Tensiuni diplomatice între Elveția și Italia pe tema plății tratamentului victimelor din Crans-Montana

Solicitarea de decontare amplifică tensiunile dintre cele două țări. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat vineri decizia drept „rușinoasă”, după ce au apărut informații că familiile victimelor ar fi primit facturi. Într-un comunicat transmis Reuters sâmbătă seară, Oficiul Federal pentru Asigurări Sociale (FSIO) a confirmat că Elveția intenționează să recupereze costurile tratamentelor spitalicești, însă nu de la familiile victimelor. Instituția a explicat că, potrivit acordurilor dintre statele UE și Elveția, facturile vor fi trimise victimelor doar pentru verificare, iar plata va fi făcută de „asigurătorul de sănătate străin relevant”. Un purtător de cuvânt a precizat ulterior că, în cazul Italiei, costurile ar urma să fie acoperite de Ministerul Sănătății. Meloni a scris vineri seară pe Facebook: „Dacă această cerere rușinoasă va fi formulată oficial, anunț că Italia o va respinge categoric și nu va da curs în niciun fel”. „Am încredere în simțul responsabilității al autorităților elvețiene și sper că informațiile se vor dovedi complet nefondate”, a adăugat ea. Elveția solicită peste 100.000 de franci elvețieni pentru tratamentul a patru cetățeni italieni, internați o singură zi la spitalul din Sion după incendiu, a declarat sâmbătă ambasadorul Italiei în Elveția, Gian Lorenzo Cornado, citat de ANSA. Cornado a adăugat că pacienți elvețieni răniți în incendiul din Crans-Montana au fost tratați luni de zile la spitalul Niguarda din Milano, în nordul Italiei, și că Italia a trimis un elicopter al protecției civile pentru a ajuta la operațiunile de salvare, fără a solicita bani.
Anunțul imobiliar care a încins TikTok-ul. Oferta proprietarului a stârnit revoltă în mediul online

Un anunț imobiliar din Zürich a stârnit controverse pe TikTok după ce proprietarul unui apartament cu patru camere a cerut chirie de peste 2.700 de franci elvețieni (aproximativ 3.000 de euro) și plata în avans pentru trei luni, dar fără ca viitorul chiriaș să se poată muta în acest interval. Ceea ce i-a enervat cel mai mult pe useri a fost tocmai condiția impusă viitorului chiriaș: acesta ar trebui să înceapă plata a jumătate din chirie cu trei luni înainte de data mutării, fără a avea acces la locuință în toată această perioadă. Mai mult, potrivit Libertatea, motivul invocat în anunț era unul vag: „Din motive personale”. Și, pe lângă chirie, noul chiriaș trebuia să preia și mobilierul apartamentului pentru suma de 2.500 de franci, care includea, printre altele, o canapea mare cu taburet. Anunțul a fost făcut cunoscut de Amina, o utilizatoare de TikTok, care a criticat dur condițiile impuse de proprietar. „Am văzut multe anunțuri imobiliare, dar acesta le întrece pe toate”, a spus ea, numind situația „incredibil de obraznică”. Zürich / FOTO – Caracter ilustrativ Recent, o garsonieră de doar 10 metri pătrați din Zürich a fost oferită spre închiriere cu peste 1.300 de euro pe lună o locuință, pe care proprietarul o descria drept un „spațiu urban compact”. De fapt, în realitate, garsoniera are exact 10 metri pătrați, fiind chiar mai mică decât unele celule de închisoare. Dar, din punct de vedere legal, era totul ok pentru că locuința respecta regulile în vigoare în Zürich. Autoritățile acestui oraș nu permit închirierea spațiilor mai mici de 10 metri pătrați și impun o înălțime minimă a tavanului de 2,4 metri. Autorul mai recomandă: Cel mai ieftin oraș din România în martie 2026: Chiria costă doar 500 lei, pentru o garsonieră Un loc de parcare în zona Chiajna – Militari Residence costă în 2026 cât „o garsonieră, acolo, în 2013”. Suma cerută acum de un proprietar
Elveția vrea să majoreze TVA pentru investiții în apărare

