Dan Dungaciu: Ursula von der Leyen a avut o negociere ascunsă cu Pfizer și a refuzat desecretizarea documentelor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre controversa contractelor încheiate de Ursula von der Leyen cu gigantul farmaceutic Pfizer. Acesta susține că șefa Comisiei Europene refuză să desecretizeze negocierile din timpul pandemiei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Pfizer, ce înseamnă Pfizer?” Invitatul a adus în discuție lipsa de transparență privind negocierile Uniunii Europene cu Pfizer. Potrivit acestuia, contractele semnate de Ursula von der Leyen nu au fost făcute publice. Cererile de desecretizare au fost complet ignorate. „Pfizer, ce înseamnă Pfizer? Pfizer înseamnă că dânsa a avut o negociere, ascunsă, nimeni n-a văzut. Desecretizează, că e vorba de 4 miliarde de acolo. Ce-i cu banii ăștia? N-a desecretizat nimic. Curtea de Justiție a spus: băi, desecretizează, trebuie să fie transparență. Doamna Kövesi, procurorul, a venit și a spus: Doamnă, începem cercetarea. Le-a tăiat 5 milioane, le-a anulat toate licențele, nu mai puteau folosi calculatoarele, adică nu mai puteau să lucreze. De ce? Ca să nu se apuce de dosarul lui von der Leyen.”, spune Dungaciu. Datele ascunse de Hillary Clinton Într-o paralelă directă cu situația lui Hillary Clinton, Dungaciu afirmă că Ursula von der Leyen ar fi ascuns documente și corespondențe legate de contractele Pfizer. „Și în momentul ăsta n-a spus nimic despre desecretizare. Un soi de Hillary Clinton, când a prins-o că a rulat în timpul lui Trump, vă aduceți aminte, informații clasificate pe calculatorul personal, a luat hardul și l-a spart cu ciocanul. A ascuns acele date, cred că le-a și șters. Ceea ce înseamnă, totuși, niște chestiuni cvasi penale, dacă ștergi probe sau ceva. Din punctul ăsta de vedere, n-a spus absolut nimic de ce e cu contractele alea, de ce le-a desecretizat, ca să nu mai spun cum au fost acceptate de alții, că ăsta este deja un alt subiect. Deci, a avut o corespondență, n-a spus nimic, nu vrea să spună nimic.”, afirmă Dan Dungaciu.
Liviu Dragnea: Știam că programul de guvernare suveranist – economic mă va duce la închisoare
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Liviu Dragnea, fost lider al PSD, a povestit cum a decis, împreună cu familia, să meargă mai departe cu un program de guvernare suveranist, știind că va plăti scump pentru această alegere. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Liviu Dragnea: „Am avut o discuție cu copiii mei” Invitatul a relatat un episod din decembrie 2016, imediat după alegerile câștigate de PSD. El spune că, înainte de a pune în aplicare programul de guvernare, a avut o discuție sinceră cu copiii săi. „În 2016, în decembrie, după ce am câștigat, am avut o discuție cu copiii mei. Și le-am spus. Tot anul ăsta am avut acces la informații și pentru că le-am căutat să fac împreună cu un coleg la care țin mult programul de guvernare, un program caracterizat de un patriotism economic puternic. Suveranist, 100%. Și zic, dar ăsta mă va duce în pușcărie. Și le-am zis, care este părerea voastră? Adică o să îmi reproșați asta? Pentru că o să suferiți. Și nu au avut nicio ezitare.”, afirmă acesta. Multinaționalele și băncile trebuiau să lase bani în România Fostul lider PSD a descris pe larg măsurile incluse în acel program, spunând că ele vizau stoparea drenajului economic din România. „Poate nu, dar pentru că nu pot să încep să pun în practică acest program, decât așa cum e în totalitate. În care multinaționale care scot bani de aici pot să primească lovituri peste mâini, să lase bani aici. Acum vorbesc de motive. Faptul că multinaționalele în loc să scoată miliarde din țară le-au lăsat aici. Faptul că băncile au fost obligate, prin ordonanța 114 să adopte niște mecanisme care le făceau să dea dobânzi mai mici și să finațeze mediul de afaceri românesc, ceea ce era benefic și pentru ei.”, susține el. Liviu Dragnea: „Am fost căutat de ambasadorul SUA” Liviu Dragnea susține că tensiunile au crescut mai ales în momentul în care s-a implicat în gestionarea resurselor energetice ale României. „Am avut o discuție, o mare discuție despre gazele din Marea Neagră. Am fost sunat noaptea de la departamentul de stat. Am fost căutat și presat de ambasadorul SUA.”, afirmă Dragnea.
