Cât cheltuie România pe educație în comparație cu Franța
Câți bani cheltuie Guvernul României pe educație în comparație cu Franța, unde elevii protestează din 18 septembrie 2026 ? În condițiile în care Guvernul Franței cheltuie un buget considerabil pe sectorul învățământului public – aproape 200 de miliarde de euro au fost cheltuiți anul trecut, echivalentul a 6,7% din PIB. Și totuși, elevii din Franța protestează din cauza condițiilor precare din licee, în timp ce în România încă sunt școli în sate care n-au electricitate, apă curentă și nici măcar o baie cu toalete după standarde moderne. Programa școlară este prea încărcată în raport cu performanțele educaționale ale țării la nivel internațional. Raportul PISA din 2025 arată că 48% dintre elevii români au dificultăți să înțeleagă un text. Elevii din liceele Franței protestează de două săptămâni pe seama condițiilor din școli, claselor supraaglomerate și personalul redus de profesori. Loading … Cauzele protestelor din Franța Se plâng de clădirile aflate în stare avansată de degradare, de programele școlare supraîncărcate, de sistemul online deficitar de admitere la studii universitare, Parcoursup. De asemenea, liceenii s-au plâns și de temperaturile din clasele școlare pe durata verii caniculare – 40 grade Celsius. În medie, fiecare clasă școlară a ajuns să aibă între 32 și 35 de elevi.Protestatarii au recurs la blocarea școlilor, demonstrații, ocuparea sediilor educaționale, dar și la acte de vandalism, incendieri, jafuri și confruntări cu forțele de ordine. Protestele nu dau semn că se vor opri prea curând. Demonstrațiile din 29 septembrie s-au sincronizat cu greva națională din sectorul public, când profesorii s-au alăturat bugetarilor în protestul împotriva înghețării salariilor. Bilanțul protestelor De la începerea protestelor din 18 septembrie Guvernul francez este acum sub presiuni din cauza creșterii datoriei naționale. Ministerul de Interne din Franța a raportat 1.949 de arestări la 1 octombrie. Ministerul Justiției susține că 1.793 de persoane au fost plasate în custodie. 90% dintre protestatarii arestați sunt minori. Franța vs România: Cheltuielile în educație În 2025, guvernul francez a cheltuit 199,2 miliarde de euro pe educație, cu 2,4 miliarde de euro mai mult în comparație cu 2024, arată statisticile Ministerului Educației Naționale din Franța, citate într-o analiză publicată de Al Jazeera. 60 miliarde de euro (30,1%) – învățământul primar 73,7 miliarde de euro (37%) – învățământul secundar 45,6 miliarde de euro (22,9%) – învățământul liceal 19,7 miliarde de euro (9,9%) – învățământul postliceal Cheltuielile pentru educație s-au dublat din 1980, chiar și cu inflația luată în considerare. Și costurile au crescut din anii 1990. În comparație, Guvernul Bolojan a cheltuit anul trecut 61,5 miliarde de lei (12,4 miliarde de euro), adică, doar 3,23% din PIB. potrivit Edupedu. România a cheltuit de 16 ori mai puțin decât Franța. Clasamentul țărilor europene care au cheltuit cel mai mult pe educație, în 2024 Țările europene care au cheltuit cel mai mult pe educație în 2024 au fost: Suedia – 7,3% din PIB Islanda – 7% din PIB Belgia, Estonia, Finlanda – 6,3% din PIB Letonia – 6,1% din PIB Franța se află pe locul 13, cu 5,1% din PIB. Iar țările care au cheltuit cel mai puțin pe educație sunt: Regatul Unit – 4,1% din PIB Italia – 4,0% din PIB România – 4,0% din PIB Grecia – 3,9% din PIB Irlanda – 2,7% din PIB Potrivit datelor UNESCO, a Băncii Mondiale și a Biroului pentru Statistici Naționale, în 2026, Franța a cheltuit semnificativ mai mult pe sănătate – 11,9%. în timp ce România a investit numai 5,8% din PIB. La capitolul apărare, România a cheltuit 2,3% din PIB în contextul creșterii amenințării ruse, cu 0,1% mai mult în comparație cu Franța (2,1%). Sursa Foto: Shutterstock/Hepta
Nicușor Dan: România își consolidează parteneriatul cu SUA prin programe educaționale. 70 de liceeni români vor putea studia în America
Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite se consolidează tot mai mult în domeniul educației, prin programe care oferă tinerilor oportunități de studiu. Șeful statului a anunțat miercuri că, prin programele FLEX Global și FLEX Global Abroad, până la 70 de elevi români vor putea studia în Statele Unite în anul școlar 2027-2028, iar până la 20 de elevi americani vor putea veni să studieze în România. „Un parteneriat strategic solid înseamnă colaborări și proiecte comune de succes în multiple domenii, care au un impact pozitiv pentru oameni. Relația României cu Statele Unite ale Americii se consolidează permanent, inclusiv în sfera educației, prin inițiative cu rezultate remarcabile precum Future Leaders Exchange, cu cele două programe FLEX Global și FLEX Global Abroad”, a transmis președintele României pe pagina sa de X. Potrivit președintelui, prin programul FLEX, unul dintre cele mai importante programe internaționale pentru liceeni, până la 70 de elevi români vor locui împreună cu familii americane și vor putea studia, în anul școlar 2027-2028, în unități de învățământ din SUA. Numărul burselor disponibile pentru liceenii români este în creștere față de anul trecut. În 2025, 20 de elevi români au beneficiat de această oportunitate. „Prin intermediul FLEX, unul dintre cele mai competitive programe internaționale pentru liceeni, până la 70 de elevi români vor locui împreună cu o familie americană și vor putea studia, în anul școlar 2027-2028, în unități de învățământ din SUA, și, în același timp, până la 20 elevi americani vor putea veni să studieze în România. Este o creștere semnificativă de burse pentru tinerii români față de anul trecut, când de această oportunitate s-au putut bucura 20 de liceeni români”, a declarat Nicușor Dan. Președintele României spune că experiența oferită de program nu se limitează la studiile pe care elevii le urmează în Statele Unite. „Experiența FLEX nu aduce doar beneficii academice. După revenirea în România, liceenii rămân implicați în școlile și comunitățile lor locale prin activități de voluntariat, prin diverse proiecte educaționale, valorificând astfel competențele și ceea ce au asimilat din interacțiunile pe care le-au avut în societatea și cultura americană”, a transmis Nicușor Dan. Bursele sunt cofinanțate de România și SUA Bursele pentru programele FLEX Global și FLEX Abroad Global sunt cofinanțate de Ministerul Educației și Cercetării din România și Departamentul de Stat al SUA. Programele sunt administrate de American Councils for International Education (ACIE), iar liceenii români pot începe să își depună aplicațiile, care vor intra ulterior într-un proces de selecție. „În acest context, mă bucur că am avut la începutul acestei săptămâni o discuție productivă cu doamna Lisa Choate, Președinte ACIE și domnul Carter Johnson, Director regional ACIE despre educație și despre cum îi putem sprijini concret pe tinerii români în a-și dezvolta multiple competențe”, a declarat președintele României.
Petrișor Peiu critică poziția lui Nicușor Dan privind AUR: Iată ce redute de stabilitate apără
Într-o postare publicată luni pe Facebook, Peiu enumeră mai multe probleme pe care le consideră rezultatul actualei guvernări. Printre acestea, senatorul AUR menționează deficitul bugetar, inflația, deficitul de cont curent, costurile de împrumut ale statului și evoluția cursului valutar. Peiu afirmă, de asemenea, că România se află pe penultimul loc în UE la testele PISA și susține că țara are probleme în domeniul educației și al cercetării. „Iată ce redute de stabilitate apără Nicușor Dan de AUR”, a scris Petrișor Peiu, prezentând o listă de indicatori economici și sociali pe care îi consideră relevante pentru situația României. Senatorul AUR critică și evoluția cursului de schimb, susținând că euro a ajuns de la un nivel de sub 5 lei la aproximativ 5,34 lei în ultimul an. El leagă această evoluție de promisiunile făcute în campania prezidențială privind menținerea stabilității monedei naționale. Președintele Nicușor Dan a afirmat că o eventuală participare a AUR la guvernare ar putea afecta relațiile României cu partenerii externi și stabilitatea financiară. La rândul său, Peiu susține că AUR nu intenționează să afecteze stabilitatea financiară a statului și afirmă că formațiunea urmărește reducerea cheltuielilor publice.
Elevii din România petrec mai puțin timp la școală și au vacanțe mai lungi față de copiii din alte state
Față de copiii din alte state, elevii din România petrec mai puțin timp la școală și au vacanțe mai lungi, conform unor rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). De asemenea, rapoartele mai arată că deși unii dascăli români din ciclul primar câștigă, în medie, mai mult decât alți angajați care au studii superioare, sistemul de învățământ se confruntă cu un deficit de personal. Elevii români au mai puține ore de curs și vacanțe mai lungi decât cei din alte state. În învățământul primar, diferența depășește 260 de ore anual. Pe de altă parte, România alocă educației aproape jumătate din suma medie investită de țările dezvoltate. Totuși, în unele școli, deficitul de profesori rămâne o problemă. Astfel de date sunt disponibile în rapoartele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Loading … Elevii din România petrec mai puțin timp la școală și au vacanțe mai lungi față de copiii din alte state. Foto: Shutterstock În clasele primare, elevii din România au, în medie, 540 de ore de curs pe an, față de 804, care este media OCDE. La gimnaziu, diferența se reduce. Sunt 834 de ore de curs în România, comparativ cu 909 ore la care participă elevii din celelalte state. În România, în schimb, vacanțele sunt mai lungi. Elevii din ciclul primar au 16,6 săptămâni libere anual, cu circa 3 săptămâni peste media statelor OCDE. Profesorii români din ciclul primar câștigă, în medie, cu 14% mai mult decât angajații cu studii superioare din alte domenii. Cu toate acestea, aproape 3% dintre posturile didactice sunt vacante. România cheltuiește anual circa 7.300 de dolari pentru fiecare elev sau student, față de 13.600 de dolari, media OCDE. Educația a primit 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, comparativ cu 4,2% în țările prezente în rapoartele organizației. Ce arată un raport despre salariile cadrelor didactice Un raport recent al organizației arată, de altfel, că salariile profesorilor români din învățământul secundar inferior au devenit mai competitive. În 2025, acestea au fost cu aproximativ 5% peste veniturile medii ale altor angajați cu studii superioare. În 2023, profesorii câștigau cu circa 13% mai puțin decât această categorie. Raportul OCDE indică, astfel, o îmbunătățire semnificativă a remunerării în doar 2 ani. „În România, salariile cadrelor didactice sunt mai competitive în raport cu cele ale altor angajați cu studii superioare decât în majoritatea țărilor OCDE. În 2025, salariile efective ale profesorilor din învățământul secundar inferior au fost cu aproximativ 5% mai mari decât câștigurile medii ale altor angajați cu studii superioare din țară, în timp ce, la nivelul OCDE, acestea sunt, de regulă, mai mici. Această situație reflectă, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă a remunerării cadrelor didactice în ultimii ani. În 2023, salariile profesorilor din învățământul secundar inferior erau cu aproximativ 13% mai mici decât câștigurile medii ale altor angajați cu studii superioare, ceea ce indică o trecere de la un dezavantaj salarial la un avantaj salarial modest în decurs de doar doi ani”, se arată într-un raport. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Buget lapte și corn: 1,86 milioane elevi primesc alimente
Guvernul a aprobat bugetul pentru programul care aduce în instituțiile de învățământ lapte, corn și fructe pentru elevi. În acest sens, bugetul alocat este de peste 800 de milioane de lei pentru produsele aferente anului școlar 2026-2027. Peste 1,8 milioane de elevi și preșcolari vor primi gratuit lapte, fructe, legume și produse de panificație în anul școlar 2026-2027. Guvernul a alocat pentru program 802,4 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 376 de milioane de lei, este destinată laptelui și produselor lactate. Loading … Programul va ajunge la 1.864.474 de preșcolari și elevi în anul școlar 2026-2027. Din această sumă, 89,1 milioane de lei vin de la Uniunea Europeană, iar 713,3 milioane de lei sunt asigurate de România, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pentru distribuirea gratuită a laptelui și produselor lactate au fost alocate 376,2 milioane de lei. Alte 37,3 milioane de lei sunt destinate măsurilor educative asociate programului. Guvernul alocă peste 800 de milioane de lei pentru programul cu lapte, corn și fructe „În ședința de Guvern din data de 28 august 2026, a fost aprobată Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2023-2029, precum și pentru stabilirea bugetului pentru anul școlar 2026-2027. Actul normativ asigură continuitatea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene și stabilește detaliile financiare și logistice pentru anul școlar 2026-2027, adresându-se unui număr total de 1.864.474 preșcolari și elevi. Astfel, a fost stabilit bugetul total pentru anul școlar 2026-2027, respectiv suma de 802.447.000 lei (aproximativ 157,4 milioane euro). Sursele de finanțare sunt defalcate după cum urmează: Ajutor financiar UE: 89.100.000 lei (inclusiv 1.615.000 lei pentru evaluarea programului). Ajutor financiar național: 713.347.000 lei. Alocarea fondurilor pe categorii de produse și măsuri educative: Lapte și produse lactate: 376.214.000 lei pentru distribuție gratuită + 37.289.000 lei pentru măsuri educative aferente. Produse de panificație (corn/baton/biscuiți/covrigei): 242.307.000 lei. Fructe și legume: 107.393.000 lei + 37.289.000 lei pentru măsuri educative aferente. Evaluarea programului: 1.955.000 lei. Bugetul a fost creionat pe baza numărului total de beneficiari (1,86 milioane de elevi și preșcolari), a limitei valorii zilnice per elev și a numărului de zile de distribuție corelat cu structura anului școlar 2026-2027. Pentru implementarea Programului au fost defalcate sumele repartizate definitiv României prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/873, atât pentru anul școlar 2026-2027, cât și ajustările pentru anul școlar 2025-2026 (care includ suplimentări față de repartizarea inițială pentru fructe și lapte), în valoare de 366.978 euro”, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
De ce nu pot fi mulțumiți bugetarii: Pîslaru spune că sindicatele cer 27 de miliarde de lei, dar România nu îi are
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține la B1 TV că sindicatele din sectorul bugetar au formulat revendicări care, cumulate, ajung la aproximativ 27 de miliarde de lei, în timp ce proiectul de lege aflat în discuție urmărește să asigure echitatea salarială în limitele bugetului disponibil. Pîslaru afirmă că numai pentru Educație și Sănătate solicitările sindicale au ajuns la aproximativ 14-15 miliarde de lei: circa 9 miliarde pentru educație și 5 miliarde pentru sănătate. Pîslaru susține că România nu dispune de fondurile necesare pentru varianta de proiect în valoare de 15,5 miliarde de lei, pe care spune că l-a primit la preluarea mandatului. „Problema este că trebuie să ai 15,5 miliarde și am tot explicat că nu îi avem. Și nu îi avem din cauza dezmățului bugetar pe care l-au produs guvernele anterioare. Deci aici este o chestiune, dacă vreți, de maximă ipocrizie. Pe de o parte duci bugetul în faliment și ajungi la deficitul ăsta mare și acum te plângi tot tu”, comentează Pîslaru. Pîslaru: Veniturile salariale vor fi protejate Ministrul a respins afirmațiile potrivit cărora proiectul ar urma să ducă la scăderi de salarii. El spune că mecanismul de protecție a veniturilor a fost introdus în proiect și ulterior detaliat împreună cu Ministerul Justiției. Potrivit lui Pîslaru, protecția se aplică inclusiv în cazul angajaților noi, al schimbării postului sau al transferului în administrație, astfel încât veniturile salariale să nu scadă. Ministrul a acuzat sindicatele că au transmis mesaje care au alimentat temerile privind reduceri salariale și a susținut că angajații pot verifica impactul măsurilor prin simulatoarele puse la dispoziție de autorități. De la 15,5 miliarde la 8 miliarde de lei Pîslaru a explicat că, la preluarea mandatului, a primit un proiect estimat la 15,5 miliarde de lei, iar ulterior a lucrat la o variantă de aproximativ 8 miliarde de lei, împreună cu Banca Mondială și echipa guvernamentală. O versiune de 8 miliarde de lei a fost publicată inițial, iar o altă variantă, de 12,3 miliarde de lei, a fost publicată la 17 iulie, potrivit ministrului. El susține că partidele au convenit ca proiectul să fie redus la 8 miliarde de lei și respinge comparația dintre această variantă și proiectul de 15,5 miliarde de lei, pe care îl atribuie perioadei anterioare. „Este mult mai ușor să te ascunzi, să nu scoți niciun proiect ca să nu-ți sară sindicatele în cap. Să le promiți lucruri”, a afirmat Pîslaru, referindu-se la modul în care PSD ar fi gestionat discuțiile cu sindicatele în trecut. Ministrul susține că, în 2024, unor sindicate din sănătate și educație li s-ar fi creat așteptări privind creșteri și grile salariale care nu au fost ulterior transpuse într-un proiect public. „Medierea de la Cotroceni a readus sindicatele la discuții” În privința negocierilor cu sindicatele, Pîslaru a afirmat că administrația prezidențială a avut un rol de mediere și că discuțiile au fost reluate după ce unele organizații sindicale au refuzat să mai participe. El a calificat medierea drept un succes și a spus că, în urma discuțiilor, autoritățile au putut identifica mai clar solicitările sindicatelor. Ministrul a susținut, totodată, că Guvernul nu a avut libertatea de a comunica public proiectul în același mod ca un Executiv cu puteri depline, deoarece demersul a fost construit în cadrul negocierilor politice facilitate de administrația prezidențială. „Medierea administrației prezidențiale este un succes. Și chiar îi mulțumesc președintelui și consilierul prezidențial pentru că i-a adus la masă înapoi. Sindicatele s-au întors înapoi la masă. Am putut să discutăm cu ele, să înțelegem exact ce vor. De acolo am aflat că la Educație cerința era de 10 miliarde de lei recalculată la 9 miliarde de lei doar pentru sectorul de Educație. La Sănătate, cerința pusă cap la cap era de 5 miliarde. Deci dacă era să mergem doar pentru educație și sănătate, se cereau 15 miliarde. Hai, 14. Asta dintr-un total de 27 de miliarde care au fost puse pe masă ca cerințe din partea sindicală. Ceea ce e important, sunt multe alte sectoare în care sindicatele cu care am discutat s-au comportat civilizat. Nu sunt deloc entuziaste sau să spună, vai ce lucruri minunate se întâmplă, dar au înțeles că nu este o lege de măriri salariale, ci de echitate. Au înțeles că există un buget limitat și că bugetul este cam proporțional cu cât de mare e familia ocupațională în total în administrație. Deci sunt și sindicate care au înțeles”, a mai spus Pîslaru.
Vot la limită pentru eliminarea admiterii paralele la liceu | Amendamentele USR trec cu 14-13
Amendamentele depuse de USR pentru eliminarea admiterii paralele la liceu au fost adoptate, luni, în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților. Anunțul a fost făcut de senatorul USR Ștefan Pălărie, care susține că propunerile au primit 14 voturi „pentru” și 13 „împotrivă”, cu sprijinul parlamentarilor PNL și AUR. „Vă transmit că amendamentele au trecut” Potrivit lui Pălărie, amendamentele urmăresc eliminarea examenului de admitere organizat separat de liceele care optează pentru această procedură. „Chiar acum, live, din comisia de învățământ de la Camera Deputaților, vă transmit că amendamentele USR cu privire la admiterea paralelă la liceu au trecut!”, a scris senatorul pe Facebook. „Acest examen paralel și stupid” El a precizat că USR a depus amendamentele după ce PSD nu ar fi susținut introducerea pe ordinea de zi a proiectului partidului care prevedea abrogarea admiterii paralele. „Adică amendamentul să eliminăm acest examen paralel și stupid”, a transmis Pălărie. Senatorul USR a acuzat PSD că nu a urmărit, în realitate, eliminarea admiterii paralele, ci amânarea aplicării examenului. „PSD nu a pus proiectul USR pe ordinea de zi. PSD nu voia de fapt abrogarea admiterii paralele! În final noi, USR, am depus amendamentele și ele au fost admise”, a afirmat Pălărie. „Uite că ne aliniem spre bine!” Potrivit acestuia, rezultatul votului a fost posibil cu sprijinul parlamentarilor PNL și AUR. „Cu votul colegilor din PNL și din AUR. Am câștigat 14-13. Uite că în ultimul ceas pare să ne aliniem cu toții spre bine”, a scris senatorul. Pălărie a mai susținut că PSD a reacționat prin suspendarea ședinței comisiei până marți. „P.S. PSD s-a supărat. Au suspendat ședința până mâine”, a adăugat senatorul USR. Adoptarea amendamentelor în comisie reprezintă un pas în procedura parlamentară. Eliminarea efectivă a admiterii paralele depinde în continuare de parcurgerea etapelor legislative și de voturile din plen.
Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas
Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.
Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Elevii susțin astăzi proba la matematică sau istorie. Cum sunt structurate subiectele
După proba scrisă la limba și literatura română, care a avut loc luni, absolvenții înscriși la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2026 susțin marți, 11 august, proba obligatorie a profilului. În funcție de specializarea urmată, candidații dau examenul la matematică sau istorie. Testarea începe la ora 09:00, iar elevii au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor. Testele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și sunt transmise simultan către toate centrele de examen din țară. Matematica este una dintre disciplinele de la proba obligatorie a profilului și este susținută, în această sesiune, de absolvenții care au urmat filiera teoretică, profilul real, filiera tehnologică și, în funcție de specializare, anumite profiluri din învățământul vocațional. Pentru specializările la care disciplina obligatorie este istoria, examenul are loc în aceeași zi. Elevii care au urmat profilul uman, filologie sau științe sociale, susțin proba la istorie în locul celei de matematică. La această probă participă absolvenții care nu au promovat bacalaureatul în sesiunile anterioare, cei care nu s-au prezentat la probele programate sau candidații care mai au de susținut doar anumite discipline. Notele obținute anterior la probele promovate pot fi recunoscute, la cerere, în condițiile prevăzute de metodologia examenului. Cum se desfășoară examenul Accesul candidaților în sălile de examen este permis până la ora 08:30, pe baza unui act de identitate valabil. Proba începe la ora 09:00. Înainte de distribuirea subiectelor, elevii își completează datele personale în spațiul special destinat de pe foaia-tipizată. Lucrările trebuie redactate cu cerneală sau pastă de culoare albastră. Pentru realizarea schemelor și desenelor este permis creionul negru. În ceea ce privește proba de matematică, pot fi folosite instrumente de desen, însă mijloacele de calcul sunt interzise să fie folosite de către elevi. Candidații au la dispoziție 180 de minute, adică trei ore, pentru rezolvarea subiectelor. Timpul de lucru începe după încheierea distribuirii subiectelor în fiecare sală. În situații excepționale, care nu sunt imputabile candidaților, durata probei poate fi prelungită cu cel mult o oră, potrivit metodologiei și procedurilor aplicabile. Elevii care termină mai devreme își pot preda lucrările, însă pot părăsi sala numai după ce a trecut cel puțin o oră de la distribuirea subiectelor. Pe durata examenului sunt interzise comunicarea între candidați, folosirea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive electronice, precum și deținerea unor materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate subiectele la matematică Subiectele sunt elaborate în funcție de programa de examen și diferă în funcție de profilul și specializarea absolvite. Candidații primesc una dintre cele patru variante de examen: matematică-informatică, științe ale naturii, pedagogic sau tehnologic. Primul subiect este format din șase exerciții, fiecare notat cu câte cinci puncte. Cerințele acoperă conținuturi din programa specifică fiecărui profil și pot viza calcule algebrice, funcții, ecuații, probabilități, trigonometrie sau geometrie. Subiectele al II-lea și al III-lea cuprind câte două probleme, fiecare împărțită în trei cerințe. Pentru rezolvarea acestora, candidații trebuie să aplice formule și proprietăți matematice, să efectueze corect calculele și să prezinte etapele raționamentului. În funcție de varianta de examen, cerințele pot include elemente de algebră, analiză matematică sau geometrie, în limitele programei corespunzătoare specializării. Când sunt publicate subiectele și baremele Subiectele și baremele de evaluare pentru sesiunea de toamnă a bacalaureatului 2026 sunt publicate după încheierea fiecărei probe, începând cu ora 15:00. Acestea pot fi consultate pe platforma dedicată examenelor naționale, subiecte.edu.ro, în secțiunea „Subiecte și bareme”. La probele scrise, punctajul maxim este de 100 de puncte. Dintre acestea, 90 de puncte sunt acordate pentru rezolvarea cerințelor, iar 10 puncte sunt acordate din oficiu. Calendarul probelor scrise, sesiunea de toamnă 10 august – Proba E.a): Limba și literatura română 11 august – Proba E.c): Proba obligatorie a profilului, Matematică sau Istorie 12 august – Proba E.d): Proba la alegere a profilului și specializării 13 august – Proba E.b): Limba și literatura maternă Când se afișează rezultatele Rezultatele inițiale vor fi afișate pe data de 18 august, în aceeași zi în care candidații vor putea să își vizualizeze lucrările și să depună contestații, între orele 14:00 și 18:00. În perioada 19-20 august este programată vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor, iar acestea vor fi soluționate în perioada 20-21 august. Rezultatele finale ale sesiunii de toamnă a Bacalaureatului 2026 vor fi afișate pe 24 august.
Pîslaru: Schimbări majore în Legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, marți, într-o intervenție telefonică la Digi24, că Legea Salarizării intră pe ultima sută de metri, în contextul în care în domeniile cele mai problematice, Sănătate și Educație, s-au identificat mai multe soluții. Pîslaru a declarat că pentru sectorul educației sunt pregătite mai multe soluții, inclusiv o nouă grilă de salarizarecare va fi discutată cu sindicatele din educație. ”Cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, pentru că vom propune o nouă grilă, cu sindicatele din educație. Vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesorii și către preuniversitari și universitari”, a spus ministrul. ”Încercăm să facem este să vedem dacă, în mod special pentru sectorul de educație, având în vedere această promisiune transformată în legislație, putem să oferim această creștere începând cu 2028”, a explicat ministrul. Pîslaru a spus că măsura ar putea răspunde unor solicitări pe care sectorul educației le are de mai mulți ani și ar putea debloca problema legată de noua lege a salarizării. Plata cu ora ar putea fi aproape dublată O altă modificare importantă discutată pentru profesori vizează plata cu ora. Întrebat dacă profesorii ar putea primi mai mulți bani pentru orele plătite separat, Pîslaru a confirmat că este discutată aproape o dublare a plății cu ora. ”Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar. Mai găsim și indemnizația de dirigenție diferențiată, care se duce între 10 și 20 la sută. Sunt niște modificări care merg pe această idee, c-am ascultat care sunt problemele și am înțeles să le rezolvăm una câte una. Atenție, ca să nu pară cumva că ne lăudăm cu ceva. Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector. Deci este practic un lucru absolut firesc, pentru ca plata cu ora să rămână atractivă și acele posturi care nu sunt disponibile să poată să fie ocupate prin plata cu ora”, a explicat Dragoș Pîslaru. Creșteri salariale la peste 75% din angajații din sănătate De asemenea, noua formă a legii salarizării înseamnă creșteri la peste 75% din angajații din sănătate. Dragoș Pîslaru a precizat că este aproape un acord cu sindicatele și că și discuțiile cu reprzentanții partidelor politice au fost „deschise”. ”În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări”, a explicat Dragoș Pîslaru. Autoritățile analizează posibilitatea ca majorarea să fie acordată începând din 2028. Care va fi impactul bugetar al modificărilor Întrebat despre impactul bugetar după toate aceste modificări în urma negocierilor, în contextul în care inițial se vorbea despre 12 miliarde de lei, Dragoș Pîslaru a răspuns: ”Nu, pentru că nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1, aici trebuie să-i respectăm și pe cei care contribuie. Nu ai cum să crești cheltuielile bugetare în condițiile dificile pe care le avem. Ce v-am spus legat de sectorul de educație presupune o eșalonare astfel încât în 2028 să se activeze această grilă cerută de sector.”