„Având în vedere deteriorarea situației geopolitice, Consiliul Federal dorește să consolideze substanțial capacitățile de securitate și apărare ale Elveției”, se arată în comunicatul guvernului elvețian, conform Politico. „În acest scop, sunt necesare resurse suplimentare în valoare de aproximativ 31 de miliarde de franci elvețieni”, a transmis Consiliul Federal. Planul prevede o creștere temporară a TVA cu 0,8 puncte procentuale față de cota actuală de 8,1%, pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028. Banii în plus ar urma să meargă într-un fond de înzestrare. Măsura însă necesită o modificare a Constituției, iar în primăvară va începe o consultare publică. Elveția își revizuiește politica de apărare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile urmăresc o cooperare militară mai strânsă cu țările europene și accelerează reînarmarea, dar subliniază că nu intenționează să adere la NATO. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană. Consiliul Federal spune că ținta de 1% până în 2032 nu mai este realistă. „Din cauza economiilor făcute în ultimele decenii, forțele armate sunt, de asemenea, insuficient echipate”, se mai arată în comunicat. Prioritățile pentru programul de înarmare al țării includ sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie, securitate cibernetică și capacități electromagnetice.
Povestea misteriosului inventator român care s-a tras în poză la Davos cu liderii Europei. A creat pastila care „construieşte” super-creiere rezistente la stres şi oboseală

Chiar dacă președintele Nicușor Dan a ales să nu participe la Forumul Economic de la Davos, România a avut un reprezentant care a reușit să se fotografieze cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Nu este ministru, nu este consilier prezidențial și nici măcar nu a făcut parte din delegația României. Numele lui nu spune nimic acum. Dar peste câțiva ani ar putea fi pe buzele tuturor. Gândul îți prezintă într-un interviu exclusiv fascinanta poveste a lui Daniel Ciofu Hagen, ieșeanul care a inventat pastila pentru super-creiere. Foto Facebook. Daniel Ciofu Hagen și Ursula von der Leyen Cum a ajuns un inginer constructor din Iași să intre în poză alături de Ursula von der Leyen la cel mai important forum al lumii? Povestea lui începe imediat după facultate, când s-a hotărât să afle „ce e dincolo.” „Am zis: «hai să vedem ce e dincolo». Foarte mulți dintre antreprenorii români care pleacă afară, după 3 luni se întorc înapoi acasă. Acolo nu poți să suni pe X, să suni pe Y. Acolo trebuie să fii bun, să te ducă capul. Dacă ești prost, viața e grea”, a spus Daniel pentru Gândul. Foto Facebook. Daniel Ciofu Hagen și Roberta Metsola Într-un final a ajuns în Elveția, unde viața lui a luat o turnură total neașteptată, chiar în timpul Pandemiei. „Am vrut să mă întorc în Germania, n-am mai putut. Vămile erau închise. Hai să o luăm de la zero! Și atunci am cunoscut un prieten care avea o companie, el fiind om de știință, care făcuse în Canada și master şi un doctorat doctor în Fizică, lasere”, povesteşte inventatorul pentru Gândul. O pastilă ca-n filme, premiată la Geneva Ulterior a închegat o echipă din apropiaţi, prieteni şi rude, specialişti în diverse domenii, care aveau deja locuri de muncă, dar au crezut în proiectul inginerului din Iași. Iar acest proiect urma să-i aducă un premiu la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva. „Am descoperit un complex de B-uri, Ashwagandha (n.r cunoscută ştiinţific sub numele de Withania somnifera, denumită și „ginseng indian”, este una dintre cele mai valoroase plante din medicina ayurvedică, foarte apreciată pentru capacitatea sa de a ajuta organismul să facă faţă stresului şi să-şi recapete echilibrul general), tirozină(n.r folosită de organism ca precursor de bază pentru producerea neurotransmițătorilor, printre care se numără dopamina, adrenalina și noradrenalina).” Foto Facebook. Suplimentul inventat de Daniel Ciofu Hagen Suplimentul inventat de Daniel Ciofu Hagen a fost premiat la Geneva ca „fiind cel mai ingenios supliment natural din lume” creat de unul dintre cei mai tineri ingineri şi antreprenori din lume, în cadrul unui start-up. „Focus, memorie, rezistenţă la stres, antioboseală, toate astea cumva într-o sinergie completă, te fac pe tine super productiv, te fac supraom. Ca în pastila aia din Limitless (2011)” Lucrurile nu merg atât de uşor în Elveţia, indiferent cât de bun poate să fie un produs, dacă nu se află 100% sub pavilion elveţian. Însă, ca orice român, inginerul ieșean a reușit „să se descurce!” „După ce am creat cel mai bun produs din lume, pentru Elveţia n-a fost suficient, pentru că nu voiau ei să fie suficient. Şi atunci a venit adaptabilitatea asta românească. Think outside the box!(Gândeşte altfel!) L-am încapsulat în acel flacon, antiUV. Am avut norocul să putem să-l produce unde vrem. Slovenia, la ora actuală, este superpower în food and farm(mâncare şi farmacie)”, mai povesteşte Daniel Hagen. Deși produsul se află încă în etapa de producție, inginerul din Iași e convins că va revoluționa piața suplimentelor pentru creier. Iar într-o bună zi, ar putea fi chiar invitat să vorbească la Forumul Economic de la Davos. Foto Facebook. Oana Țoiu, Daniel Ciofu Hagen. Dragoș Pîslaru RECOMANDAREA AUTORULUI: Alimentul pe care îl poți mânca pentru o memorie mai bună. Se găsește în orice magazin Povestea incredibilă a îmblânzitorului de cai din Parlamentul României. Deputatul a mers călare 350 km până la Alba Iulia
Țările unde muncitorii au cel mai mare nivel de experiență internațională. Beneficiile muncii peste hotare

În piața unică europeană, 17% dintre persoanele care caută un loc de muncă au experiență profesională internațională, adică au mai lucrat în străinătate. Oportunitatea de a munci în străinătate contribuie la formarea profesională. Persoanele care aleg să muncească în străinătate își clădesc cariere și dezvoltă noi abilități, pe care nu le-ar fi putut învăța în țara de origine, potrivit Euronews. Datorită pieței unice a muncii în Europa, numărul de persoane care au experiență profesională internațională este destul de ridicat. Totuși, care sunt țările din Europa unde muncitorii au cel mai mare nivel de experiență internațională? Platforma de recrutare Indeed definește „lucrătorii mobili la nivel internațional” ca persoane care au experiență de muncă într-o țară diferită față de cea de origine. În a doua jumătate a anului 2025, 16,7% din muncitorii pe piața unică din Europa au avut experiență internațională în CV. În SUA, spre exemplu, procentul numărului de persoane care au muncit în străinătate a fost de doar 5,1%. Pe primul loc se află Elveția, acolo unde procentul de persoane care aplică pentru locuri de muncă, având experiență în alte țări este de 51%. Pe al doilea loc se află Irlanda, acolo unde procentul este de 42%. În Germania, un sfert dintre persoanele care își caută un loc de muncă au mai lucrat deja în străinătate, procentul fiind unul mai ridicat decât în Spania și Marea Britanie. Experiența profesională în străinătate este mai mare decât media pieței unice Olanda și Franța. Sneha Puri, analist de politică a imigrării a precizat că nivelul de mobilitate al muncitorilor internaționali poate fi influențat de criterii precum apropierea geografică. „Apropierea geografică joacă un rol semnificativ în circulația în cadrul pieței unice. Țările situate în apropierea mai multor piețe mari ale forței de muncă tind să înregistreze o mobilitate transfrontalieră mai mare și să faciliteze circulația în cadrul pieței unice”, a declarat experta. Unele țări europene atrag mai mulți migranți decât altele Experta a explicat că unele țări europene atrag mai mulți migranți intercontinentali decât altele, fie datorită numărului mai mare de corporații multinaționale, fie datorită numărului mai mare de studenți internaționali. Datele platformei Indeed arată că cei care își caută de lucru în piața unică Europeană tind să aleagă oportunitățile din afara țărilor de origine, atât din blocul european, cât și din afara blocului european. Statele Unite și Regatul Unit sunt principalele destinații din afara pieței unice europene pentru căutările de locuri de muncă în străinătate. În 2025, acestea reprezentau 40,5 % și, respectiv, 30,4% din astfel de căutări. Cei mai mulți muncitori care au căutat locuri de muncă atât în State, cât și în Regatul Unit provin din Germania.
Refugiat ucrainean din Elveția, obligat să returneze aproape 70.000 de euro din plățile sociale

Un bărbat din Ucraina, care trăia ca refugiat în Elveția, a fost obligat să returneze înapoi statului aproape 70.000 de euro din plățile sociale primite. Motivul îl reprezintă stilul de viață prea luxos pe care îl ducea compatriotul lui Zelenski. Refugiat cu Porsche Cayenne în garaj Conform publicației helvete 24 heures, serviciul de asigurare socială EVAM a verificat conturile bancare ale bărbatului. În urma cercetărilor întreprinse au apărut cheltuieli care nu se încadrează în limitele asistenței sociale. De asemenea, inspectorii au descoperit că refugiatul ucrainean ucrainean deținea un automobil Porsche Cayenne, evaluat la peste 37.000 de franci elvețieni. În cele din urmă, autoritățile din Țara Cantoanelor au considerat plățile sociale acordate bărbatului ca fiind nejustificate și, pe cale de consecință, i-au cerut să returneze suma de 67.336 de franci, echivalentul a aproximativ 69.000 de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Afacere imobiliară controversată de 25 de milioane de dolari în Ucraina: un fost vicepremier a obținut apartamente la prețuri simbolice EXCLUSIV | „Afacerea Ucraina”, închirierea apartamentului pentru refugiați prin programul 50/20, cu dus și întors. Oportunități, beneficii și riscuri EXCLUSIV | Refugiații ucraineni care spărgeau case în București foloseau o „cheie mincinoasă”. Ce explicații au dat hoții în fața polițiștilor din România
Elvețienii ar putea să decidă printr-un referendum dacă mai vor imigranți sau nu / Ei se tem de pierderea identității lor culturale și se întreabă până unde e destul

Analiză Bloomberg explozivă: Elveția are în dezbatere una dintre cele mai sensibile teme ale momentului, pe fondul creșterii accelerate a populației și al imigrației ridicate. După un deceniu în care populația a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media vecinilor europeni, 27% din populația elvețiană nu are cetățenie elvețiană. Ceea ce-i atrage pe străini sunt salariile mari, stabilitatea și nivelul de trai ridicat care au transformat statul alpin într-o destinație atractivă pentru muncitori din întreaga lume. Referendum până la sfârșitul anului Însă această „atracție” a venit la pachet cu îngrijorări tot mai mari din partea populației, iar în acest context Partidul Popular Elvețian, o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, a inițiat și a promovat o mișcare cu care tot mai mulți elvețieni sunt de acord: „Nu Elveției celor zece milioane!”, care propune plafonarea populației la maximum 10 milioane de locuitori. Partidul Popular Elvețian a militat mult timp pe o platformă anti-imigrație care l-a ajutat să devină cel mai mare partid din țară. În 2007, a făcut campanie cu un afiș mult criticat care înfățișa oi albe dădeau afară o oaie neagră dintr-un câmp acoperit de steagul elvețian și a susținut, de asemenea, interzicerea minaretelor, care a fost adoptată printr-un referendum în 2009. Problema este deosebit de profund înrădăcinată în Elveția, unde regulile împotriva străinilor sunt deja stricte. Cetățenia poate fi obținută după o perioadă de așteptare de cel puțin zece ani, sub rezerva unor condiții stricte, iar în municipalitățile mai mici, consiliul local poate respinge cererea chiar și atunci. Dezbaterea privind imigrația atinge direct identitatea națională, neutralitatea prețuită și întrebarea unde se află Elveția într-o eră de instabilitate geopolitică și tensiuni globale în creștere. Întrebarea este cât de deschisă sau închisă își poate permite țara să fie într-o astfel de lume. Un referendum pe această temă ar urma să aibă loc până la finalul anului. Ar putea intra în discuție însuși acordul de liberă circulație Propunerea nu vizează natalitatea, ci imigrația. La atingerea pragului de 9,5 milioane de locuitori, ar urma să fie restricționată intrarea anumitor categorii, precum solicitanții de azil sau membrii de familie ai străinilor deja rezidenți. La 10 milioane, ar intra în vigoare măsuri suplimentare, iar în ultimă instanță Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană. Susținătorii inițiativei invocă presiunea tot mai mare asupra pieței imobiliare, sistemului de sănătate și infrastructurii, dar și teama de pierdere a identității culturale. Un sondaj realizat în decembrie arată că aproape jumătate dintre alegători, din toate categoriile de vârstă, privesc favorabil ideea limitării populației. Mediul economic își dă ochii peste cap și se opune De cealaltă parte, liderii de afaceri, băncile și marile companii avertizează asupra consecințelor economice. Elveția și-a construit prosperitatea modernă pe baza unei economii deschise și a atragerii forței de muncă din exterior, mai ales după acordul din 1999 cu UE privind libera circulație. Industrii-cheie precum sectorul financiar, cel farmaceutic, industria ceasurilor sau marile multinaționale – UBS, Roche, Nestlé sau Swatch – depind într-o proporție semnificativă de angajați străini. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că limitarea imigrației ar duce la lipsă de competențe, relocarea investițiilor și, în final, la slăbirea economiei. Totodată, renunțarea la libera circulație ar pune în pericol accesul la piața unică europeană, care absoarbe aproximativ jumătate din exporturile elvețiene. Este despre identitate și despre viitor Lăsând cifrele la o parte, discuția atinge teme profunde legate de identitatea națională, neutralitate și poziționarea Elveției într-o lume marcată de tensiuni geopolitice. Istoric, țara a trecut de la statutul de stat sărac și de emigrație la una dintre cele mai bogate economii din lume, transformare strâns legată de deschiderea către exterior. Guvernul elvețian a semnat în 2024 un nou acord cu Uniunea Europeană, care menține libera circulație a persoanelor, însă și acesta va fi supus unui referendum. Partidele de centru-stânga și o parte a clasei politice consideră cooperarea strânsă cu Europa singura opțiune realistă, în lipsa unor alternative economice solide în afara continentului. Referendumul privind plafonarea populației se anunță astfel nu doar un vot despre imigrație, ci și un test major privind direcția pe care Elveția dorește să o urmeze: o societate mai închisă, în numele protejării identității și resurselor, sau una deschisă, care acceptă provocările globalizării pentru a-și menține prosperitatea.
Alarmă sanitară în Elveția: un val de gripă fără precedent

Valul de gripă din Elveția se conturează ca fiind unul dintre cele mai severe înregistrate până acum, au transmis autoritățile sanitare, citate de swissinfo.ch. Potrivit Oficiului Federal de Sănătate Publică (FOPH), vârful epidemiei nu a fost încă atins. Cresc cazurile respiratorii Numărul cazurilor a scăzut ușor în ultima săptămână. Datele oficiale indică 33,5 cazuri de gripă confirmate în laborator la 100.000 de locuitori, în scădere cu 4,6% față de săptămâna anterioară. Reducerea nu reflectă însă îmbunătățirea reală a situației. „Scăderea are legătură doar cu întârzieri în raportarea cazurilor din perioada sărbătorilor”, susțin responsabilii din sănătate. După o pauză temporară în perioada festivă, numărul consultațiilor ambulatorii pentru infecții respiratorii acute este din nou în creștere și indică reluarea intensă a circulației virusurilor sezoniere. Mai multe forme de gripă în circulație Autoritățile sanitare spun că, în acest sezon, circulă mai ales două forme ale virusului gripal A. Specialiștii au identificat, totodată, o nouă variantă genetică a uneia dintre aceste tulpini, respectiv H3N2, fără indicii că aceasta ar provoca forme mai grave de boală. Zonele urbane și intens tranzitate au raportat mai multe cazuri, în timp ce regiunile mai puțin populate au fost mai puțin afectate. RSV în creștere, Covid în scădere Pe lângă gripă, virusul respirator sincițial (RSV) continuă să se răspândească în Elveția. Încărcătura virală detectată în apele uzate este în creștere în mai multe regiuni, la un nivel comparabil cu cel din sezonul trecut, potrivit FOPH. În schimb, valul de Covid-19 a atins apogeul în toamna trecută, iar numărul infecțiilor se află într-o ușoară scădere. Autoritățile sanitare precizează că nivelurile actuale sunt similare cu cele înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
Avionul care l-a adus în țară pe Nicușor Dan a aterizat la București. Escortat deasupra Elveției de două avioane F-18

Avionul a decolat în jurul orei 16.00 din Paris și a aterizat în jurul orei 20.00 la București. „Am ajuns la București”, a scris pe Facebook Nicușor Dan. Președintele a povestit că, pe parcursul zborului, deasupra spațiului aerian al Elveției, aeronava a fost escortată de două avioane F-18, „un gest de apreciere pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana”. Președintele Nicușor Dan a rămas blocat pe aeroportul din Paris, după ce aeronava cu care s-a deplasat la Coaliția de Voință nu a putut decola din cauza ninsorilor. Șeful statului a plecat, marți, la Paris la bordul aeronavei militare Spartan, explicând că aceasta este „explicația pentru reducerea de 30 de milioane de lei” invocată anterior la Administrația Prezidențială. Nicușor Dan a menționat și inconveniențele unei deplasări cu avion militar, precizând că, de această dată, timp de patru ore și jumătate nu a avut comunicații, fiind „deconectat de la realitatea din România”.
Maduro a transferat 113 tone de aur în Elveția din rezervele Venezuelei

Țara sud-americană a trimis 113 tone metrice de metal prețios în Elveția între 2013 – când Maduro a preluat funcția – și 2016, potrivit datelor analizate de Reuters. Aurul provenea de la banca centrală a Venezuelei, a relatat postul de televiziune elvețian SRF, într-o perioadă în care guvernul vindea aur pentru a-și susține economia. Nu au existat exporturi de aur din Venezuela către Elveția din 2017, când au fost impuse sancțiuni UE, până în 2025, arată datele vamale. Maduro a fost arestat de forțele speciale americane într-un raid la Caracas pe 3 ianuarie și este acuzat într-un tribunal din New York de trafic de droguri și narcoterorism. Luni, Elveția a ordonat înghețarea activelor deținute în țară de Maduro și de 36 de asociați ai săi, dar nu a furnizat informații cu privire la valoarea sau sursa acestor fonduri. Nu se știe dacă există vreo legătură între aceste active și aurul transferat de la banca centrală. Aurul, provenit din rezervele Venezuelei, a fost probabil transferat în Elveția pentru prelucrare, certificare și transport ulterior, mai precizează postul tv SRF. Elveția este unul dintre cele mai mari centre de rafinare a aurului din lume, țara găzduind cinci rafinării mari. Banca centrală a Venezuelei și-a vândut rezervele de aur pentru a susține economia țării și a obține valută forte în contextul sancțiunilor impuse de SUA.