H. D. Hartmann: Regula deficitului de 3% e impusă de Uniunea Europeană, de Angela Merkel
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a denunțat măsurile fiscale adoptate de Guvern. El susține că sunt dictate de elitele financiare și evidențiază lipsa de reacție față de marile interese bancare. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Hartmann: „E populist să cerem dreptate celor care muncesc?” Invitatul a pus întrebări directe privind efectele anulării asigurărilor medicale pentru persoanele fără venituri, inclusiv părinți și mame casnice, care până acum beneficiau de contribuțiile altor membri ai familiei. El l-a acuzat pe Bolojan că vizează categoriile vulnerabile în numele reformei. „Domnul Bolojan, nu știu ce propuneri populiste… domnul Bolojan, atunci când bătrânii nu vor mai fi asigurați medical, pentru că acolo scrie părinții fără venituri, care erau asigurați prin asigurările copiilor, ce veți face cu ei? Cine îi va asigura? Cine o va asigura pe mama care stă acasă, care era asigurată de către soțul ei? Cine o va asigura pe femeia aia care are grijă de copii acasă? Adică, e populist să cerem dreptate celor care muncesc?”, întreabă Hartmann. „Este populist să ai doi vicepremieri care sunt șomeri?” În continuarea, Hartmann a acuzat o dublă măsură în politica fiscală: taxele ar fi eliminate acolo unde interesele financiare sunt puternice. El a respins acuzațiile de populism ca fiind o armă retorică folosită împotriva vocilor critice. „Este populist să cerem ca Ucraina să ne dea înapoi bisericile de limbă română furate? Este populist ca să cerem acestui regim nou venit pe cai albi? Să taxăm băncile? Că văd că la jocurile de noroc, văd că au redus. Gata. S-a terminat cu taxele. Și la bănci. Băncile ce i-au spus: Bă, bă, Bolojane, noi te-am pus, bă, noi este stăpânii tăi. Taci! Hai, valea cu taxele tale.”, spune analistul. El a mai acuzat Uniunea Europeană de dictarea măsurilor de austeritate. „Pe mine mă interesează, să știu, este populist să spun că ai doi vicepremieri care sunt șomeri? Că ai un Anastasiu care ne anunță că ne va sărăci timp de patru ani că așa vrea Uniunea Europeană, că așa vor ei, stăpânii? Păi da, vorbim de deficit. Știți cine a impus regula deficitului de 3%? Uniunea Europeană. Adică cine din Uniunea Europeană? Că nu oricine a impus. După criza datoriilor grecești, a venit una, Madame Merkel, una, cancelară, ca să belească cel mai bine – scuzați de expresie – să omoare cel mai bine, să omoare statele din Uniunea Europeană, le-a impus regula de fier a deficitului.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
H. D. Hartmann: Marcel Ciolacu nu și-a inventat creșterea economică. UE a spus că situația economică a României era bună
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a pus sub semnul întrebării narativul austerității promovat de Ilie Bolojan. El a invocat cifre oficiale și declarații recente ale fostului premier Marcel Ciolacu. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Hartmann: „ A zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile” Invitatul a început prin a aminti că Marcel Ciolacu a dezmințit recent declarațiile lui Ilie Bolojan, potrivit cărora statul român nu mai putea plăti salariile și pensiile. „Pentru că mie, totuși Marcel Ciolacu, numai acum două luni, ce acum două luni? Acum trei zile, a zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile. Și omul a mai venit cu o chestie care a fost foarte interesantă. Ce, dom’le, unde este criza economică în România când ai avut 180.000 de locuri de muncă nou create? Dom’le, e o cifră pe care Statele Unite o folosesc lunar.”, afirmă profilerul. Hartmann: „Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. ” Într-un ton ironic, Hartmann a comparat practicile din România cu cele din Statele Unite, remarcând că în SUA crearea de noi locuri de muncă e un indicator clar de creștere economică. „Cifra locurilor noi de muncă. Cu cât numărul este mai mare, cu atât economia merge mai bine. Așa spun economiștii din Statele Unite. Mă, ori fi proști. Nu sunt Anastasiu ăla fără portofoliu din guvern. Fraierul care nu muncește și ia bani de la guvernul României. Dar să știți că nu e primul, da? Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. Sunt foarte mulți. Au fost foarte mulți în istorie și vor mai fi mulți în istorie.”, continuă invitatul. Susține că Ciolacu nu a inventat datele Analistul și-a încheiat intervenția cu o ironie la adresa lui Nicușor Dan, despre care spune că a apărut brusc cu măsuri dure. „Dar eu întreb un singur lucru. Marcel Ciolacu a dat câteva argumente care sunt foarte pozitive. Adică în Statele Unite alea erau constatate creștere economică. Astea sunt rapoartele. Eu nu cred că Marcel Ciolacu și-a inventat o creștere economică. Eu cred că Marcel Ciolacu a primit datele de la instituțiile care calculează așa ceva. Dar și UE a zis că România era bine. Și dintr-o dată ne trezim. Vine Nicușor. Cu banane, cu blugi, cu vacanțe externe, cu vacanțe luxoase. Cu city break-uri. Pe la Paris, pe la Viena.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
În cat timp mergi de laA1laA2? Ionel Scrioșteanu: 26 de minute
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Cu Gândul la București”, Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor, a vorbit despre deschiderea unui nou lot de centură. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Nicolae Oprea. Ionel Scrioșteanu: „Au fost aplicate o serie de penalități” Invitat la emisiunea „Cu Gândul la București”, Ionel Scrioșteanu a vorbit despre timpul dintre A1 și A2. După deschiderea noului lot de centură traversarea este sub 30 de minute. Acesta a explicat că studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004-2007 și că abia în 2020 au fost deblocate procedurile. Ținând cont de data studiului de fezabilitate, au apărut în prezent diverse probleme ce au cauzat întârzieri. Cu noul lot deschis, între A1 și A2 orice persoană va face 26 de minute. Astfel, traversarea Bucureștiului va fi una mult mai redusă în timpi. „Bineînțeles că n-am avut doar această prioritate, a fost unul dintre motive, dar se lucrează la multe lucruri. Au fost și multe exproprieri. Studiul de fezabilitate este făcut în 2004-2007 și abia în 2020 am deblocat toate procedurile și am început efectiv lucrările pe acest lot. Lucrările au început undeva noiembrie 2021, deci nu au început chiar din 2020. A fost și în pandemie. A început și conflictul și am avut un puseu inflaționist destul de mare pe zona infrastructurii care a creat ceva probleme, a trebuit să creăm niște mecanisme de compensare, să putem să ducem mai departe contractele. Am găsit soluții în așa fel încât să putem să sprijinim pe de o parte constructorii și să punem presiune pe cei care încă nu înțelegeau că lucrurile s-au schimbat și trebuie să meargă mai bine. A fost unul dintre loturile care ne-a creat ceva probleme, a avut întârzieri în partea de lucrări, inclusiv în partea de proiectare. Au fost aplicate o serie de penalități, care au fost penalități intermediare. Lotul trei pe care l-am dat în trafic astăzi, dar una peste alta, chiar am făcut o simulare, 26 de minute de la A1 până la A2 pe autostradă, deci ceea ce însemna câteodată ore bune parcurse pe Centura Capitalei. Cu 130 de km, eu am simulat pe o aplicație, de la Nodul rutier A0 – A1 și mi-a arătat că în 26 de minute ajung pe A2 spre Constanța. Deci dacă vii dinspre Pitești, durează 26 de minute să tranzitezi. Chiar de la momentul în care am deschis traficul, foarte multe mașini au intrat. Din luna iulie, chiar și de la Craiova vor ajunge până la Constanța, iar până la sfârșitul anului vom fi, dacă nu până la Bacău, chiar foarte aproape, ca și Bacăul să ajungă la Constanța, tot pe autostradă.”, a spus Ionel Scrioșteanu.
