Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Cum se desfășoară probele
Absolvenții de liceu susțin în perioada 11-12 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, etapă inclusă în cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această probă urmează evaluarea competențelor digitale, programată în intervalul 15-17 iunie. Ministerul Educației reamintește că participarea la toate probele de competențe lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat. Cum sunt structurate subiectele După susținerea probelor de comunicare orală în limba română și, după caz, în limba maternă, candidații participă acum la evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Proba este alcătuită din trei componente. Prima parte a examenului include verificarea înțelegerii unui mesaj audio, pe baza unei înregistrări și a unor cerințe specifice. A doua parte testează capacitatea de interpretare a unui text scris, prin exerciții care urmăresc vocabularul și gramatica. Ultima componentă constă într-o evaluare orală, în cadrul căreia elevii trebuie să susțină un monolog, să citească un text și să participe la un dialog cu profesorii evaluatori. Seria evaluărilor de competențe se va încheia cu proba D, dedicată competențelor digitale. Această ultimă probă se desfășoară pe calculator și include pentru elevi itemi teoretici, dar și aplicații practice privind utilizarea tehnologiei informației. Candidații vor fi evaluați la redactarea documentelor, prelucrarea datelor în foi de calcul, folosirea internetului și la modul în care gestionează corespondența electronică. Conform regulamentului, proba poate fi echivalată pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL. Cine evaluează probele de competențe Conform Ministerului Educației, fiecare candidat este evaluat de doi examinatori, mai exact profesorul care a predat disciplina la clasă și un alt cadru didactic de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu pot fi respectate aceste condiții sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt acordate rezultatele La probele de competențe lingvistice, atât în limba română, cât și în limba maternă sau într-o limbă străină, rezultatele nu sunt exprimate prin note și nici prin calificative de tip „admis” sau „respins”. Fiecare candidat primește un nivel de performanță stabilit conform standardelor naționale și europene aflate în vigoare. Același sistem este aplicat și în cazul probei de competențe digitale, unde rezultatele sunt raportate la nivelurile de performanță prevăzute de metodologia examenului și de standardele europene recunoscute. Condiții obligatorii pentru promovare Ministerul Educației precizează că susținerea tuturor probelor de competențe reprezintă o condiție esențială pentru promovarea Bacalaureatului 2026. În cazul în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe, acesta este considerat absent la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen este obligatorie prezentarea unui document de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Regulamentul interzice introducerea și utilizarea oricăror materiale care ar putea facilita rezolvarea subiectelor, precum și a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoanele mobile. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D) Calendarul probelor scrise – sesiunea iunie-iulie 2026 29 iunie 2026 – Limba și literatura română, proba E.a) 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului, proba E.c) 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării, proba E.d) 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă, proba E.b) 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00-18:00 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum se desfășoară probele și care sunt condițiile de promovare
Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Astăzi încep probele de competențe la Bacalaureat 2026. Cum se desfășoară examenele și ce trebuie să știe elevii
Probele de competențe din cadrul examenului național de Bacalaureat 2026 încep luni, 8 iunie, și se vor desfășura până pe 17 iunie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației. Candidații vor susține, în mod cronologic, testările pentru comunicarea în limba română și în limba maternă, pentru competențele într-o limbă de circulație internațională și pentru utilizarea tehnologiei informației. Aceste probe au rolul de a evalua modul în care candidații comunică, folosesc informațiile în contexte practice și folosesc competențele digitale pe care le dețin, în activitățile de zi cu zi. Elevii din clasele a XII-a și a XIII-a, inclusiv cei de la seral și frecvență redusă, au încheiat cursurile vineri, 5 iunie 2026, conform calendarului anului școlar. La intrarea în sala de examen, candidații trebuie să prezinte un act de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Regulamentul interzice introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoane mobile. Prima evaluare, proba A, verifică abilitățile de comunicare orală în limba română. Elevii extrag un bilet care conține două texte, unul literar și unul nonliterar, împreună cu cerințe de analiză. După aproximativ 15 minute de pregătire, candidații susțin prezentarea în fața comisiei și răspund întrebărilor profesorilor examinatori. Apoi, Proba B este destinată absolvenților care susțin examenul în limba maternă și are o structură asemănătoare cu cea de la limba română, fiind adaptată limbii studiate, precum maghiara sau germana. În cadrul probei C sunt evaluate competențele într-o limbă de circulație internațională. Testarea include înțelegerea mesajului oral pe baza unei înregistrări audio, exerciții pentru vocabular și gramatică, dar și o probă orală care presupune monolog, citirea unui text și conversație cu profesorii evaluatori. Proba D este cea care include competențele digitale și include susținerea unui test pe calculator. Candidații trebuie să rezolve exerciții legate de folosirea sistemului de calcul, redactarea documentelor, programele de calcul tabelar, navigarea online și folosirea corespondenței electronice. Rezultatul poate fi echivalat pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL. Potrivit Ministerului Educației, fiecare candidat este evaluat de doi profesori examinatori. Unul dintre aceștia este cadrul didactic care a predat disciplina la clasă, iar celălalt este un profesor specialist desemnat de unitatea de învățământ. Dacă apar incompatibilități sau lipsesc profesori disponibili, comisia poate fi completată cu cadre didactice din alte școli. Rezultatele la probele orale și digitale nu sunt exprimate prin note sau calificative de tip „admis” ori „respins”, ci prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Calendarul probelor de competențe la Bacalaureat 2026 8-10 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 10-11 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 11-12 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C 15-17 iunie 2026: Evaluarea competențelor digitale – proba D
Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Matematică și Științe ale naturii. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin miercuri, 20 mai 2026, proba la Matematică și Științe ale naturii din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar, după ce marți au participat la testarea la Limba română, relatează Edupedu. Examenul se desfășoară în timpul programului obișnuit de curs, iar elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rolul acestui examen este de a arăta nivelul de pregătire al copiilor la finalul clasei a IV-a și de a oferi profesorilor și părinților informații despre competențele elevilor. Rezultatele nu sunt afișate public și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente, dar acestea sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev. Cum se desfășoară probele Potrivit prevederilor Ministerul Educației, evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață copiii, de regulă în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a beneficia de un mediu familiar. Înainte de începerea testării, profesorii pregătesc sălile prin îndepărtarea materialelor care ar putea influența rezolvarea subiectelor, astfel încât evaluarea să se desfășoare în condiții corecte pentru toți elevii. Fiecare probă durează 60 de minute, iar la începutul examenului elevii primesc broșura cu subiectele și completează datele de identificare, precum numele, prenumele și unitatea de învățământ. Cum sunt structurate testele Conform metodologiei Ministerului Educației, elevii de clasa a IV-a susțin trei probe distincte. Prima probă a vizat înțelegerea textului scris în limba română, a doua probă este cea de Matematică și Științe ale naturii, iar ultima testare este destinată verificării competențelor de înțelegere a textului scris în limba maternă. Pentru elevii care aparțin minorităților naționale care studiază în limba maternă, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite atât în limba de studiu, cât și în limba română. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar cadrul didactic de la clasă. De asemenea, profesorii implicați în acest proces participă înainte la sesiuni speciale de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de notare. Cum vor fi comunicate rezultatele Rezultatele obținute la Evaluarea Națională de clasa a IV-a nu sunt afișate public și nici nu sunt trecute automat în catalog. Acestea sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La cererea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în calificative sau note. Potrivit procedurilor în vigoare, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în maximum șapte zile de la ultima probă susținută. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, iar profesorii pot decide activități de recuperare, consolidare sau aprofundare, în funcție de nevoile fiecărui elev.
Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Limbă și comunicare. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin marți, 19 mai 2026, proba la Limbă și comunicare din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar. Testarea are loc atât pentru elevii care studiază în limba română și pentru cei care învață în limbile minorităților naționale și se desfășoară în timpul programului normal de curs. Conform regulilor stabilite de Ministerul Educației, elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente între elevi, dar sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui copil, pentru a arăta nivelul de pregătire la finalul clasei a IV-a. Cum se desfășoară probele Evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață elevii, de cele mai multe ori în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a avea un mediu familiar și mai puțin stresant pentru cei mici. La începutul probei, fiecare elev primește broșura cu subiectele și datele de identificare completate. Înainte de testare, profesorii pregătesc sala și îndepărtează orice materiale care ar putea influența rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate testele Potrivit metodologiei Ministerului Educației, structura testelor diferă în funcție de limba în care elevii au studiat. Pentru copiii care au urmat cursurile în limba română, evaluarea include două probe: competențe de înțelegere a textului scris la Limba română Matematică și Științe ale naturii Elevii care studiază în limbile minorităților naționale susțin trei probe: Limba română Matematică și Științe ale naturii înțelegerea textului scris în limba maternă În cazul acestora, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite în limba de studiu, dar și în limba română, pentru a asigura condiții egale de evaluare. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar învățătorul sau profesorul de la clasă. Înainte de începerea corectării, cadrele didactice participă la sesiuni de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de evaluare. Cum sunt comunicate rezultatele Punctajele obținute de elevi nu sunt afișate public și nu sunt trecute automat în catalog. Rezultatele au rol orientativ și sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în note sau calificative. Potrivit metodologiei, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în cel mult șapte zile de la ultima probă. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, precum activități de recuperare, consolidare sau aprofundare. De asemenea, elevii și părinții primesc feedback individual pentru adaptarea parcursului școlar la nevoile fiecărui copil.
Care sunt cele mai bune universități din România în 2026. Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial
Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial care arată care sunt cele mai performante universități din țară. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca își păstrează prima poziție și este urmată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, care a reușit să depășească Universitatea din București. Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, DAN TAUTAN / MEDIAFAX FOTO Schimbări importante la vârful clasamentului Topul din acest an aduce o surpriză majoră în primele rânduri. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a urcat pe locul secund după ce a depășit instituții de prestigiu precum Universitatea din București și Politehnica București. Primele cinci locuri sunt completate de Universitatea Transilvania din Brașov. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Sursa foto: UMFCD Acest top nu este doar o listă de prestigiu, ci are și un rol financiar extrem de important. Ministerul Educației folosește aceste rezultate pentru a împărți 100 de milioane de lei anual către universități. Acești bani sunt destinați cercetării și ajută facultățile să cumpere echipamente noi și să susțină proiectele studenților și profesorilor. Cine sunt premianții din orașele mari Topul primelor zece universități include instituții din toate colțurile țării. Pe lângă cele din București și Cluj, regăsim în primele poziții Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. De asemenea, Universitatea Tehnică din Oradea reușește să rămână în grupul celor mai bune zece instituții din țară. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași În ediția din acest an au reușit să intre în clasament și universități care anul trecut nu se aflau pe listă. Este vorba despre SNSPA din București, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În total, 34 de instituții au fost incluse în acest metaranking, cu două mai multe față de ediția precedentă. Cum se stabilește acest clasament Metarankingul este realizat de o echipă de experți care analizează cât de des apar universitățile românești în topurile internaționale. Experții verifică prezența acestora în clasamentele globale, unde sunt evaluate calitatea cursurilor și rezultatele cercetărilor științifice. Singurele instituții care au obținut un punctaj foarte mare, de peste 20.000 de puncte, sunt „Babeș-Bolyai”, „Carol Davila” și Universitatea din București. Lista completă a universităților incluse în clasament: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Universitatea de Medicină și Farmacia Carol Davila din București Universitatea din București Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București Universitatea Transilvania din