Interzicerea totală a telefoanelor mobile se aplică din septembrie 2025 în toate școlile gimnaziale din Franța
Începând cu anul școlar 2025, toate școlile gimnaziale din Franța vor fi obligate să interzică în mod total utilizarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive electronice personale de către elevi. Măsura, oficializată de ministra Educației, Élisabeth Borne, marchează o nouă etapă în efortul guvernului francez de a limita prezența tehnologiei în viața școlară, informeaza Lemonde.fr. Decizia vine la șapte ani după adoptarea unei legi care permitea instituțiilor de învățământ să restricționeze utilizarea smartphone-urilor, dar care nu era aplicată unitar. Din septembrie 2025, interdicția devine generală și obligatorie în toate colegiile din țară. Testare în peste 180 de colegii și feedback pozitiv Înainte de a lua această decizie, Ministerul Educației a derulat, în toamna lui 2024, o perioadă de testare în 180 de colegii din Franța, implicând aproximativ 50.000 de elevi. Aceștia au fost obligați să lase telefoanele în casete speciale, la intrarea în școală, și să le recupereze abia la finalul cursurilor. Rezultatele acestui experiment au fost suficient de convingătoare încât guvernul să decidă extinderea măsurii la nivel național. Potrivit Élisabeth Borne, interdicția are rolul de a încuraja comunicarea directă între elevi, reducerea dependenței de rețele sociale în timpul orelor și combaterea fenomenului de hărțuire școlară. Dispozitivele vizate și excepțiile prevăzute Noua reglementare nu se limitează doar la telefoanele mobile. Aceasta include toate „dispozitivele de comunicare electronică”, precum tabletele și ceasurile inteligente. În cazurile speciale, precum excursiile sau deplasările școlare, elevii nu vor putea folosi telefoanele, dar școlile vor fi obligate să asigure părinților o linie telefonică pentru comunicare de urgență. Una dintre provocările rămase este legată de finanțarea infrastructurii necesare pentru implementarea interdicției – cum ar fi achiziționarea casetelor securizate sau a rucsacurilor speciale. Ministerul Educației poartă în prezent discuții cu consiliile departamentale pentru a găsi soluții de finanțare. O decizie susținută politic, dar controversată în mediul academic Deși măsura este susținută de autorități și de o parte a opiniei publice, există voci critice în mediul academic. Un studiu realizat de Universitatea din Birmingham sugerează că interzicerea telefoanelor în școli nu are un impact dovedit asupra performanței școlare sau a stării de bine a elevilor. Cercetătorii susțin că o astfel de interdicție, aplicată izolat, nu este suficientă pentru a produce schimbări reale în comportamentul sau rezultatele tinerilor. Cu toate acestea, guvernul francez pare hotărât să meargă mai departe, considerând că beneficiile educaționale și sociale pe termen lung justifică decizia. Rămâne de văzut cum va fi primită măsura în rândul elevilor, profesorilor și părinților, și dacă alte țări europene vor urma exemplul Franței în anii ce urmează.
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Simulare BACALAUREAT 2025. Luni, 24 martie, elevii dau proba la Limba şi literatura română
Elevii de clasa a XII-a din toată țara încep luni, 24 martie, simularea examenului de Bacalaureat 2025, cu proba de Limba română. Până miercuri, elevii vor susține patru probe scrise, în zile consecutive. Testările încep la ora 9 dimineața și durează trei ore. 123.000 de elevi vor da simularea la Bacalaureat „Simularea se va organiza în 1.318 unități de învățământ liceal, numărul de elevi implicați, estimativ, fiind de circa 123.000”, a transmis Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat de presă. Disciplinele la care se desfășoară simularea probelor scrise sunt: Limba și literatura română – proba E)a), Limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) – proba E)b), Matematică, Istorie – proba E)c), Fizică, Chimie, Biologie, Informatică, Geografie, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Economie, Sociologie și Filosofie – proba E)d). Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare aprobate de Ministerul Educației și Cercetării. Subiectele și baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15:00, pe pagina web dedicată. Evaluarea lucrărilor se va realiza digitalizat prin intermediul platformei utilizate de Ministerul Educației și Cercetării. Rezultatele vor fi comunicate individual pe 8 aprilie și vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ liceal prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și în cadrul consiliilor profesorale. „Obiectivul urmărit: adoptarea celor mai potrivite măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare în perspectiva examenului din sesiunile iunie și iulie – august 2025”, potrivit sursei citate. Notele nu vor fi trecute în catalog, însă, prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui, acestea pot fi consemnate în catalog. CITEȘTE ȘI: Calendar Bacalaureat 2025. Când se înscriu elevii pentru probele de competențe și cele scrise. Când se vor afișa rezultatele DETALIUL pe care elevii de clasa a XII-a vor fi obligați să-l treacă în cererea de înscriere la BACALAUREAT 2025 Cum se vor desfășura CURSURILE în timpul probelor orale de la BAC 2025 din ianuarie. Sorin Ion:”Vom emite un set de recomandări” Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele