Cinci efecte concrete ale conflictului din Iran asupra vieții tale de zi cu zi
Benzina și motorina, mai scumpe de la o zi la alta Prețurile combustibililor au crescut imediat după izbucnirea conflictului. În Marea Britanie, benzina a urcat cu 3 pence pe litru între sâmbătă și joi. Motorina a crescut cu 5 pence pe litru în același interval. În SUA, benzina s-a scumpit cu aproximativ 23 de cenți pe galon față de săptămâna precedentă. Motorina a urcat cu 41 de cenți pe galon în aceeași perioadă. Creșterile sunt însă sub cele din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus prețurile la maxime istorice. Gazele naturale, aproape duble în câteva zile Prețul de referință al gazelor naturale din Marea Britanie a depășit marți 165 pence pe term. Este cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Prețul a închis la 138 pence, cu peste 20% mai mult față de ziua precedentă. Consumatorii britanici sunt deocamdată protejați prin plafonarea prețului energiei. Dacă prețurile rămân ridicate, plafonul de vară ar putea fi majorat. Transportul maritim blochează lanțurile de aprovizionare Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, și-a redus dramatic traficul. Aproximativ 200 de tancuri au rămas blocate după amenințările Iranului. Costul închirierii unui superpetrolier a atins luni un record de peste 400.000 de dolari pe zi. Este aproape dublu față de săptămâna precedentă. Efectele asupra prețurilor la raft vor fi resimțite în 6-12 luni, arată o analiză FMI din 2022. Îngrășămintele s-au scumpit cu 21% într-o săptămână QatarEnergy, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaz, a oprit producția după atacuri asupra instalațiilor sale. Prețul ureei, ingredient esențial pentru îngrășăminte, a urcat la 567 de dolari pe tonă. Experții avertizează că efectele asupra prețurilor alimentare nu vor fi imediate, dar sunt inevitabile. Inflația și dobânzile, sub presiune Înainte de conflict, Banca Angliei estima că inflația ar putea atinge ținta de 2% încă din aprilie. Acum, scenariul s-a complicat. Analiștii anticipează reduceri mai puține ale dobânzilor în 2025. Unii prevăd chiar creșteri. Ratele ipotecare variabile ar putea urca, afectând milioane de debitori.
Un obicei simplu are același efect ca mersul la psiholog în fiecare săptămână
Cercetătorii de la Universitatea din Lancashire au examinat 73 de studii cu aproape 5.000 de adulți cu depresie. Exercițiile fizice au fost comparate cu absența tratamentului, cu psihoterapii și cu medicamente antidepresive, notează El Economista. Efect similar cu psihoterapia, mai puține efecte secundare Studiul confirmă că exercițiul fizic aduce un beneficiu moderat în reducerea simptomelor depresive, în comparație cu lipsa terapiei. Față de psihoterapie, activitatea fizică are un efect similar asupra simptomelor depresive. În comparație cu medicamentele antidepresive, exercițiul are de asemenea un efect similar, dar cu dovezi mai puține. Depresia afectează 280 de milioane de persoane în întreaga lume. Exercițiul fizic devine astfel una dintre cele mai benefice alternative, datorită caracterului său economic și accesibil pentru toți. Efectele secundare au fost rare. Participanții la exerciții fizice au raportat ocazional leziuni musculo-scheletice, în timp ce cei care luau antidepresive au avut oboseală și probleme digestive. Exercițiile ușoare, mai benefice decât cele intense Andrew Clegg, autorul principal al revizuirii, subliniază că exercițiul fizic funcționează bine pentru unele persoane, dar nu pentru toate. „Este important să se găsească strategii pe care oamenii sunt dispuși să le urmeze și pe care sunt capabili să le mențină”, a declarat Clegg. Exercițiile fizice ușoare până la moderate ar putea fi mai benefice decât cele intense. Deși nu s-a identificat niciun exercițiu fizic superior celorlalte, programele de exerciții mixte și antrenamentul de forță au părut mai eficiente decât exercițiile aerobice singure. Experții subliniază că dovezile sunt limitate, deoarece efectele pe termen lung nu sunt atât de clare. Participanții nu au fost monitorizați după tratament, ceea ce înseamnă că nu se știe dacă beneficiile persistă în timp. „Dacă vrem să aflăm care funcționează cel mai bine, pentru cine și dacă beneficiile durează în timp, sunt încă necesare studii mai ample și de înaltă calitate”, a conchis Clegg.
Cutremur puternic în Japonia. Premierul i-a avertizat pe localnici să fie în alertă pentru încă o săptămână
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a avertizat locuitorii din zonele în care s-au înregistrat cutremure puternice să rămână în alertă pentru încă o săptămână, potrivit Sky News. Asta deoarece este posibil să apară noi cutremure. „Vă rugăm să acordați o atenție deosebită informațiilor de la Agenția Meteorologică Japoneză și de la administrațiile locale”, a spus ea într-un comunicat pe rețelele de socializare. De asemenea, locuitorii au fost sfătuiți să facă pregătiri pentru dezastre și să plece imediat dacă simt un cutremur. Japonia a fost lovită de un cutremur și un tsunami puternice. Seismul a fost înregistrat la ora locală 23:15, la aproximativ 80 km în largul coastei de nord-est a Japoniei și la 50 km sub suprafața mării. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,6, conform estimărilor inițiale, și a fost urmat de cel puțin trei replici puternice. Alerte de tsunami au fost emise pentru trei regiuni în care se află aproximativ 90.000 de locuitori. Valuri de tip tsunami de mici dimensiuni au lovit comunitățile de coastă într-un interval de două ore. Mai multe persoane au fost rănite și există pagube însemnate. Autoritățile fac bilanțul și urmează să prezinte rezultatele.
Dominic Fritz este sceptic în privința impactului imediat al măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan
Liderul USR Dominic Fritz este sceptic în privința impactului imediat al măsurilor fiscale luate de Coaliția de guvernare. Este posibil să fie nevoie de mai mult timp pentru a fi vizibile efectele pozitive, afirmă el la Digi24. Dar, subliniază Fritz, România va găsi înțelegere de la piețele financiare și Comisia Europeană, este de părere Fritz. Este o întrebare dificilă. Într-adevăr, eu mă tem că impactul nu va fi pe termen atât de scurt cât ne-am fi dorit, însă mai important este încrederea piețelor financiare și a Comisiei Europene că schimbările pe care le facem sunt structurale, adică au un impact pe termen mediu și lung și de aceea eu cred că vom găsi înțelegere, dacă chiar nu peste noapte. Dar totuși, în câteva luni vom vedea o schimbare a direcției și este clar că am guvernele trecute au cheltuit mai mulți bani decât avem și de aceea este corect și absolut urgent să vedem acuma aceste corecturi, punctează Fritz. Recomandarea autorului: Dominic Fritz: „Românii așteaptă de la noi să facem treabă, nu să perpetuăm o ceartă sterilă între noi”
Ne topește ChatGPT creierul? Avertisment dur de la MIT
Potrivit cercetătorilor, studenții care au folosit intensiv ChatGPT pentru redactarea eseurilor au obținut scoruri mai slabe, au demonstrat o implicare cerebrală redusă și o retenție scăzută a informațiilor comparativ cu cei care nu au folosit deloc inteligența artificială. „Participanții din grupul LLM au avut performanțe mai slabe decât cei din grupul Brain-only la toate nivelurile: neural, lingvistic și de scorare”, se arată în raportul citat de The Economic Times. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică mai mult decât utilizarea Google Interesant este faptul că elevii care au utilizat Google au manifestat o activitate cerebrală moderată și au produs conținut mai bine argumentat decât cei care s-au bazat exclusiv pe ChatGPT. Cei din grupul care nu a utilizat deloc unelte AI au arătat cel mai înalt nivel de implicare cognitivă, generând idei originale și analize mai profunde. Mai mult, utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică chiar și pe termen lung. Chiar și după ce participanții din grupul ChatGPT au încercat ulterior să scrie fără ajutor, activitatea lor cerebrală a rămas scăzută, semn al unei posibile „atrofieri” cognitive. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică, avertizează cercetătorii Conform studiului, această dependență digitală poate încuraja pasivitatea mentală, reducând capacitatea utilizatorilor de a evalua critic informațiile generate. Mai mult, se atrage atenția asupra biasului algoritmic, în care sugestiile oferite de AI nu reflectă întotdeauna adevărul, ci interesele din spatele seturilor de date antrenate. Aceste descoperiri sunt un semnal de alarmă pentru generația AI, profesorii și profesioniștii care utilizează zilnic instrumente precum ChatGPT. În timp ce aceste unelte pot spori eficiența, nu trebuie să devină substitut al gândirii proprii.