Etichetă: Educație

Care este condiția pentru ca elevii şi studenţii să-și poată primi bursele înapoi. Ministrul Educației a făcut anunțul

Elevii şi studenţii şi-ar putea primi înapoi bursele de performanţă. Ministrul Educaţiei, Daniel David, promite că situaţia este pe lista lui de priorităţi anul viitor, dacă bugetul se va întrema. Până atunci, moţiunea de cenzură depusă împotriva lui va fi dezbătută şi votată de senatori luni, 15 septembrie. Bursele de performanţă şi de rezilienţă pentru elevi au fost tăiate de pe lista Ministerului Educaţiei, din acest an şcolar. Statul oferă doar alocaţie de merit, 450 de lei, pentru 15% dintre cei mai buni elevi ai unei clase cu medii peste 9. Bursele sociale, în valoare de 300 de lei, şi cele tehnologice se acordă în continuare. „Bursele nu reprezintă un moft pentru elevii care provin din familii vulnerabile reprezintă accesul la educatie pentru ziua de maine, iar pentru cei care fac performanta reprezintă un sprijin lunar si motivatia pentru a continua si a tinti mult mai sus”, a declarat Vlăduţ Marius Iordache, preşedintele Consiliului National al elevilor. Daniel David spune că va da banii înapoi, de anul viitor, dacă îi va permite bugetul. „Pentru cele de performanță nu am avut în acest an buget suficient, nici după toate măsurile luate pentru a le putea acoperi, dar în zona performanței am păstrat. Premiile, măcar, la Olimpiade”, a declarat ministrul Educaţiei. Sunt cele mai mari tăieri care au existat vreodată în fondul de burse şi pentru studenţi. „Diminuarea fondului de burse ar trebui să ajungă la 52% prin măsurile aprobate de guvern, nu s-ar mai acorda în perioada întregului an calendaristic studenții de la taxă nu mai sunt eligibili. Reprezintă un regres foarte mare pentru învățământul superior românesc”, a declarat Sergiu Covaci, preşedintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Ministrul Educaţiei a declarat pentru Observator TV că are de gând să dea banii înapoi chiar anul viitor. Daniel David a mai precizat că bugetul poate fi recalculat şi după al doilea semestru. „Dacă am fost primii, va trebui să fim tot primii care întoarcem unele măsuri. Iar printre măsurile pe care le întoarcem, da, bursele pentru performanță și în zona studenților, bursele sunt importante. Mie mi-ar plăcea să putem începe să gândim în bugetul de anul viitor”, a declarat Daniel David, ministrul Educaţiei. „În momentul de faţă, orice cuvinte si promisiuni sunt în zadar. Considerăm că ar trebui să vedem, de fapt, negru pe alb promisiuni asumate de către Guvernul României pentru a ne hotarî să oprim protestele care sunt programate”, a mai spus Sergiu Covaci, preşedintele ANOSR. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a retrimis analiza evoluţiei fondului de burse şi Administraţiei Prezidenţiale şi aşteaptă un răspuns de la Nicuşor Dan.

Statul Florida va monitoriza comportamentul profesorilor în legătură cu moartea lui Charlie Kirk

Anastasios Kamoutsas, comisarul pentru educație a cerut instituțiilor de învățământ să monitorizeze atent reacțiile profesorilor și să ia măsuri împotriva celor care publică mesaje prin care „celebrează” moartea lui Kirk.  Oficialul a subliniat că, deși libertatea de exprimare este un drept constituțional, cadrele didactice, ca funcționari publici, sunt ținute la „standarde mai înalte”.  Incidentul care a declanșat reacția oficială a avut loc în Clay County, unde un profesor a scris pe rețelele de socializare: „Nu este necrologul cu care speram cu toții să ne trezim, dar este o variantă aproape la fel de bună pentru mine”. Ulterior, profesorul a fost suspendat.  Postarea a atras critici, atât din partea lui Kamoutsas, dar și din partea senatoarei statale republicană Jennifer Bradley și a guvernatorului DeSantis.  Guvernatorul Ron DeSantis a salutat măsurile luate, afirmând că este „inacceptabil ca profesori să celebreze asasinarea unui tată de 31 de ani, cu doi copii mici”. La rândul lor, oficialii școlii din Clay County au condamnat comentariul și au precizat că acesta „nu reflectă valorile și principiile districtului”. 

Președintele României, despre reformele din educaţie: Schimbările reale din şcoală nu se pot face în două-trei luni

Sindicatele din educaţie au protestat luni, în faţa Guvernului, nemulţumite de mai multe măsuri propuse de ministerul Educaţiei. Reprezentanţii profesorilor susţin că schimbările vizează creşterea normei didactice de predare, coborârea pragului salarial pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană, precum şi eliminarea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că situaţia din educaţie rămâne tensionată, după protestul profesorilor în prima zi de şcoală. Acesta a avut, luni, o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor şi spune că poziţiile lor diferă de cele ale ministerului. „În primul rând, am ascultat şi trebuie să vă spun că, evident, opinia pe care reprezentanţii sindicatelor o au este diferită de opinia pe care ministerul o are. Am zis: am început anul şcolar, haideţi să vedem rezultatele după două luni, să ne întâlnim toţi, să avem cifrele pe masă şi, în timp, dacă sunt probleme şi lucruri de corectat, să le corectăm”, a afirmat şeful statului, într-un interrviu la TVR Info. Întrebat despre riscul unei greve generale, preşedintele a precizat că nu poate anticipa deciziile sindicatelor, dar speră ca şcoala să se desfăşoare în condiţii bune. „Îmi doresc, evident, ca fiecare dintre noi să punem interesul copiilor pe primul loc şi şcoala să se desfăşoare cât mai bine în acest an. Promisiunea mea a fost că vom evalua, cum am spus, cu cifrele pe masă şi cu opinia tuturor părţilor implicate, după două luni de la începerea anului şcolar”, a spus acesta. Referitor la calitatea educaţiei din România, Nicuşor Dan a recunoscut că nu este mulţumit de starea actuală a sistemului. „Nu, nu sunt deloc mulţumit. Numai că trebuie să împărţim lucrurile în două. Şi aici nu doar pe educaţie, ci şi pe reforma administraţiei în general”, a subliniat preşedintele. El a explicat că unele decizii au fost luate sub presiunea corectării deficitului bugetar şi a pieţelor financiare, însă acestea nu pot fi considerate o soluţie pe termen lung. „Trebuie să ţinem cont de faptul că aveam nişte presiuni de la pieţele financiare, de la oamenii care au împrumutat statul român de-a lungul timpului, şi că faţă de aceste presiuni trebuia să reacţionăm într-un timp foarte scurt. Este nerezonabil să te aştepţi să faci şi măsuri de corecţie. Şi, bineînţeles, ele, fiind luate în timp scurt, provoacă dezechilibre”, a explicat acesta. În opinia preşedintelui, direcţia reală de reformă în educaţie presupune pregătirea elevilor pentru viaţa reală şi pentru piaţa muncii, un proces care nu se poate realiza „în două-trei luni”.

Educația unui copil, disputată la CEDO de părinții divorțați. Tatăl vrea să-l ducă la Paradis, mama are încredere în Varlaam Mitropolitul

Un conflict între doi părinți din Iași, despărțiți de câțiva ani, a depășit granițele instanțelor românești și a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Miza: școala la care trebuie înscris minorul. Mama și tatăl exercită împreună autoritatea părintească, dar nu se înțeleg în privința educației potrivite pentru copil, scrie Ziarul de Iași. Ce vrea băiatul Concret, mama vrea ca băiatul să-și continue studiile la Școala „Varlaam Mitropolitul”, unde învață de mai mulți ani, dar tatăl insistă să-l mute la „Paradis International College”. Cum dialogul dintre cei doi părinți nu a dus la niciun rezultat, instanțele ieșene au fost chemate să decidă în locul lor. Băiatul, elev de gimnaziu, a fost audiat de judecători și a spus că el se simte bine integrat la „Varlaam Mitropolitul”, are prieteni, rezultate bune și nu percepe activitățile religioase ca pe o constrângere. La proces, și mama a insistat asupra faptului că dorința tatălui de a-l muta pe copil la o altă școală nu are fundament concret și ar însemna o nouă ruptură în viața minorului. Ea a subliniat că băiatul este bine adaptat și că rezultatele sale confirmă acest lucru. Citește aici despre decizia judecătorilor români și cum a ajuns cazul pe masa magistraților de la CEDO.

Premierul Ilie Bolojan, după ce prima zi de școală a fost marcată de protestele profesorilor: Economiile reprezintă cam 10% din bugetul educației

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seara, la TVR, că economiile realizate prin pachetul doi de măsuri reprezintă cam 10% din bugetul educației. „Vom da cifre exacte la o lună de zile”, a declarat Bolojan. Luni, în prima zi de an școlar, mii de profesori au protestat față de măsurile anunțate de Guvernul Bolojan în domeniul educației, dar premierul a anunțat că nu va ceda în fața presiunii sindicatelor din Educație. „Ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ”, a precizat el . De asemenea, el a explicat și de ce a fost majorată norma privind orele predate de profesori. „Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară (…) Norma a fost majorată cu două ore ceea ce a avut efecte în sistemul de învățământ. Avem aproximativ 230.000 de posturi ocupate de 160.000 de titulari, iar diferența este asigurată prin „posturi la plata cu ora și suplinitori”, a declarat prim-ministrul României. El a mai adăugat că majorarea normei de predare efectivă a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora și că numeroși suplinitori vor fi înlocuiți de profesori titulari. „Norma de 20 de ore este la nivelul european, precum în Franța și Spania”, a fost remarca sa, recunoscând că nivelul salariilor nu este satisfăcător și a anunțat când ar putea avea loc majorarea veniturilor cadrelor didactice. „Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care eu personal îl doresc și nici uj dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este. Dar asta este ceea ce poate România în momentul de față”, a declarat premierul. Bolojan a precizat că salariile din educație nu au fost reduse, nivelul de salarizare rămânând același. El a anunțat că o analiză serioasă privind majorarea salariilor va fi posibilă după finalizarea perioadei de criză, estimată pentru sfârșitul anului 2026. „Ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii”, a explicat premierul. Bolojan a subliniat că preferă să fie realist cu angajații din educație: „Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”. FOTO – Mediafax Foto: Andreea Alexandru

Prima zi de școală, în stradă. De la Cotroceni, profesorii au cerut demisia lui David. Marea necunoscută: Începe școala sau vine GREVA GENERALĂ?

Prima zi de școală de anul acesta a fost marcată de proteste masive în învățământ, generate de reforma fiscală a guvernului Bolojan, care aduce într-o situație fără precedent un domeniu deja afectat de lipsa finanțărilor. Mii de cadre didactice alături de lideri sindicaliști au mărșăluit pe străzile Capitalei și au cerut demisia ministrului Daniel David. Președintele Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, însă a refuzat să participe la festivitatea de începere a anului școlar din cauza „tensiunilor” existente.  Anul acesta, cadrele didactice au decis boicotarea anului școlar, după ce Guvernul a impus o serie de măsuri, despre care specialiștii în Educație cred că vor duce la colapsul unui sistem deja sever avariat. Printre măsurile care au scos în stradă mii de profesori se numără tăierea burselor pentru o parte dintre elevi, creșterea normei didactice cu două ore în cazul profesorilor, comasarea școlilor și creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Ziua de 8 septembrie se anunța a fi tensionată. Cadrele didactice urmau să se adune la ora 10:00 în Piața Victoriei, pentru a protesta în fața Guvernului și apoi să se îndrepte către Cotroceni. Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, dar a evitat festivitatea de începere a anului școlar Președintele Nicușor Dan a fost ceva mai matinal și a fost surprins de presă la ora 8:00 în timp ce își ducea fetița la școală, însoțit de agenții SPP. Liderul de la Cotroceni nu a participat la festivitatea de deschidere a anului școlar, însă a anunțat că va avea o întâlnire cu liderii sindicali în decursul zilei. Solicitările și amploarea protestului nu l-au convins, însă, pe ministrul Daniel David să se prezinte la o discuție cu protestatarii. Mai mult, acesta refuzat să participe la orice festivitate de deschidere a anului școlar. Cadre didactice din alte zone ale țării, prezente la protest. Mii de manifestanți au scandat în fața Guvernului La protestul cadrelor didactice au participat și profesori din alte județe, pe lângă lideri sindicali care s-au strâns e pentru a-și exprima nemulțumirile în fața Guvernului împotriva reformelor lui Ilie Bolojan. Până la orele 12:00, în Piața Victoriei se adunaseră deja mii de manifestanți, cu pancarte și portavoci, iar zona devenise aproape neîncăpătoare. Situația a amintit de greva generală  profesorilor din 2023, când aproximativ 150.000 de profesori din întreaga țară au protestat împotriva salariilor mici și au solicitat o majorare cu 25%. Persoane striga lozinci in timpul unui mars de protest intre Piata Victoriei si Palatul Cotroceni, organizat de sindicatele din Invatamant, prin care cer cresteri salariale, in Bucuresti, marti, 30 mai 2023. De luni, 22 mai 2023, au intrat in greva peste 150.000 de profesori si peste 70.000 de angajati care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar si nedidactic. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Reprezentanții profesorilor i-au cerut lui Nicușor Dan demisia ministrului Educației Protestatarii alături de liderii sindicali s-au îndreptat, mai apoi spre Palatul Cotroceni, unde la ora 13:30, o delegație a profesorilor a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan. Ajunși în fața Palatului Cotroceni, manifestanții l-au chemat pe președintele Nicușor Dam în mijlocul lor, ca să stea de vorbă. „Dane, hai afară! Suntem la Cotroceni, aici!” În cadrul întâlniri dintre reprezentanții profesorilor și președintele Nicușor Dan, au sindicaliștii au cerut demisia ministrului Daniel David, și abrogarea măsurilor adoptate pe Legea 141 din primul pachet de măsuri. Profesorii amenință cu greva generală Următoare discuție dintre profesori și șeful statului ar urma să aibă loc peste două luni. Cu toate acestea, cadrele didactice nu exclud greva generală. Ministrul Daniel David: „Școala continuă normal” Ministrul Daniel David a transmis în cele din urmă, întrebat despre ceea ce urmează în perioada următoare, că „școala va continua în mod normal”. „Ca ministru nu pot să spun decât că școala continuă normal. Bucuria mea e că în prima zi copiii au fost primiți în unitățile școlare. În perioadele de criză fiscal-bugetară, înțeleg de ce nu ar exista festivități. Mă gândesc că există profesori care vor intra la clase și vor sta cu copiii și nu vor face nimic”, a precizat ministrul Educației. FOTO/VIDEO: Gândul, Mediafax Eșecul ”României educate” din 2023, repetat în 2025. Profesorii cer din nou o revoluție în sistem. ”Dane, hai afară să vorbim de școală” Sindicatele din Învățământ, MESAJ pentru președintele Nicușor Dan: „Tăbărâm pe tot ce înseamnă putere în România”. Protestele continuă și în octombrie

Profesorul Mircea Miclea critică reformele din educație ale Guvernului Bolojan: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani

Profesorul Mircea Miclea avertizează că măsurile luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, precum majorarea normei didactice și creșterea numărului de elevi în clasă, au transformat prima zi de școală într-un moment tensionat, cu costuri emoționale și sociale majore pentru profesori și elevi. Fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom și expert în reformele aplicate în Republica Moldova de președinta Maia Sandu, a analizat într-un interviu acordat pentru Edupedu impactul emoțional al noilor decizii asupra cadrelor didactice. „Este cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Pentru că deciziile care s-au luat în educație sunt un exemplu de manual de decizii proaste. Adică decizii care au vizat un câștig imediat, dar foarte mic financiar, 0,02% din PIB, însă cu consecințe negative uriașe. (…) Profesorii pensionați și frustrați intră în conflict unii cu alții pentru a-și completa norma de predare, ceea ce generează costuri socio-emoționale enorme,” a transmis profesorul. Miclea a explicat cum deciziile Guvernului afectează educația în mediul rural și accentuează diferențele dintre România și alte state europene. „Principalul segment afectat a fost învățământul rural. Acolo e foarte greu să mai găsești profesori dispuși să meargă și să facă naveta în trei sau patru școli ca să-și asigure normă. Și tot acolo s-au închis foarte multe școli, astfel încât, prin urmare, diferența dintre rural și urban care era până acum se va accentua și mai mult de acum încolo și mai ales trebuie să luăm în seamă faptul că din rural apare o mare parte din ceea ce se numește analfabetism funcțional și în loc să se remedieze situația, s-a înrăutățit. Pe de altă parte, crește inegalitatea dintre România, care în 2023 era pe penultimul loc în Europa la alocare bugetară în ceea ce privește educația, și celelalte state europene,” a mai precizat acesta. Profesorul a avertizat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au redus semnificativ încrederea cetățenilor în politicieni. „Nu poți să mai crezi în clasa politică, dacă exact cei care au câștigat alegerile spunând că educația este importantă și acuzând faptul că deviațiile negative apar ca urmare a lipsei de educație acum sunt cei care lovesc în educație. Nu, nu poți să mai crezi în cei care vin și spun că o să fie dreptate socială și încep tăierile bugetare cu cei oropsiți, adică cu profesorii, în loc să înceapă cu cei privilegiați,” a menționat Miclea. În final, Mircea Miclea a subliniat complexitatea și dificultatea activității didactice, în comparație cu alte profesii și a transmis un mesaj clar autorităților privind protejarea și investiția ăn educație. „Mulți cred că profesorii muncesc puțin, dar realitatea este complet diferită. Este mult mai greu să lucrezi cu mințile oamenilor decât cu obiecte sau coduri. Profesorii depun eforturi enorme pentru a gestiona clase cu 30–40 de elevi, fără asistență, iar această muncă devine tot mai puțin atractivă. Țara trebuie să își apere educația. Investiția în educație trebuie să crească și deciziile greșite trebuie corectate imediat sau cel puțin din următorul an școlar. Numai așa putem asigura o școală funcțională și echitabilă,” a încheiat acesta. Mircea Miclea este cercetător, antreprenor, fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească. Sursa foto: Mediafax Foto / Raul Stef AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul

Alexandru Chirilă, la Pastila Financiară: Românii nu prea au buget pentru EDUCAȚIE

În emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, expert financiar, a discutat despre cum în România nu există un buget alocat special pentru educație. Urmăriți aici emisiunea integrală.  Alexandru Chirilă: „Suntem una dintre țările cu cea mai proastă rată de vânzare de cărți la nivel european” Invitat în emisiunea „Pastila Financiară”, Alexandru Chirilă a explicat câți bani cheltuie românii în plus după creșterea accizelor. S-a luat cazul unui tânăr, care locuiește singur și are ca venit unul de 5000 de lei lunar. Acest tânăr ar cheltui cam 1200 de lei pe alimente, plus încă vreo 400 pentru ieșiri în oraș la restaurante. 600 de lei s-ar duce pe utilități și alți 400 pe combustibil. Cu articole de îmbrăcat sau vreun gadget nou achiziționat, încă 600 de lei. Legat de cărți, spune antreprenorul, românii nu au cultura bugetului pentru educație. În sine, în rândul românilor nu există acest concept de a pune bani separați pentru educație. De asta, spune Chirilă, suntem una dintre țările din Europa care cumpără cele mai puține cărți. Românii consumă foarte puține cărți pe parcursul unui an. Apoi, expertul în finanțe a vorbit și despre costurile suplimentare care vin la pachet cu măsurile de austeritate. În sine, 1200 de lei vor fi banii cheltuiți în plus de o familie, pe parcursul unui an. „Avem exemplul unui tânăr singur cu un venit de 5000 de lei. Avem un tânăr care consumă pe alimente vreo 1200 lei, pe utilități, vreo 600 de lei, pe combustibil, vreo 400, mai mănâncă și în oraș de vreo 400 lei, își mai cumpără și ceva haine sau ceva gadget-uri în valoare de 600 lei, mai plătește un abonament la internet sau telefonie, 80 lei, mai cumpără și niște cărți… Apropo, aici avem o situație interesantă. Românii nu prea au buget pentru educație. Practic suntem una dintre țările cu cea mai proastă rată de vânzare de cărți la nivel european. Practic, românii consumă foarte puține cărți pe parcursul unui an de zile și vedem aici că doar din TVA am avea o creștere cu aproximativ 70 lei pe lună. Dacă mai punem și cu creșterea accizelor la combustibil, o să discutăm imediat și despre creștere accizelor la combustibil, am avea o creștere de vreo 86 lei. Este o creștere de peste 1200 de lei pentru o familie pe parcursul unui an. Aparent nu par niște cifre foarte mari, dar dacă ar fi să punem banii ăștia că s-ar fi dus în investiții, cu puterea dobânzii compuse învățată emisiunile precedente, deja am fi discutat despre niște bani care ne-ar fi rămas nouă, nu s-ar fi dus în consum.”, a explicat antreprenorul.

BLOCAJ total în educație. Studenții se alătură protestelor anunțate de profesori: Anul universitar nu poate începe așa

Nemulțumiți de măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan, studenții anunță că se alătură protestelor declanșate de profesori. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va fi în stradă pe 8 septembrie, la mitingul sindicaliștilor din educație. „Ne vom alătura protestului din data de 08.09.2025, în fața sediului Guvernului României, de la ora 9:00, și ulterior marșului până la Palatul Cotroceni, fapt pentru care facem apel la toți studenții să participe la această inițiativă”, se arată într-un comunicat al ANOSR. Ce revendicări au studenții Liderii studenților arată că, în ciuda demersurilor realizate, „factorii de decizie continuă să ignore solicitările, dând dovadă de lipsă de interes față de nevoile și realitățile cu care se confruntă sistemul de învățământ, dar și față de efectele negative pe care aceste măsuri le vor genera în educație”. ANOSR susține că, în pofida dezbaterii organizate pe 19 august la Timișoara, la care a participat ministrul Educației și Cercetării, în cadrul căreia studenții și-au exprimat nemulțumirile și îngrijorările cu privire la anul universitar care urmează să înceapă și în ciuda protestelor din țară, dar și de la granița țării, deschiderea pentru a retrage măsurile și interesul de a opri aplicarea acestor decizii injuste și dăunătoare educației lipsesc în continuare. ANOSR are următoarele solicitări: revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni); revenirea la acordarea burselor către studenți pe toată durata anului calendaristic (12 luni); creșterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut; reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat; diversificarea de către universități a formelor de sprijin pentru studenți, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituțional; creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale; abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 de la art. XXIX, alin. (1) care limitează dreptul studenților de a beneficia de facilitățile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. Studenții cer respect De asemenea, ANOSR se aliniază solicitărilor federațiilor sindicale din educație și elevilor, reiterând nevoia stringentă de a ține cont de cerințele celor afectați direct de aceste măsuri. „În acest context, considerăm absolut necesar un răspuns ferm din partea decidenților responsabili, prin care să arate că tratează educația ca pe o investiție în viitorul țării, nu ca pe o povară a statului”, transmite ANOSR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani UNIVERSITATEA care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea” Președintele i-a chemat pe șefii din Coaliție la Cotroceni. Posibile teme de discuție

Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani universitatea care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea”

Anton Hadăr, lider al Federației Naționale Sindicale Alma Mater, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre „măsurile împotriva educației” luate de ministrul Daniel David, care au zdruncinat din temelii un sector deja subfinanțat, iar urmările se preconizează a fi dezastruoase. Liderul sindicatelor din învățământul superior a precizat că reforma implementată de Daniel David a afectată inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde oficialul a fost ales rector în 2020.  Anton Hadăr atrage atenția că reforma impusă de ministrul Daniel David îi obligă pe profesori să predea discipline pentru care nu au niciun fel de pregătire, în scopul creșterii normei didactice. „Să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică”, a afirmat, cu stupoare, liderul sindical. „Gândiți-vă că s-a ajuns în situația în care să se completeze numărul de ore de la 16 sau de la 18 cu două sau patru ore, solicitându-le colegilor noștri să predea discipline pentru care nu au fost pregătiți. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria învățământului: să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică. În urma măsurilor luate împotriva educației, sau a măsurilor de austeritate, cum le numesc ei, o parte din cele două miliarde s-au recuperat din bursele elevilor”, a precizat liderul sindical. Liderul sindical Alma Mater este foarte neîncrezător în faptul că premierul Bolojan și-a asumate răspunderea pe pachetul de măsuri. De asemenea, Hadăr a precizat că ministrul Educației, Daniel David, ar fi trebuit să demisioneze din funcție încă de la 1 ianuarie, „atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă n-avea suma completă.”. „S-a bazat pe imposibilele rectificări bugetare”, a adăugat acesta. „Măsurile le vom vedea în timp. Atunci când îți asumi astfel de măsuri, trebuie să și răspunzi. Eu nu văd cine ar putea răspunde. Niciodată nu și-a asumat cineva, atunci când s-au făcut asemenea intervenții abrupte asupra unui sistem. Domnul ministru, după părerea mea, nu ar fi trebuit să continue activitatea la 1 ianuarie, atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă nu avea suma completă. S-a bazat pe ipoteticele, posibilele sau imposibilele, în cazul de față, rectificări bugetare. De aici a plecat totul”, a declarat Anton Hadăr. Reforma lui Daniel David a afectat și Universitatea Babeș-Bolyai, unde acesta a fost rector Anton Hadăr a afirmat că multe universități din România se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește achitarea plăților pentru ultima lună, inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde Daniel David a fost rector. „În învățământul superior, am constatat că avem foarte multe universități care, pentru ultimele luni ale anului, nu au fondurile necesare, pentru că în cele două miliarde intrau și fonduri pentru învățământul superior, printre care se află și Universitatea Babeș-Bolyai, unde domnul ministru a fost rector”, a menționat Hadăr. „Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile” „De fapt cred că toate universitățile din România au nevoie de bani pentru finanțarea ultimei luni, pentru că nu au primit banii  necesari. Bugetului alocat era doar pe hârtie, cele două miliarde. În aceste condiții am solicitat, în calitatea mea de lider național al Alma Mater, să ne lase să folosim soldurile, adică niște bani adunați de universități de-a lungul timpului pentru vremuri mai grele, din diverse activități: chirii, organizări de evenimente etc. Aceste sume sunt ținute în solduri, iar soldurile sunt cam greu de restituit, deși sunt banii noștri, pentru că ne spun că dăunează deficitului bugetar. Când cerem să ni-i restituie ne dau cu țărâita, greu de tot, pentru că banii sunt trecuți în buget. Atunci când iei banii e ca și cum faci o cheltuială în plus, dar ei sunt trecuți în bugetul educației. Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile”, a mai adăugat Hadăr. Redacția Gândul l-a contactat pe ministrul Educației Daniel David pentru un punct de vedere, însă acesta nu a răspuns până la ora publicării materialului. Recomandarea autorului: Ceremonia de deschidere a anului școlar va avea loc în fața Guvernului. Cele mai mari sindicate din învățământ vor boicota prima zi de școală și vor protesta în Piața Victoriei Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului