Ion Cristoiu: Deodată, Klaus Iohannis a demisionat din funcție. Era nevoie de un loc pentru Bolojan
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a analizat scena politică din jurul retragerii lui Klaus Iohannis și a vorbit despre apariția lui Ilie Bolojan în ecuația puterii.Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Klaus Iohannis iese pe 6 decembrie și zice că stă până vine noul președinte” Ion Cristoiu a explicat că retragerea lui Klaus Iohannis, anunțată în decembrie, a fost momentul-cheie care a pregătit terenul pentru ascensiunea lui Bolojan. În opinia sa, operațiunea de suspendare lansată de AUR ar fi putut fi doar un pretext pentru această schimbare de putere. „Deci, o serie de evenimente acum le vedem altfel, da? Problema e în felul următor. Klaus Iohannis iese pe 6 decembrie și zice că stă până vine noul președinte. Cel mai mare adversar era Bolojan. Nici nu se punea problema venirii lui Bolojan. Se lansează o operațiune de suspendare de către AUR și la care, cum ar veni azi, anunță că vine și USR-ul, da? Și deodată, și aici vine o enigmă, el renunță.”, afirmă acesta. Trebuia un loc pentru Bolojan Cristoiu a sugerat că retragerea lui Iohannis nu a fost întâmplătoare. Ea a reprezentat un plan politic mai amplu. Publicistul a spus că era nevoie de un „loc” pentru Bolojan. Marius Tucă: „Și spune că mai bine plec decât să ne facem de râsul lumii. Să fie președinte suspendat, cu alegeri anulate și așa mai departe. Deci, într-adevăr, trebuie să facem la un moment, da?” Ion Cristoiu: „Pentru că acolo trebuia un loc pentru Bolojan.” Marius Tucă: „Trebuia un loc pentru Bolojan, pentru cineva care să facă jocurile pentru Nicușor Dan.” Ion Cristoiu: „Nicușor Dan a folosit mereu ideea că e premierul lui.” CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
Ion Cristoiu: În Europa, voturile pentru mișcarea suveranistă sunt voturi pentru ruptură. Oamenii s-au săturat
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a analizat schimbările politice din Europa. El a pornit de la situația Franței și a extins discuția la modelul european. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Lecția franceză de acum este despre majorități slabe Ion Cristoiu a spus că în Europa se repetă același model politic. Se formează coaliții din partide pro-europene, care nu mai reușesc să reprezinte voința electoratului. „Și atunci avem cel de-al doilea mare eșec. De fapt, lecția franceză de acum este cea despre care a vorbit Vance la München și anume majorități slabe. Deci peste tot în Uniunea Europeană domină, ca și la noi, așa zisele partide pro-europene. (…) Votul popular este tot mai mult către, eu îi spun ruptură. Ca în America. (…) În Europa, voturile pentru așa zisa mișcare suveranistă sunt voturi de ruptură. Adică oamenii s-au săturat de această minoritate.”, afirmă invitatul. Ion Cristoiu: „În România, votul popular a fost PSD plus AUR” Cristoiu a spus că exemplul Franței se regăsește și în România. Partidele care au câștigat votul popular nu sunt cele care dețin puterea. „N-a dat curs votului popular. Da, dar nu numai la ei. La noi e la fel, da? La noi votul popular a fost PSD plus AUR. Și, de fapt, avem acum o conducere PNL plus USR. De acord? Ca dracu.”, spune publicistul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Adrian Severin: Și eu am făcut rapoarte cu situația din Ucraina înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a comentat ultimele semnale din spațiul european privind conflictul din Ucraina și modul în care marile puteri își ajustează discursul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Am făcut rapoarte în legătură cu situația din Ucraina înainte de război” Fostul ministru de externe a amintit că, încă dinaintea izbucnirii războiului, existau rapoarte privind dificultățile interne ale Ucrainei. El a spus că s-au observat probleme serioase legate de corupție, coeziune socială și democrație. „Este interesant aici un detaliu din textul citit de dumneavoastră, că vechile practici subzistă și în aceste condiții de război. Că noi știam numai de practici bune, nu știam de practici rele. Este foarte adevărat însă, pentru că și eu am făcut rapoarte în legătură cu situația din Ucraina înainte de război, și alții, și toți au remarcat problemele pe care le are țara cu coeziunea internă, cu democrația, cu corupția și altele, și altele la fel.”, afirmă acesta. Europa nu mai discută despre înarmarea Ucrainei Severin a spus că, deși schimbarea este lentă, marile puteri europene încep să-și redefinească pozițiile. În opinia sa, există semnale care arată începutul unei noi etape, în care accentul se pune pe apărarea Europei, nu pe înarmarea Ucrainei. „Observăm, dacă ne uităm, că începe să se schimbe direcția vântului. Dar deja virajul a început și vedem colo și colo de pildă chiar pe domnul Mertz, primul ministru, cancelarul, primul ministru german, l-am auzit spunând: sigur, Ucraina va trebui să stabilească frontierele, dar cu grijă ca să aibă frontierele pe care le poate apăra. Cine? Ea le poate apăra! Adică de acum o să fiți, după războiul ăsta, pe picioarele voastre, pe contul vostru. Iar președintele Conferinței pentru securitate de la München, o conferință foarte interesantă și importantă, la care a vorbit și domnul Putin cu niște ani în urmă și le-a spus lucruri care s-au întâmplat după aceea, deci nu i-a mințit. Ei bine, președintele acestea spunea, la un interviu pe care eu l-am văzut: Rusia nu prezintă un risc semnificativ pentru securitatea Europei. Deci, dintr-o dată, acel demon extraordinar care ne determina să ne înarmăm și să sprijinim Ucraina, că dacă pică Ucraina ne-am dus de râpă, iată că de la acest nivel vin semne, ele sunt aici și acolo, le auzim, le vedem. Deja și la Copenhaga s-a discutat despre înarmarea membrilor NATO, despre înarmarea țărilor membre ale Uniunii Europene, despre asta s-a discutat, nu despre înarmarea Ucrainei. E o nuanță, este o nuanță foarte fină.”, afirmă invitatul.
Adrian Severin: Războiul tulbură afacerile. Bursele vor reacționa pozitiv când se va discuta despre pace
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a analizat schimbările geopolitice și efectele lor asupra economiei europene. Discuția a pornit de la rețelele de influență formate în ultimele două decenii și a ajuns la impactul războiului din Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Păi dacă n-a fost valid, înseamnă că n-ai niciun rezultat” Pornind de la ideea că sistemele construite în 10–20 de ani sunt greu de destructurat, Severin a spus că aceste rețele nu sunt doar recente, ci osificate în timp. El consideră că procesul a început în România încă din anii 2005–2010. S-a accentuat odată cu referendumul din 2012. „S-a osificat și asta n-a început de astăzi. Eu cred că de prin 2009, cel mai târziu 2010, chiar și 2005, dar era mai complicat, a început acest proces și el s-a accelerat de prin 2012 cu referendumul acela care a fost tot o lovitură de stat categorică de demitere a președintelui, care a fost invalidat pur și simplu, fără eventual să-l reluăm. Bun, să zicem că ăla n-a fost valid. Păi dacă n-a fost valid, înseamnă că n-ai niciun rezultat. Trebuie să-l repeți. Nu să spui că e în regulă cum a fost.”, afirmă invitatul. „Războiul tulbură afacerile” Comentând analiza privind prăbușirea lui Macron și efectele asupra piețelor, Severin a spus că nu este vorba despre căderea unui lider, Se discută despre efectele unui război prelungit. Războiul sperie investitorii, pentru că banul „fuge” de instabilitate. „Nu e deloc așa, dacă îmi dați voie. Războiul este cel care tulbură afacerile. Orice om de afaceri sau orice cetățean care cât de cât citește în domeniul ăsta sau se informează știe că războiul, revoluția, răscoala, cutremurul, pandemia, toate acestea sperie banul. Banul care este cel ce se investește pentru a realiza profit și afacerile merg. Dacă domnul Macron cade, care este identificat cu sabotarea păcii la care se poate ajunge în războiul acesta, nu ucraineano-rus, repet, euro sau la ora actuală este euro-rus, a fost euro-atlantico-rus, acum este doar euro. Americanii s-au retras și au fost de treaba, au șters-o, au întins-o.”, spune el.
Adrian Severin: O politică de război este împotriva politicilor Uniunii Europene
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre situația politică din Franța și despre consecințele acesteia asupra Uniunii Europene. El a explicat că politica președintelui Macron contravine intereselor reale ale Europei și pune în pericol stabilitatea statelor membre. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Este o politică împotriva intereselor Franței” Adrian Severin a spus că principalele partide din Franța, care se bucură de susținerea electoratului, sunt amândouă favorabile păcii. Acestea se opun direcție promovate de președintele Emmanuel Macron. Severin consideră că poziția lui Macron destabilizează întreaga construcție europeană. „Principalele partide politice din Franța care au reușit să atragă susținerea electoratului, susținerea populației, sunt amândouă în favoarea păcii și împotriva politicii războinice a domnului Macron, care, repet, este o politică împotriva intereselor Franței, intereselor fundamentale ale Franței și, pe cale de consecință, pentru că Franța este un actor european important, împotriva intereselor fundamentale ale Uniunii Europene.”, afirmă invitatul. „România este împinsă să-și asume riscuri” Fostul ministru de externe a explicat că România este afectată în mod direct de politica adoptată la Paris. El spune că Bucureștiul este adesea împins să își asume riscuri care depășesc capacitatea și interesul național. O asemenea atitudine poate deveni periculoasă pe termen lung. „Această politică e împotriva intereselor țărilor europene. Și, bineînțeles, asta am vrut să spun, intereselor României, ca țară membră a Uniunii Europene, care, în plus, e și țară de linia întâi și care, din această cauză, este împinsă mereu să-și asume riscuri nemăsurate.”, spune el. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
Adrian Severin: USR-ul este programat și își face programul lui
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre lipsa de direcție în politica românească. El a explicat că PSD este blocat, UDMR își păstrează autonomia, în timp ce USR funcționează după un program impus. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. PSD este blocat, USR-ul programat, UDMR-ul joacă pe felia lui Severin a comentat situația din partidele politice. A spus că în timp ce PSD nu reușește să se mobilizeze, USR urmează un program prestabilit, iar UDMR se mișcă după regulile proprii. El a făcut diferența dintre modul în care acționează partidele. „PSD-ul este blocat, pur și simplu este blocat. De atâta vreme nu are conducere, ei n-au avut timp să organizeze ceva. Dincolo, singurii care acționează coerent, dar pe banda lor, sunt udemeriștii și, evident, USR-ul. USR-ul știe, dar UDMR-ul este pe felia lui… cum a fost dintotdeauna. Acolo el își gestionează felia. USR-ul este, cum să spun, dirijat, este programat și el își face programul lui.”, afirmă Adrian Severin. Adrian Severin: „UDMR-ul are o orientare strategică” Severin a subliniat că UDMR are o strategie bine conturată și își stabilește tacticile în funcție de interese proprii. Spre deosebire de ei, spune el, USR nu are autonomie și urmează doar directivele primite. „Vorbeam acum de UDMR. UDMR-ul are o orientare strategică, dar în cadrul aceleia, tactic, ei lucrează din capul lor, din mintea lor. Pe când la USR, nu. Ei au creierul spălat. Udemeriștii n-au creierul spălat.”, explică Adrian Severin. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Adrian Severin: Guvernul României nu reușește să își promoveze propria viziune și urmează directivele venite de la Bruxelles
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre lipsa de viziune a actualului guvern și despre incapacitatea României de a-și apăra propriile interese. El a atras atenția că țara noastră se subordonează deciziilor venite de la Bruxelles și a amintit de sprijinul istoric primit de la China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune” Severin a explicat că oficialii străini sunt surprinși de faptul că România nu își caută propriul drum și nu are o strategie proprie. Statul român urmează doar directivele venite din exterior. „Ei nu pot să înțeleagă de ce această țară a noastră nu își urmărește interesele. Nu împotriva americanilor, nu împotriva Uniunii Europene. Dar să-și urmărească interesele ei și să-și găsească drumul, coridorul pe care le poate promova. Noi nu avem, nu putem explica practic nimic. Eu le spun câteva lucruri. Și anume că noi suntem deocamdată membri NATO și membri UE și că Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune și urmează în mod, nu zic servil, neabătut, directivele care vin de la Bruxelles.”, afirmă Adrian Severin. Poporul român înțelege valoarea relațiilor cu China Fostul ministru a reamintit că statul chinez a fost de multe ori un sprijin pentru România. Ajutorul primit inclusiv în momentele critice din istorie nu ar trebui ignorat. „China, cel puțin în 1968, când erau armatele sovietice posibil să ne invadeze, a făcut niște gesturi care ne-au salvat. Nu putem uita asta. Mai departe, ori de câte ori am avut inundații, am avut cutremure, China a venit și ne-a ajutat în limitele puterilor ei, dar mult mai mult decât alții. Și, în plus, n-avem niciun litigiu cu China și nu avem nimic de împărțit. Și, cu toate astea, avem așa o atitudine de respingere.”, spune Adrian Severin.
Dan Dungaciu: Suntem în epoca doamnei Mița Baston
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog, geopolitician, a explicat că politica externă a României se află într-o situație gravă. În opinia lui, statul rămâne blocat în vechi obiceiuri, cu oameni nepregătiți pentru vremuri de criză. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Noi suntem în epoca doamnei Mița Baston” Dungaciu a comparat situația actuală cu scena celebră din „Nașul”, unde consilierul de timp de pace era dat la o parte pentru că era nevoie de cineva pregătit de război. România, susține el, a rămas blocată în logica oamenilor incapabili să gestioneze realitatea momentului. Rezultatul este o politică externă ruptă de context. „Am rămas la vechile obiceiuri, la vechile comportamente, nu că toți ar fi proști. Dar sunt ca în Nașul. Dom’le, tu ai fost consilier pe timp de pace, te dăm afară din familie, pentru că avem nevoie de consilier de timp de război. Ei, noi suntem în epoca doamnei Mița Baston, de la Externe, și a consilierul de timp de pace. De-asta vedem atâtea narațiuni care nu au nicio legătură cu realitatea.”, afirmă Dan Dungaciu. „Unii au tot interesul ca România să fie irelevantă politic” Întrebat de Marius Tucă de ce România ajunge în această situație, Dungaciu a explicat că există atât lipsă de competență, cât și interese de a menține țara într-o poziție subordonată. Uneori, spune el, e greu de spus unde se termină prostia și unde începe trădarea. „Pentru că unii au tot interesul ca România să fie irelevantă politic, adică subordonată unui peisaj. Sigur că într-o țară ca România, cu instituții slabe, e foarte greu să distingi între incompetență și trădare. Sau mai pe șleau, între prostie și trădare. Că unii fac treaba trădătorilor din prostie. Unii fac că știu ce fac. La a face România irelevantă lucrează împreună toți. Vizita doamnei Țoiu în America este una dintre expresiile, cum să spun, aproape strălucitoare ale acestei irelevanțe.”, spune Dan Dungaciu.
Dan Dungaciu: În România, cineva dă cu târnăcopul la fundamentele politicii externe. Nu rămâne nimic
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog, geopolitician, a vorbit despre situația politicii externe din România. Acesta a explicat că statul român își subminează singur fundamentele și că lipsa unei „povești” face ca România să fie ignorată pe plan internațional. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Se lovește cu târnăcopul la fundamentele statalității României Dan Dungaciu a descris metaforic actuala politică externă ca pe un proces de autodistrugere. El susține că ceea ce se întâmplă acum nu doar că subminează proiectele serioase de relații internaționale, dar atacă și însăși baza statului român. „Eu cred că ce se întâmplă acum în România e vorba de cineva care dă cu târnăcopul la fundamentele oricărui proiect de politică externă a României, serios. Și iertați-mă că spun, la fundamentele statalității României. Lovesc cu târnăcopul, sacadat de fiecare dată, cum să nu se întâmple, să nu rămână nimic, piatră peste piatră.”, afirmă Dan Dungaciu. Dan Dungaciu: „E o mână întinsă care nu primește nimic pentru că nu are poveste” Analistul a ironizat vizita ministrului de Externe al României în Statele Unite, prezentată oficial ca o deplasare importantă. În realitate, s-a rezumat la participarea la o reuniune ONU. „«Vizita în Statele Unite», era menită această formulare să transmită româniilor că de fapt se merge într-o vizită în Statele Unite, se rezolvă problema, nu cum zic suveraniștii că nu e relație cu America, e o vizită oficială în Statele Unite. Vizita aceea oficială, iertați-mă că o spun, era o deplasare la ONU a unui personaj care vorbește în fața unei săli goale. Evident că asta se va întâmpla. Iar duc discuția în derizoriu, dar e filmul acela cu nemuritorul Dinică: mâna care nu spune o poveste, nu primește de pomană, nu primește nimic. Asta e politica externă a României. E o mână întinsă care nu primește nimic că n-are nicio poveste în spate.”, conchide Dan Dungaciu.
Valentin Stan: Cetățenii europeni au aceleași drepturi de vot ca cetățenii români cu condiționările din Constituție
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat diferențele dintre dreptul de vot al cetățenilor români și cel al cetățenilor europeni care trăiesc în România. El a detaliat articole din Constituție și din tratatele Uniunii Europene, arătând unde apar limitările și contradicțiile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dreptul de vot în Constituția României: limite pentru toți cetățenii Stan a început prin a explica prevederile articolului 36 din Constituție, care stabilește condițiile generale pentru exercitarea dreptului de vot. A enumerat categoriile de persoane excluse: minori, persoane aflate sub interdicție și condamnați. El a subliniat că aceste limitări se aplică atât cetățenilor români, cât și cetățenilor europeni rezidenți. Să vedem cum e cu dreptul de vot în Constituție. Ăsta e articolul 36 din Constituție. Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Am zis asta, nu? Deci aici e o categorie de vârstă care are limitare. Ăia sub 18 ani. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mentali puși sub interdicție, nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească la pierderea drepturilor electorale. Și ți-am scris jos. Deci în Constituția Românească există limitări, parte din condițiile de vot ale dreptului de vot pe categorie de populație: vârstă, bolnav mental, pus sub interdicție, condamnații. Aceste limitări pe categorie de populație sunt aceleași pentru cetățenii români, ca și pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Diferența majoră: structura votului pentru români și pentru europeni Analiza a mers mai departe către articolul 16 și articolul 148 din Constituție, dar și către articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Profesorul a explicat că românii pot vota la toate tipurile de alegeri, pe când cetățenii europeni rezidenți au drept de vot doar la locale și europarlamentare. Cetățenii Uniunii, care îndeplinesc cerințele legii organice, au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Ups! Deci, cetățenii europeni nu au drept de vot pe structura votului nelimitat ca cetățenii români. Pentru că cetățenii români pot vota și pentru președinte, și pentru Parlamentul Național, și pentru Parlamentul European, și pentru alegeri locale. În Constituția României există limitări ale dreptului de vot în ceea ce privește structura votului pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Aceștia pot vota doar pentru alegeri locale, spune Constituția. Ce adaugă tratatul european? Drept de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European.