Brașov Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași Universitatea de Vest din Timișoara Academia de Studii Economice din București Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Universitatea din Oradea Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Universitatea Politehnica Timișoara Universitatea Dunărea de Jos din Galați Universitatea din Craiova Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara Universitatea Ovidius din Constanța Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București Universitatea Titu Maiorescu din București Universitatea Valahia din Târgoviște Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara Universitatea pentru Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad din Iași Universitatea Tehnică de Construcții din București Universitatea Aurel Vlaicu din Arad Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia AUTORUL RECOMANDĂ: S-a publicat calendarul oficial pentru Titularizare 2026. Când se depun dosarele și care este data probei scrise Câți bani primește un student român prin bursa socială în 2026 Veste bună pentru studenți. Cine primește burse sociale de 925 lei din luna mai
Brașov: mai mulți bani pentru educație și cultură. Investițiile cresc semnificativ
Cea mai mare creștere este la capitolul dezvoltare: sumele alocate investițiilor urcă de la 386 de milioane de lei anul trecut la 513 milioane de lei în acest an, adică un plus de peste 130 de milioane de lei. În schimb, cheltuielile de funcționare rămân la nivelul din 2025. Bugetul aprobat miercuri a fost construit după ce administrația locală a pornit de la un deficit de aproximativ 30-40 de milioane de lei și venituri mai mici decât în 2025, potrivit primarului George Scripcaru. Edilul susține că bugetul reușește totuși să acopere nevoile orașului și să mențină investițiile la un nivel ridicat: „Bugetul este unul echilibrat, care răspunde necesităților orașului. Avem un capitol foarte mare de investiții și sume foarte mari alocate pe dezvoltare”. Se construiește un nou spital Unul dintre cele mai importante proiecte este construcția Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, pentru care a fost semnat un contract de finanțare de peste 580 de milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile. „Înseamnă peste 100 de milioane de euro care se adaugă la capitolul venituri. Bugetul aprobat este, de fapt, mai mare dacă luăm în calcul aceste sume”, a spus edilul. În ultimele zile, au fost semnate mai multe contracte, iar valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase se apropie de 140 de milioane de euro. Educația și cultura primesc mai mulți bani Bugetul pe 2026 prevede creșteri pentru educație și cultură, atât la investiții, cât și la cheltuielile de funcționare. Sunt alocate fonduri și pentru proiectele culturale independente, care vor fi gestionate prin Centrul Cultural Apollonia, care va coordona finanțarea acestora la nivel local. Primarul George Scripcaru a spus că modul de acordare a banilor va fi însă schimbat, după problemele apărute în trecut, când unele proiecte nu au justificat cheltuielile sau nu au achitat drepturi de autor. „Nu cred că este o situație firească să mergi cu 85% avans și, când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Vom crea reguli noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile”, a declarat edilul. Adoptat cu întârziere Bugetul pentru 2026 a fost aprobat după patru luni în care orașul a funcționat fără un buget complet,fiind folosite doar sume provizorii din bugetul anului trecut. „A trebuit să recuperăm cei 40 de milioane și să completăm până la sută la sută necesitățile financiare ale orașului”, a explicat primarul.
Sindicatele din Educație amenință cu proteste, noua lege a salarizării stârnește revoltă: Președintele Nicușor Dan alege tăcerea complice
Federațiile sindicale din învățământul preuniversitar reacționează dur la proiectul noii legi a salarizării, acuzând Guvernul că ignoră angajamentele asumate și afectează grav sistemul educațional. Liderii sindicali avertizează că ar putea declanșa acțiuni de protest, relatează Mediafax. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” critică varianta actuală a legii salarizării unitare. Sindicaliștii susțin că a fost elaborată fără consultarea lor. Nemulțumiri față de proiectul de lege Sindicaliștii consideră că măsurile propuse reprezintă „o sfidare la adresa tuturor angajaților din învățământ”. Ei acuză totodată o încălcare gravă a legislației în vigoare și o lipsă de respect față de sistemul educațional. Una dintre principalele critici vizează nerespectarea prevederilor din OUG 57/2023, care stabileau că salariul profesorului debutant trebuie raportat la salariul mediu brut pe economie. Potrivit sindicatelor, această obligație a fost abandonată complet. „Coeficientul maxim pentru un profesor nu atinge nici măcar nivelul 3. Diferența dintre profesorii aflați la final de carieră și debutanți este complet anulată. Promisiuni călcate în picioare: Deși s-a agreat cu Banca Mondială ca salariul maxim din preuniversitar să fie egal cu cel al medicului specialist, proiectul actual aduce o diferență uriașă de 4300 de lei în defavoarea profesorilor!”, se arată în comunicatul comun. Acuzații la adresa Guvernului și a președintelui Reprezentanții federațiilor susțin că actualul Executiv își asumă măsuri care afectează direct educația și încalcă angajamente internaționale. În același timp, aceștia îl critică și pe șeful statului: „Președintele Nicușor Dan alege tăcerea complice. Tăcerea sa este o declarație politică: copiii și profesorii nu se află pe agenda reală a statului! Întrebăm public clasa politică a României: Vreți un popor needucat? Vreți o țară din care oamenii capabili pleacă definitiv? Vă asumați distrugerea școlii publice?” Sindicatele cer respectarea OUG nr. 57/2023, modificarea proiectului de lege și respectarea promisiunilor asumate anterior. În lipsa unor schimbări, acestea anunță acțiuni mai dure: „Avertizăm Guvernul, Președintele și partidele politice: Dacă veți continua să ignorați educația, vom intensifica protestele. Nu vom asista pasivi la distrugerea viitorului acestei țări.” AUTORUL RECOMANDĂ
Ministerul Educației anunță că 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din anul școlar 2026-2027
Ministerul Educației din România a anunțat joi, pe Facebook, că ministrul Mihai Dimian a aprobat un ordin prin care 32 de licee din România vor pilota planuri-cadru alternative începând cu anul școlar 2026-2027. Potrivit Ministerului, măsura face parte din Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru și vizează învățământul liceal de stat, particular și confesional. Ministerul explică faptul că planul-cadru este documentul de bază care stabilește structura procesului educațional. „Este documentul care stabilește disciplinele (materiile) care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână.” Noile modele propuse vin cu schimbări importante, în special în ceea ce privește flexibilitatea și rolul elevilor în alegerea materiilor. „Modelele propuse aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu, a orelor alocate acestora pe săptămână, inclusiv a orarului elevului”, a transmis ministerul. De asemenea, accentul este pus pe extinderea opțiunilor disponibile pentru elevi, prin dezvoltarea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii. „Se prioritizează alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii în domenii precum: comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică, inteligență artificială sau stare de bine”, se arată în anunț. Reprezentanții ministerului anunță că implicarea școlilor în elaborarea propriilor planuri-cadru este esențială pentru adaptarea la nevoile reale ale elevilor și comunității. „Este important că școala s-a implicat în elaborarea propriului plan-cadru pentru că poate răspunde mai bine nevoilor comunității școlii”, au precizat aceștia. „Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene și atingerea competențelor prevăzute de legislație.” „Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc intrarea în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin”, mai anunță Ministerul. Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Loredana Popa, CEO Startech Team, la Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este dezechilibrată
Loredana Popa, CEO Startech Team, a precizat în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” că este mai important să începi un plan decât să ai un plan complex despre cum să ajungi la final. Aceasta spune că în zona de educație ar fi nevoie de îmbunătățiri. „Discuțiile sunt relevante pentru ceea ce înseamnă zona de reskilling, upskilling și de educație. Într-adevăr, cred că fiecare dintre aceste subiecte ar trebui aprofundate în detaliu. Persoanele din zona de decizie să stea la masă, să găsească o alternativă prin care să începem de undeva. Mai important față de a face un plan complet și complex legat de cum ajungem la final mi se pare să începem să vedem cum funcționează, să avem mici victorii și, apoi, să îmbunătățim aceste lucruri pe termen lung. Când vine vorba de îmbunătățire, practic pleci de la rezultate. Și cred că ar trebui o îmbunătățire în zona de educație, că s-a vorbit foarte mult despre educație. Se poate măsura foarte ușor la nivel de indicatori cantitativi mai întâi, adică persoane care aleg să treacă prin programele acestea de formare, retenția în programe, chiar și prezența și ulterior la nivel calitativ. Decizii, ce se întâmplă cu acele persoane pe termen lung, dacă intră, dacă încep să profeseze și să își continue cariera în această arie. Deci totul măsurabil”, a spus Loredana Popa. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Piața muncii nu poate fi influențată” Loredana Popa a precizat, în cadrul conferinței, că piața muncii este dezechilibrată. „Piața muncii cred că este dezechilibrată în mod clar, există la nivel colectiv o teamă, cred că toată lumea știe că AI vine și că aduce eficiență, dar la nivel personal generează extrem de multă frică și mi se pare că angajații se raportează și se gândesc la faptul că vor dispărea joburi. Managerii, antreprenorii sau instituțiile se gândesc la faptul că nu știu spre ce direcție s-o ia, cum se va schimba, în cât timp se va schimba partea aceasta a companiilor, iar raportat la oamenii de HR se gândesc cum să aducă stabilitate într-un context instabil. Și cred că piața forței de muncă la momentul actual nu poate fi influențată sau nu ajută prea mult să influențăm cu direcții motivaționale, cu comunicări, ci mai degrabă cu competență”, a comunicat aceasta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare” Iuliana Morlova, HR Expert si Career Coach:”Dacă roboții sunt mai buni la a fi roboți, oamenii trebuie să fie mai buni la a fi oameni” Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului