profesori necalificați sau deloc? Nota 4. A treia întrebare: cum explicați plecarea numeroasă a cadrelor didactice din sistem? Nota 4. A patra întrebare: ați închis școli sub pretextul optimizării, iar acum elevii fac naveta zeci de kilometri. Nota 1. A cincea întrebare: de ce ați redus bursele studenților și apoi vă mirați de creșterea abandonului universitar? Nota 1”. „Elev Ilie Bolojan, ați avut cinci întrebări și ați răspuns greșit la toate. La educație sunteți repetent. Opriți-vă, ați dus țara în gard”, a mai spus senatoarea. UPDATE 18:15 PSD, tăcut la moțiunea împotriva lui Bolojan, deși a criticat acordul UE-Mercosur Deși la prima moțiune simplă referitoare la acordul UE-Mercosur reprezentanții PSD au intervenit pentru a critica decizia, la această moțiune ce-l vizează pe Bolojan au refuzat să ia cuvântul. „Pentru autorii moțiunii de azi, toate acestea nu contează”, spune Ilie Bolojan despre educația universitară Ministrul interimar al Educației, premierul Ilie Bolojan, a luat cuvântul luni în plenul Senatului pentru a răspunde moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție. Bolojan a spus că educația universitară nu se reduce doar la burse sau transport, ci trebuie să se concentreze pe calitate, competențe și șanse reale pe piața muncii. „Burse, transport, condiții de trai. Sunt subiecte importante, dar educația universitară înseamnă cu mult mai

Cele trei moțiuni depuse de Opoziție, dezbătute chiar acum în Senatul României. Mesajul președintelui Senatului: Cine votează se aliniază cu AUR”

UPDATE 16:03 Cele trei moțiuni depuse de partidele de Opoziție împotriva acordului UE-Mercosur, premierului Ilie Bolojan ca ministru interimar la Ministerul Educației și ministrului Apărării, Radu Miruță, vor fi dezbătute în foarte scurt timp în plenul Senatului României. Mircea Abrudean cere unitate în Coaliție și respingerea moțiunilor Opoziției: „Toate cele trei moțiuni simple trebuie respinse” Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis luni un mesaj, pe Facebook, către partidele din Coaliția de guvernare, înainte de votul asupra celor trei moțiuni simple depuse de Opoziție. Abrudean a cerut ca aceste moțiuni să fie respinse și a declarat că este foarte important sprijinul politic pentru Guvernul actual. „Astăzi, în Senatul României, toate cele trei moțiuni simple depuse de opoziție trebuie respinse fără echivoc. Partidele coaliției au datoria de a demonstra solidaritate cu Guvernul, așa cum este firesc într-o majoritate politică și de guvernare responsabilă. Stabilitatea și coerența actului de guvernare depind de această unitate”, a scris Mircea Abrudean pe Facebook. Știrea inițială Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna trecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.

Cele trei moțiuni depuse de Opoziție vor fi dezbătute luni în Senat

Potrivit ordinii de zi a Senatului, moțiunile depuse săptămâna tdecută de Opoziție vor fi dezbătute și votate începând cu 16.00. Cele trei moțiuni simple au fost depuse de senatorii AUR, POT și PACE – Întâi România. Prima dintre ele vizează modul în care Guvernul a gestionat Acordul UE-Mercosur. Inițiatorii susțin că România a acceptat înțelegeri importante fără o dezbatere publică reală și fără o analiză a efectelor asupra economiei. În text se arată că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și poartă titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”. În textul moțiunii sunt criticate afirmațiile publice despre posibile misiuni militare în Groenlanda. A treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, și se referă la situația elevilor și studenților. Inițiatorii au afirmat că politicile recente au afectat direct sprijinul financiar acordat tinerilor.

Ministerul Educației a lansat în consultare calendarul înscrierii în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2026-2027

„Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare. Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Educației.  Ministerul anunță că Recomandarea de înscriere în învățământul primar va fi eliberată, la solicitarea părinților, de către grădinița frecventată de copil.  În cazul copiilor care nu au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate, evaluarea și recomandarea vor fi realizate de către Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) sau de către Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE).  Conform calendarului propus, perioada pentru depunerea solicitărilor, evaluarea copiilor și eliberarea recomandărilor este stabilită între 16 și 30 martie 2026.  Prima etapă Prima etapă a procesului începe pe 31 martie și se desfășoară până pe 6 mai 2026. În acest interval, părinții sau reprezentanții legali trebuie să completeze cererile-tip de înscriere, fie online, fie direct la unitatea de învățământ dorită și depunerea acestora.  Repartizarea propriu-zisă din prima etapă va avea loc după următorul program: 6 – 11 mai: Procesarea cererilor și repartizarea copiilor la școala de circumscripție. 13 – 20 mai: Procesarea cererilor pentru cei care solicită înscrierea la o altă unitate decât școala de circumscripție, pe locurile rămase libere. 21 mai: Afișarea listelor cu copiii înscriși și a numărului de locuri rămase disponibile. A doua etapă În perioada 22 mai și 16 iunie 2026 ar urma să se desfășoare a doua etapă. Aceasta va avea următorul program:  25 – 29 mai: Depunerea cererilor de înscriere la școala aflată pe prima poziție din cele trei opțiuni exprimate de părinți. 2 – 8 iunie: Validarea cererilor la unitatea de învățământ. 16 iunie: Afișarea listelor finale cu copiii înscriși la fiecare școală. Perioada de siguranță Proiectul prevede și o perioadă de siguranță între 1 și 4 septembrie 2026, destinată soluționării de către inspectoratele școlare a cererilor pentru copiii care nu au fost încă înscriși sau a oricăror alte situații speciale.  „Forma finală a Calendarului va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit pe adresa de e-mail dedicată consultării publice pentru acest proiect și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS) de la nivelul Ministerului Educației și Cercetării”, se arată în închierea mesajului.

Ilie Bolojan despre Educație: Ar fi recomandat să avem un nou ministru înainte de aprobarea bugetului

Viitorului Ministerului Educației „Ar fi recomandat să avem un nou ministru al educației înainte de aprobarea bugetului, în așa fel încât termenii generali ai bugetului, aspectele prioritare care țin de construcția bugetului pe educație, să fie analizate de noul ministru”, a declarat Bolojan, vineri, într-un interviu acordat publicației G4Media.  Șeful Guvernului a precizat că, în perioada următoare, vor fi analizate mai multe variante privind conducerea Ministerului Educației, urmând ca Partidul Național Liberal să vină cu o propunere.  Bolojan a precizat că există mai multe variante de nume, susținând: „în momentul în care ele vor fi finalizate, vom discuta în conducerea PNL și vom veni cu o propunere”.  Explicațiile privind măsurile de austeritate Premierul a respins ideea unei reveniri asupra măsurilor de austeritate adoptate în decursul anului 2025, declarând: „Din punctul meu de vedere, nu cred că se pune această problemă”.  Acesta a punctat că măsurile s-au axat pe două paliere, norma activă și burse, subliniind comparația cu alte state europene.  „În Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore. Aici trebuie să discutăm foarte deschis lucrurile. O normă didactică de 20 de ore este media minimă europeană. Deci nu este ceva greu”, a declarat premierul.  Privind situația burselor, Bolojan a spus: „ În al doilea rând a fost o reducere a burselor cu aproximativ 30% maxim per total, per anvelopă. Ori gândiți-vă că noi aveam burse de vreo 180 de milioane prin 2021 și în 2024 am ajuns la 4,7 miliarde”.  Șeful Guvernului a atras atenția că bursele trebuie să reflecte fie performanța școlară, fie sprijinul social: „Bursa este sau un rezultat al meritului, ceea ce înseamnă că stimulezi performanța sau un efect a unei situații sociale problematice în care copiii trebuie ajutați să rămână la școală, să vină la școală”.  „Dacă vrem, într-adevăr, calitatea vieții de tip european, trebuie să facem și eforturi, măcar care să se apropie la acest nivel. Dacă vrem să recuperăm pe cinstite, trebuie să fim conștienți că nu poți recupera decât cu eforturi mai mari decât alții”, a mai declarat premierul.