Dumitru Prunariu: Stația e garantată că funcționează până în 2030
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Realități Cosmice, Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat în spațiu, a vorbit despre misiunile de sondare existente pe Lună sau Marte. În dialogul purtat cu jurnalistul H.D. Hartmann, Prunariu a vorbit despre pierderile de aer de pe o stație spațială. Urmărește aici, integral, emisiunea lui HD Hartmann. Dumitru Prunariu: „Unele părți ale ei au ajuns la limita garanției. ” În dialog cu H.D. Hartmann, Prunariu a vorbit despre incidentul de pe o stație spațială unde a început o ușoară, dar accelerată depresurizare. „Stația aceasta spațială are deja o perioadă lungă de timp, peste 20-25 de ani de funcționare. Unele părți ale ei au ajuns la limita garanției. Practic toate modulele stației spațiale și sunt 8 module, sunt îmbinate prin joncțiuni, cauciuc, niște lacăte mecanice care le strâng una de alta. Unul din modulele rusești a început să piardă aer. Se pare că pierde aer pe la o astfel de joncțiune. Ceva s-a întâmplat… Și continuă să piardă. E alarmant în sensul că n-au reușit să-i dea de capăt. Însă desigur se compensează aerul din interior. Presiunea la bord este compensată din niște butelii sub presiune. Așa la vreo 360 de atmosfere se află aer în butelii ca să compenseze în mai multe cazuri. De regulă în cazurile standard se compensează când se iese în spațiul cosmic deschis. De regula astronauții îmbracă acel costum de scafandru cosmic pentru exterior, trec într-un anumit modul, un SAS. Acolo se închide o trapă spre stația orbitală și se deschide altă trapă spre spațiul cosmic. Tot aerul din interior se pierde prin ieșirea lor în spațiul cosmic. După ce-și termină treaba intră înapoi, se închide și are loc același sistem, dar invers. Se presurizează din butelii și interiorul, se deschide trapa spre stație și trec din nou în stația orbitală. Ei bine aceasta buteliile trebuie să fie folosite și pentru a compensa pierderea accidentală de aer printr-o astfel de joncțiune.”
Doru Bușcu, despre numirea lui Mihai Busuioc ca judecător la CCR: „S-ar putea să nu fie chiar PSD-ul cel care l-a vrut acolo”
Doru Bucșu a declarat la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, difuzată de Gândul, că Partidul Social Democrat și-a „negociat bine” funcțiile în noul Guvern, „pentru că au folosit oameni vechi la negociere, care au trecut prin prin multe încleștări.” Jurnalistul a comentat, de asemenea, și controversata numire a lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la CCR. „Au negociat foarte bine, au și-au redobândit conștiința că totuși au câștigat alegerile și când sunt într-o poziție tare și au negociat bine, pentru că au folosit oameni vechi la negociere, care au trecut prin prin multe încleștări, s-au îmbrâncit de multe ori la masa negocierilor, știu cum se păcălească.”, a precizat Doru Bucșu. „PSD e condamnat să fie conservator” „Eu cred că PSD-ul își va redefini personalitatea. Se va arăta fața noului PSD după congres, dacă la congresul din toamnă iese o anumită configurație, va fi un PSD. Dacă este o configurație reformistă, ceea ce este exclus, aproape exclus, va fi alt PSD. PSD e condamnat să fie conservator. „, a mai adăugat jurnalistul. Referitor la numirea lui Matei Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională, jurnalistul a precizat că „s-ar putea să nu fie chiar PSD-ul cel care l-a vrut acolo.” „S-ar putea să nu fie chiar PSD-ul cel care l-a vrut pe Busuioc acolo. Partidele sunt infestate de servicii. Dacă o numire sau o avansare nu are o explicație politică, explicația este de cealaltă natură. „, a mai precizat Doru Bucșu. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Crin Antonescu: „Cineva este ipocrit, ori naiv să spună că are niște mari așteptări de la președintele Dan”
Crin Antonescu, fost candidat în cursa pentru Cotroceni, a spus la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache„, că nu are „deloc bune așteptări” de la actuala administrație de la Cotroceni. Crin Antonescu a declarat că nu așteaptă „nimic bun” de la administrația Nicușor Dan și a subliniat că există chestiuni „evidente” ce vin ca argument în susținerea acestei idei. „Eu n-am deloc bune așteptări, și în două postări pe care le-am făcut imediat după, după alegeri, am spus foarte deschis, fără să evit riscul de a fi copleșit cu ocări din toate direcțiile, că nu aștept nimic bun de la ceea ce s-ar putea numi administrația Nicușor Dan, am folosit chiar cuvinte dure. Nu pentru că aș avea ceva împotriva domnului Dan, pe care ca persoană abia îl cunosc, ci pentru chestiuni care mie mi se pare evidente și mi se pare că cineva este ipocrit, ori naiv să-mi spună că are niște mari așteptări de la președintele Dan. Dacă cineva îmi spune mie că se așteaptă ca domnul președinte Dan să facă ceva, din ce țara asta are de așteptat de la un președinte, asta eu nu pot să cred.”, a declarat Crin Antonescu la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache„. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Este cel mai prost guvern de coaliție din istoria postdecembristă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Ion Cristoiu a criticat noul guvern de coaliție, despre care spune că nu are nicio coeziune reală. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. În cadrul emisiunii lui Ionuț Cristache, Ion Cristoiu a descris actuala formulă guvernamentală ca fiind una artificială, lipsită de orice fundament ideologic sau politic solid. Ion Cristoiu: „Nu-i unește nimic” Cristoiu susține că actuala coaliție nu are nicio legătură reală între componentele sale. „Este cel mai prost guvern de coaliție din istoria postdecembristă, pentru că nu-i unește nimic, nici măcar spaima de adversar. Ce-i unește pe PSD cu USR și pe PNL, ramura USR-istă? Nu-i unește nimic.”, afirmă Ion Cristoiu. El explică și motivul pentru care guvernul a fost construit în această formulă. „Nu e vorba. E greșit să creadă că nu va rezista din cauza măsurilor, că nu vor lua măsuri. Domnul Cristache, în momentul în care pui un vicepremier care se numește cu reforma, din start înseamnă că n-ai de gând să faci reforma. Nu înțelegeți că ei au vrut un guvern de imagine. Cum să treci un vicepremier cu reforma?”, a mai spus Cristoiu. Ionuț Cristache: „Bolojan face doar giumbușlucuri de imagine” În completarea analizei, Ionuț Cristache a intervenit cu o observație legată de Bolojan. „Bolojan este campion la tot felul de giumbușlucuri de imagine. Nu uitați că tot ce a fost făcut de domnia sa, de la plecarea de la Bihor spre București, a fost să bifeze la capitolul imagine. Cât a stat la Cotroceni, numai acțiuni de imagine. Cât a stat la Senat, numai acțiuni de imagine.”, a punctat Cristache. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor” Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Doina Ruști, despre provocările vieții de scriitor: „Am am scris 30 de cărți care m-au scos din din mizerie”
Doina Ruști, romancieră, scenaristă, profesor universitar și doctor în filologie, a vorbit, în dialog cu jurnalistul Adrian Artene, despre puterea vindecătoare a scrierii creatoare. Aceasta a povestit cum succesul primelor dicționare pe care le-a redactat i-au deschis drumul către o carieră împlinită de scriitoare. Scriitoarea Doina Ruști a discutat, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene” despre provocările prin care a trecut, pentru a putea duce un trai stabil, ca profesoară și scriitoare. Aceasta a menționat că a fost nevoită să predea în mai multe instituții de învățământ și să lucreze chiar și în weekend. Doina Ruști nu a renunțat niciodată la pasiunea pentru scris, iar după 30 de cărți publicate, printre care și Dicționarul de Simboluri în opera lui Eliade, a reușit să își găsească o stabilitate socială. „Aveam foarte multe joburi încă din 99. Mă angajasem și la Universitatea Media, aveam cursuri sâmbătă și duminică la Litere, la cursurile de reconversie profesională, pentru că erau sâmbătă și duminică. Aveam în curs de literatură universală la Liceul Neculce. Dicționarul de simboluri în opera lui Eliade a avut un asemenea succes, încât m-a încurajat. Am am scris vreo 30 de cărți care m-au scos din din mizerie. Atunci am reușit să-mi cumpăr cămăruța aia de acolo, care era cu chirie de la Universitate. Deci, cu banii luați pe primele cărți publicate la Humanitas, de astea școlare. am început să să-mi revin scriind. Deci lucrul ăsta era prioritar pentru mine, să-mi fac rost de capital. Și mi-am făcut până la urmă un capital. Am reușit să îmi fac o casă, să mă stabilizez social, ca să zic așa.”, a declarat Doina Ruști. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele