De ce nu pot fi mulțumiți bugetarii: Pîslaru spune că sindicatele cer 27 de miliarde de lei, dar România nu îi are
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține la B1 TV că sindicatele din sectorul bugetar au formulat revendicări care, cumulate, ajung la aproximativ 27 de miliarde de lei, în timp ce proiectul de lege aflat în discuție urmărește să asigure echitatea salarială în limitele bugetului disponibil. Pîslaru afirmă că numai pentru Educație și Sănătate solicitările sindicale au ajuns la aproximativ 14-15 miliarde de lei: circa 9 miliarde pentru educație și 5 miliarde pentru sănătate. Pîslaru susține că România nu dispune de fondurile necesare pentru varianta de proiect în valoare de 15,5 miliarde de lei, pe care spune că l-a primit la preluarea mandatului. „Problema este că trebuie să ai 15,5 miliarde și am tot explicat că nu îi avem. Și nu îi avem din cauza dezmățului bugetar pe care l-au produs guvernele anterioare. Deci aici este o chestiune, dacă vreți, de maximă ipocrizie. Pe de o parte duci bugetul în faliment și ajungi la deficitul ăsta mare și acum te plângi tot tu”, comentează Pîslaru. Pîslaru: Veniturile salariale vor fi protejate Ministrul a respins afirmațiile potrivit cărora proiectul ar urma să ducă la scăderi de salarii. El spune că mecanismul de protecție a veniturilor a fost introdus în proiect și ulterior detaliat împreună cu Ministerul Justiției. Potrivit lui Pîslaru, protecția se aplică inclusiv în cazul angajaților noi, al schimbării postului sau al transferului în administrație, astfel încât veniturile salariale să nu scadă. Ministrul a acuzat sindicatele că au transmis mesaje care au alimentat temerile privind reduceri salariale și a susținut că angajații pot verifica impactul măsurilor prin simulatoarele puse la dispoziție de autorități. De la 15,5 miliarde la 8 miliarde de lei Pîslaru a explicat că, la preluarea mandatului, a primit un proiect estimat la 15,5 miliarde de lei, iar ulterior a lucrat la o variantă de aproximativ 8 miliarde de lei, împreună cu Banca Mondială și echipa guvernamentală. O versiune de 8 miliarde de lei a fost publicată inițial, iar o altă variantă, de 12,3 miliarde de lei, a fost publicată la 17 iulie, potrivit ministrului. El susține că partidele au convenit ca proiectul să fie redus la 8 miliarde de lei și respinge comparația dintre această variantă și proiectul de 15,5 miliarde de lei, pe care îl atribuie perioadei anterioare. „Este mult mai ușor să te ascunzi, să nu scoți niciun proiect ca să nu-ți sară sindicatele în cap. Să le promiți lucruri”, a afirmat Pîslaru, referindu-se la modul în care PSD ar fi gestionat discuțiile cu sindicatele în trecut. Ministrul susține că, în 2024, unor sindicate din sănătate și educație li s-ar fi creat așteptări privind creșteri și grile salariale care nu au fost ulterior transpuse într-un proiect public. „Medierea de la Cotroceni a readus sindicatele la discuții” În privința negocierilor cu sindicatele, Pîslaru a afirmat că administrația prezidențială a avut un rol de mediere și că discuțiile au fost reluate după ce unele organizații sindicale au refuzat să mai participe. El a calificat medierea drept un succes și a spus că, în urma discuțiilor, autoritățile au putut identifica mai clar solicitările sindicatelor. Ministrul a susținut, totodată, că Guvernul nu a avut libertatea de a comunica public proiectul în același mod ca un Executiv cu puteri depline, deoarece demersul a fost construit în cadrul negocierilor politice facilitate de administrația prezidențială. „Medierea administrației prezidențiale este un succes. Și chiar îi mulțumesc președintelui și consilierul prezidențial pentru că i-a adus la masă înapoi. Sindicatele s-au întors înapoi la masă. Am putut să discutăm cu ele, să înțelegem exact ce vor. De acolo am aflat că la Educație cerința era de 10 miliarde de lei recalculată la 9 miliarde de lei doar pentru sectorul de Educație. La Sănătate, cerința pusă cap la cap era de 5 miliarde. Deci dacă era să mergem doar pentru educație și sănătate, se cereau 15 miliarde. Hai, 14. Asta dintr-un total de 27 de miliarde care au fost puse pe masă ca cerințe din partea sindicală. Ceea ce e important, sunt multe alte sectoare în care sindicatele cu care am discutat s-au comportat civilizat. Nu sunt deloc entuziaste sau să spună, vai ce lucruri minunate se întâmplă, dar au înțeles că nu este o lege de măriri salariale, ci de echitate. Au înțeles că există un buget limitat și că bugetul este cam proporțional cu cât de mare e familia ocupațională în total în administrație. Deci sunt și sindicate care au înțeles”, a mai spus Pîslaru.
Vot la limită pentru eliminarea admiterii paralele la liceu | Amendamentele USR trec cu 14-13
Amendamentele depuse de USR pentru eliminarea admiterii paralele la liceu au fost adoptate, luni, în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților. Anunțul a fost făcut de senatorul USR Ștefan Pălărie, care susține că propunerile au primit 14 voturi „pentru” și 13 „împotrivă”, cu sprijinul parlamentarilor PNL și AUR. „Vă transmit că amendamentele au trecut” Potrivit lui Pălărie, amendamentele urmăresc eliminarea examenului de admitere organizat separat de liceele care optează pentru această procedură. „Chiar acum, live, din comisia de învățământ de la Camera Deputaților, vă transmit că amendamentele USR cu privire la admiterea paralelă la liceu au trecut!”, a scris senatorul pe Facebook. „Acest examen paralel și stupid” El a precizat că USR a depus amendamentele după ce PSD nu ar fi susținut introducerea pe ordinea de zi a proiectului partidului care prevedea abrogarea admiterii paralele. „Adică amendamentul să eliminăm acest examen paralel și stupid”, a transmis Pălărie. Senatorul USR a acuzat PSD că nu a urmărit, în realitate, eliminarea admiterii paralele, ci amânarea aplicării examenului. „PSD nu a pus proiectul USR pe ordinea de zi. PSD nu voia de fapt abrogarea admiterii paralele! În final noi, USR, am depus amendamentele și ele au fost admise”, a afirmat Pălărie. „Uite că ne aliniem spre bine!” Potrivit acestuia, rezultatul votului a fost posibil cu sprijinul parlamentarilor PNL și AUR. „Cu votul colegilor din PNL și din AUR. Am câștigat 14-13. Uite că în ultimul ceas pare să ne aliniem cu toții spre bine”, a scris senatorul. Pălărie a mai susținut că PSD a reacționat prin suspendarea ședinței comisiei până marți. „P.S. PSD s-a supărat. Au suspendat ședința până mâine”, a adăugat senatorul USR. Adoptarea amendamentelor în comisie reprezintă un pas în procedura parlamentară. Eliminarea efectivă a admiterii paralele depinde în continuare de parcurgerea etapelor legislative și de voturile din plen.
Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas
Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.
Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Elevii susțin astăzi proba la matematică sau istorie. Cum sunt structurate subiectele
După proba scrisă la limba și literatura română, care a avut loc luni, absolvenții înscriși la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2026 susțin marți, 11 august, proba obligatorie a profilului. În funcție de specializarea urmată, candidații dau examenul la matematică sau istorie. Testarea începe la ora 09:00, iar elevii au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor. Testele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și sunt transmise simultan către toate centrele de examen din țară. Matematica este una dintre disciplinele de la proba obligatorie a profilului și este susținută, în această sesiune, de absolvenții care au urmat filiera teoretică, profilul real, filiera tehnologică și, în funcție de specializare, anumite profiluri din învățământul vocațional. Pentru specializările la care disciplina obligatorie este istoria, examenul are loc în aceeași zi. Elevii care au urmat profilul uman, filologie sau științe sociale, susțin proba la istorie în locul celei de matematică. La această probă participă absolvenții care nu au promovat bacalaureatul în sesiunile anterioare, cei care nu s-au prezentat la probele programate sau candidații care mai au de susținut doar anumite discipline. Notele obținute anterior la probele promovate pot fi recunoscute, la cerere, în condițiile prevăzute de metodologia examenului. Cum se desfășoară examenul Accesul candidaților în sălile de examen este permis până la ora 08:30, pe baza unui act de identitate valabil. Proba începe la ora 09:00. Înainte de distribuirea subiectelor, elevii își completează datele personale în spațiul special destinat de pe foaia-tipizată. Lucrările trebuie redactate cu cerneală sau pastă de culoare albastră. Pentru realizarea schemelor și desenelor este permis creionul negru. În ceea ce privește proba de matematică, pot fi folosite instrumente de desen, însă mijloacele de calcul sunt interzise să fie folosite de către elevi. Candidații au la dispoziție 180 de minute, adică trei ore, pentru rezolvarea subiectelor. Timpul de lucru începe după încheierea distribuirii subiectelor în fiecare sală. În situații excepționale, care nu sunt imputabile candidaților, durata probei poate fi prelungită cu cel mult o oră, potrivit metodologiei și procedurilor aplicabile. Elevii care termină mai devreme își pot preda lucrările, însă pot părăsi sala numai după ce a trecut cel puțin o oră de la distribuirea subiectelor. Pe durata examenului sunt interzise comunicarea între candidați, folosirea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive electronice, precum și deținerea unor materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate subiectele la matematică Subiectele sunt elaborate în funcție de programa de examen și diferă în funcție de profilul și specializarea absolvite. Candidații primesc una dintre cele patru variante de examen: matematică-informatică, științe ale naturii, pedagogic sau tehnologic. Primul subiect este format din șase exerciții, fiecare notat cu câte cinci puncte. Cerințele acoperă conținuturi din programa specifică fiecărui profil și pot viza calcule algebrice, funcții, ecuații, probabilități, trigonometrie sau geometrie. Subiectele al II-lea și al III-lea cuprind câte două probleme, fiecare împărțită în trei cerințe. Pentru rezolvarea acestora, candidații trebuie să aplice formule și proprietăți matematice, să efectueze corect calculele și să prezinte etapele raționamentului. În funcție de varianta de examen, cerințele pot include elemente de algebră, analiză matematică sau geometrie, în limitele programei corespunzătoare specializării. Când sunt publicate subiectele și baremele Subiectele și baremele de evaluare pentru sesiunea de toamnă a bacalaureatului 2026 sunt publicate după încheierea fiecărei probe, începând cu ora 15:00. Acestea pot fi consultate pe platforma dedicată examenelor naționale, subiecte.edu.ro, în secțiunea „Subiecte și bareme”. La probele scrise, punctajul maxim este de 100 de puncte. Dintre acestea, 90 de puncte sunt acordate pentru rezolvarea cerințelor, iar 10 puncte sunt acordate din oficiu. Calendarul probelor scrise, sesiunea de toamnă 10 august – Proba E.a): Limba și literatura română 11 august – Proba E.c): Proba obligatorie a profilului, Matematică sau Istorie 12 august – Proba E.d): Proba la alegere a profilului și specializării 13 august – Proba E.b): Limba și literatura maternă Când se afișează rezultatele Rezultatele inițiale vor fi afișate pe data de 18 august, în aceeași zi în care candidații vor putea să își vizualizeze lucrările și să depună contestații, între orele 14:00 și 18:00. În perioada 19-20 august este programată vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor, iar acestea vor fi soluționate în perioada 20-21 august. Rezultatele finale ale sesiunii de toamnă a Bacalaureatului 2026 vor fi afișate pe 24 august.
Pîslaru: Schimbări majore în Legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, marți, într-o intervenție telefonică la Digi24, că Legea Salarizării intră pe ultima sută de metri, în contextul în care în domeniile cele mai problematice, Sănătate și Educație, s-au identificat mai multe soluții. Pîslaru a declarat că pentru sectorul educației sunt pregătite mai multe soluții, inclusiv o nouă grilă de salarizarecare va fi discutată cu sindicatele din educație. ”Cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, pentru că vom propune o nouă grilă, cu sindicatele din educație. Vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesorii și către preuniversitari și universitari”, a spus ministrul. ”Încercăm să facem este să vedem dacă, în mod special pentru sectorul de educație, având în vedere această promisiune transformată în legislație, putem să oferim această creștere începând cu 2028”, a explicat ministrul. Pîslaru a spus că măsura ar putea răspunde unor solicitări pe care sectorul educației le are de mai mulți ani și ar putea debloca problema legată de noua lege a salarizării. Plata cu ora ar putea fi aproape dublată O altă modificare importantă discutată pentru profesori vizează plata cu ora. Întrebat dacă profesorii ar putea primi mai mulți bani pentru orele plătite separat, Pîslaru a confirmat că este discutată aproape o dublare a plății cu ora. ”Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar. Mai găsim și indemnizația de dirigenție diferențiată, care se duce între 10 și 20 la sută. Sunt niște modificări care merg pe această idee, c-am ascultat care sunt problemele și am înțeles să le rezolvăm una câte una. Atenție, ca să nu pară cumva că ne lăudăm cu ceva. Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector. Deci este practic un lucru absolut firesc, pentru ca plata cu ora să rămână atractivă și acele posturi care nu sunt disponibile să poată să fie ocupate prin plata cu ora”, a explicat Dragoș Pîslaru. Creșteri salariale la peste 75% din angajații din sănătate De asemenea, noua formă a legii salarizării înseamnă creșteri la peste 75% din angajații din sănătate. Dragoș Pîslaru a precizat că este aproape un acord cu sindicatele și că și discuțiile cu reprzentanții partidelor politice au fost „deschise”. ”În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări”, a explicat Dragoș Pîslaru. Autoritățile analizează posibilitatea ca majorarea să fie acordată începând din 2028. Care va fi impactul bugetar al modificărilor Întrebat despre impactul bugetar după toate aceste modificări în urma negocierilor, în contextul în care inițial se vorbea despre 12 miliarde de lei, Dragoș Pîslaru a răspuns: ”Nu, pentru că nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1, aici trebuie să-i respectăm și pe cei care contribuie. Nu ai cum să crești cheltuielile bugetare în condițiile dificile pe care le avem. Ce v-am spus legat de sectorul de educație presupune o eșalonare astfel încât în 2028 să se activeze această grilă cerută de sector.”
Festivalul Boovie, pe lista proiectelor propuse pentru București. Ciucu: Mi-ar plăcea să-l adoptăm
Propunerea a fost făcută în cadrul galei celei de-a XI-a ediții a Festivalului Boovie, desfășurată în Piața George Enescu, unde au fost premiați câștigătorii competiției dedicate elevilor care transformă cărți în trailere video, a transmis Primăria Municipiului București. „Cred că este, de departe, cea mai tare idee de festival despre care am auzit vreodată! (…) Îmi e imposibil să nu mi-l doresc și în București. Îmi doresc ca Bucureștiul să devină cel mai creativ oraș din Europa. Avem acest potențial. E într-atât de valoros, încât mi-ar plăcea să îl adoptăm și să-l facem mare și de referință”, a declarat edilul. Boovie, de la proiect local la competiție internațională Boovie este un festival internațional de book-trailere, inițiat în urmă cu 11 ani de profesoara Carmen Ion, de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani. Din 2019 are statut de competiție internațională, iar de-a lungul anilor a atras participanți din România, Republica Moldova, Spania, Italia, Olanda, Irlanda, Grecia, SUA și China. Ediția din acest an s-a desfășurat timp de patru zile în mai multe locații din București și a reunit peste 5.000 de elevi din întreaga țară, organizați în aproximativ 500 de echipe. Participanții au transformat cărți în scurtmetraje, ocupându-se de scenariu, regie, interpretare și montaj. Producțiile au fost evaluate de un juriu format din actori de teatru și film. Marele premiu a ajuns la Drobeta-Turnu Severin La gala de sâmbătă au fost acordate 16 premii, în valoare de 1.000 de lei fiecare, pentru opt categorii dedicate elevilor de gimnaziu și liceu. Marele premiu, în valoare de 5.000 de lei, a fost câștigat de elevii claselor IX-X ai Colegiului Național „Traian” din Drobeta-Turnu Severin, pentru trailerul inspirat din volumul Violonista. Distincția a fost înmânată de primarul general al Capitalei.
Rezultate de excepție pentru elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică: o medalie de aur, trei de argint şi două de bronz
Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume. „O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook. Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România. Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC. Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.
Bacalaureatul, schimbat din 2030. Examen diferențiat în funcție de profil și specializare, anunțat de Ministerul Educației
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030. Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev. Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial. „Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook. El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor. Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază. Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) – în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă; proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) – proba există și în prezent Pentru probele scrise, sistemul este adaptat pe filiere și specializări. De exemplu, la profilul teoretic, elevii vor avea discipline precum matematică, istorie sau științe, în funcție de specializare, iar la alte filiere vor exista probe specifice domeniului de studiu. O altă noutate este introducerea unei probe suplimentare de competențe de bază, care va permite elevilor să aleagă o disciplină complementară profilului lor. Ministrul mai precizează că unele probe, precum competențele lingvistice, digitale și cea de competențe de bază, vor fi susținute pe parcursul anului școlar, conform legii educației. „Având în vedere reglementările legale, precizez că orice modificare a probelor / disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023”, a mai transmis ministrul.
Vacanța de vară 2026 începe pentru primele categorii de elevi. Calendarul complet al finalului de an școlar
Elevii din România se apropie de finalul anului școlar 2025-2026 și de începutul vacanței de vară, cea mai lungă perioadă de pauză din calendarul educațional. Primii care încheie cursurile sunt elevii de clasa a VIII-a, care termină școala vineri, 12 iunie, pentru a se avea timp să se pregătească pentru Evaluarea Națională. Deși structura anului școlar este organizată în continuare pe module de învățare și perioade de pauză repartizate pe parcursul anului, vacanța de vară rămâne cea mai așteptată de elevi, pentru că este timpul lor de refacere completă după un an încărcat. Conform calendarului oficial al anului școlar 2025-2026, cei mai mulți elevi, din învățământul primar, gimnazial și liceal, vor încheia cursurile pe 19 iunie. Din 20 iunie începe vacanța de vară, care va dura până duminică, 6 septembrie 2026. Perioada de pauză se întinde pe aproape două luni și jumătate, adică aproximativ 11 săptămâni, timp în care elevii vor putea participa la activități recreative, tabere, vor merge în vacanță, sau se vor putea pregăti pentru noul an școlar. Elevii din anii terminali au terminat deja cursurile Potrivit structurii anului școlar, elevii din clasele terminale au încheiat deja cursurile mai devreme pentru a se putea pregăti pentru examenele naționale. Absolvenții claselor a XII-a de la învățământul de zi și cei ai clasei a XIII-a de la seral și frecvență redusă au terminat școala pe 4 iunie 2026. Având în vedere că data de 5 iunie a fost zi liberă în sistemul de învățământ, cu ocazia Zilei Învățătorului, aceștia au intrat oficial în vacanță din 6 iunie. Elevii de clasa a VIII-a își încheie cursurile pe 12 iunie și intră în vacanță din 13 iunie, urmând să se concentreze pe pregătirea pentru Evaluarea Națională. În schimb, elevii din învățământul profesional și liceal tehnologic vor continua cursurile până pe 26 iunie 2026, din motiv că programul lor școlar include aproximativ 37 de săptămâni de studiu.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Cum se desfășoară probele
Absolvenții de liceu susțin în perioada 11-12 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, etapă inclusă în cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această probă urmează evaluarea competențelor digitale, programată în intervalul 15-17 iunie. Ministerul Educației reamintește că participarea la toate probele de competențe lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat. Cum sunt structurate subiectele După susținerea probelor de comunicare orală în limba română și, după caz, în limba maternă, candidații participă acum la evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională. Proba este alcătuită din trei componente. Prima parte a examenului include verificarea înțelegerii unui mesaj audio, pe baza unei înregistrări și a unor cerințe specifice. A doua parte testează capacitatea de interpretare a unui text scris, prin exerciții care urmăresc vocabularul și gramatica. Ultima componentă constă într-o evaluare orală, în cadrul căreia elevii trebuie să susțină un monolog, să citească un text și să participe la un dialog cu profesorii evaluatori. Seria evaluărilor de competențe se va încheia cu proba D, dedicată competențelor digitale. Această ultimă probă se desfășoară pe calculator și include pentru elevi itemi teoretici, dar și aplicații practice privind utilizarea tehnologiei informației. Candidații vor fi evaluați la redactarea documentelor, prelucrarea datelor în foi de calcul, folosirea internetului și la modul în care gestionează corespondența electronică. Conform regulamentului, proba poate fi echivalată pentru elevii care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL. Cine evaluează probele de competențe Conform Ministerului Educației, fiecare candidat este evaluat de doi examinatori, mai exact profesorul care a predat disciplina la clasă și un alt cadru didactic de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu pot fi respectate aceste condiții sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt acordate rezultatele La probele de competențe lingvistice, atât în limba română, cât și în limba maternă sau într-o limbă străină, rezultatele nu sunt exprimate prin note și nici prin calificative de tip „admis” sau „respins”. Fiecare candidat primește un nivel de performanță stabilit conform standardelor naționale și europene aflate în vigoare. Același sistem este aplicat și în cazul probei de competențe digitale, unde rezultatele sunt raportate la nivelurile de performanță prevăzute de metodologia examenului și de standardele europene recunoscute. Condiții obligatorii pentru promovare Ministerul Educației precizează că susținerea tuturor probelor de competențe reprezintă o condiție esențială pentru promovarea Bacalaureatului 2026. În cazul în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe, acesta este considerat absent la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen este obligatorie prezentarea unui document de identitate valabil, fie carte de identitate, fie pașaport. Regulamentul interzice introducerea și utilizarea oricăror materiale care ar putea facilita rezolvarea subiectelor, precum și a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoanele mobile. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D) Calendarul probelor scrise – sesiunea iunie-iulie 2026 29 iunie 2026 – Limba și literatura română, proba E.a) 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului, proba E.c) 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării, proba E.d) 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă, proba E.b) 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00-18:00 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale