Ziua Independenței Republicii Moldova | Macron, Merz și Tusk sunt la Chișinău. Cei trei lideri europeni au urcat pe scena din Piața Marii Adunări Naționale alături de Maia Sandu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au urcat pe scena din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), pentru a se adresa cetățenilor în cadrul concertului dedicat Zilei Independenței. UPDATE 18:10 Merz: ușa către Uniunea Europeană este deschisă Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că participarea la sărbătoarea Independenței Republicii Moldova este „o onoare și o plăcere”, subliniind că alegerile care urmează vor fi decisive pentru viitorul țării, într-un context regional marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, relatează Agora. „Primul mesaj este că ușa către Uniunea Europeană este deschisă. Republica Moldova nu este doar geografic, ci și istoric, parte a familiei europene”, a afirmat Merz, exprimând sprijinul Germaniei pentru continuarea reformelor, mai ales în domeniul energiei și al dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. „Vă sprijinim în păstrarea libertății și suveranității. Suntem conștienți de suferințele provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de îngrijorările legate de securitatea regională”, a adăugat cancelarul. Cancelarul german a avertizat că „zi de zi, Rusia continuă să submineze libertatea și prosperitatea Republicii Moldova, intervenind și încercând să pună la îndoială valorile democratice”. El a adăugat că Germania și Uniunea Europeană sprijină Chișinăul în combaterea dezinformării, a atacurilor cibernetice și în consolidarea instituțiilor democratice. UPDATE 17:40 Tusk: „Trebuie să fiți mândri de ceea ce ați realizat” Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că Maia Sandu a devenit o „autoritate politică”. El a subliniat că, la fiecare vizită în Republica Moldova, observă schimbări vizibile: „Trebuie să fiți mândri de ceea ce ați realizat”. Totodată, Tusk a salutat rezultatele referendumului și a menționat că statele europene își doresc aderarea Republicii Moldova la UE: „Nu va exista o Polonie, Franță sau Germanie sigură, atât timp cât nu va siguranță și independență în Republica Moldova. Moldova nu mai este o țară intermediară, voi v-ați ales direcția și mergeți înainte”. UPDATE 17:25 Macron: Franța susține în continuare parcursul european al Republicii Moldova Emmanuel Macron a apreciat în discursul său progresele realizate de Republica Moldova în procesul de reforme, cu accent pe cea din domeniul justiției, și a reafirmat angajamentul Franței de a sprijini în continuare parcursul european al țării, relatează Ziarul de Gardă. UPDATE 17:20 Maia Sandu: Alternativă la Europa nu există Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a marcat astăzi, la Chișinău, 34 de ani de la proclamarea Independenței, alături de lideri europeni de prim rang: Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk. Șefa statului a subliniat în discursul său că Moldova își consolidează parcursul european și că alternativa la Uniunea Europeană ar însemna „blocaj în trecut”. „Astăzi sărbătorim o țară liberă, respectată pentru oamenii onești și harnici, pentru solidaritatea noastră și pentru faptul că am rămas de partea bună a istoriei. Alternativă la Europa nu există, iar fără Uniunea Europeană, Moldova rămâne blocată în trecut”, a declarat Maia Sandu. UPDATE 17:00 Maia Sandu, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk susțin o conferință de presă comună Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va susține astăzi, de la ora 17:10, o conferință de presă comună alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Vizita liderilor europeni la Chișinău are loc cu prilejul marcării a 34 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. UPDATE 16:50 Macron, Merz și Tusk au ajuns la Chișinău Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Poloniei, Donald Tusk, și președintele Franței, Emmanuel Macron, au ajuns la Președinția Republicii Moldova. Aceștia au fost întâmpinați de președinta Maia Sandu. Urmează ca aceștia să dea declarații de presă. Zelenski, mesaj de sprijin pentru Republica Moldova de Ziua Independenței: „Împreună trebuie să ne apărăm popoarele, statele şi independenţa” Volodimir Zelenski a transmis un mesaj de solidaritate Republicii Moldova de Ziua Independenţei. Președintele a felicitat-o pe Maia Sandu și poporul moldovean pentru curaj și implicare. Președintele României, Nicușor Dan, vizită la Chișinău pe 30 august Nicușor Dan va merge sâmbătă în Republica Moldova, unde se va întâlni cu Maia Sandu. Vizita marchează sprijinul României pentru drumul european al Chișinăului. Statele Unite ale Americii felicită Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenţei Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a transmis un mesaj de felicitări Republicii Moldova cu ocazia a 34 de ani de independenţă subliniind angajamentul Statelor Unite pentru libertate, democraţie şi prosperitate. Ilie Bolojan reafirmă sprijinul României față de Republica Moldova cu prilejul Zilei Independenței Premierul Ilie Bolojan a felicitat Republica Moldova de Ziua Independenței și a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al statului vecin. Ursula von der Leyen felicită Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenţei Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de felicitare Republicii Moldova şi preşedintei Maia Sandu, cu ocazia celebrării a 34 de ani de independenţă, subliniind sprijinul UE pentru parcursul european al ţării. Liderii europeni se reunesc în Moldova pentru a sprijini parcursul pro-UE al Maiei Sandu Pe 27 august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei călătoresc în Republica Moldova pentru a-și arăta sprijinul ferm față de guvernarea pro-UE a președintei Maia Sandu, în contextul apropierii alegerilor parlamentare decisive din 28 septembrie, scrie Politico. Vizita lor subliniază temerile privind ingerințele Rusiei și evidențiază angajamentul Europei de a menține Republica Moldova pe drumul integrării europene. Liderii Europei, la Chișinău Președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, participă la sărbătorile dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova la Chișinău. Prezența lor transmite un semnal clar că Moldova nu este singură în fața amenințărilor hibride venite de la Moscova, care a utilizat dezinformarea, cumpărarea de voturi și manipularea electorală pentru a submina aspirațiile europene ale țării. Miza alegerilor din septembrie Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, se confruntă cu un scrutin dificil, în condițiile în care există avertismente că Rusia pompează bani și răspândește dezinformări pentru a influența rezultatul. Diaspora (aproximativ 250.000 de moldoveni din străinătate, mulți stabiliți în țările UE) este așteptată să joace din nou un rol decisiv, ca și în alegerile anterioare. Fostul ministru adjunct de externe Nicu Popescu, acum candidat PAS, a subliniat că fiecare vot va conta, pe
Macron, la Chișinău: Cetățenii Moldovei au înțeles că aderarea la UE reprezintă o șansă istorică pentru prosperitate
„Știm că aceste reforme necesită eforturi mari, dar cetățenii Moldovei au înțeles că aderarea la UE reprezintă o șansă istorică pentru prosperitate și securitate”, a declarat Macron, potrivit Agora. Liderul francez a amintit că Republica Moldova a înscris anul trecut opțiunea europeană în Constituție, pe care a descris-o drept „un gest plin de semnificație, dovadă a hotărârii dumneavoastră de a vă decide singuri viitorul”. Macron a precizat că împreună cu cancelarul Germaniei și premierul Poloniei a dorit să fie prezent la Chișinău pentru a transmite „un mesaj de respect, prietenie, solidaritate și încredere în viitor” poporului moldovenesc. El a evidențiat sprijinul european, menționând Planul de Creștere și Reformă pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru următorii doi ani, precum și investițiile Agenției Franceze pentru Dezvoltare, care a deblocat peste 250 de milioane de euro. Macron a subliniat și inițiativele în domeniul educației și culturii, inclusiv o dublă diplomă francofonă de drept între Universitatea Sorbona și Universitatea de Stat din Moldova. Referindu-se la situația regională, Macron a acuzat Rusia că duce un „război de agresiune”, insistând asupra diferenței fundamentale dintre Uniunea Europeană și fosta Uniune Sovietică. „Uniunea Europeană nu amenință pe nimeni și respectă suveranitatea fiecărui stat. Ea nu este Uniunea Sovietică, ci o comunitate a păcii, prosperității și valorilor democratice”, a punctat președintele Franței. Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk vizitează Republica Moldova pentru a sprijini parcursul pro-UE al Maiei Sandu înainte de alegerile parlamentare, avertizând asupra ingerinței ruse.
Republica Moldova marchează 34 de ani de independență. Macron, Merz și Tusk alături de Maia Sandu
Ilie Bolojan reafirmă sprijinul României față de Republica Moldova cu prilejul Zilei Independenței Premierul Ilie Bolojan a felicitat Republica Moldova de Ziua Independenței și a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al statului vecin. Ursula von der Leyen felicită Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenţei Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de felicitare Republicii Moldova şi preşedintei Maia Sandu, cu ocazia celebrării a 34 de ani de independenţă, subliniind sprijinul UE pentru parcursul european al ţării. Liderii europeni se reunesc în Moldova pentru a sprijini parcursul pro-UE al Maiei Sandu Pe 27 august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei călătoresc în Republica Moldova pentru a-și arăta sprijinul ferm față de guvernarea pro-UE a președintei Maia Sandu, în contextul apropierii alegerilor parlamentare decisive din 28 septembrie, scrie Politico. Vizita lor subliniază temerile privind ingerințele Rusiei și evidențiază angajamentul Europei de a menține Republica Moldova pe drumul integrării europene. Liderii Europei, la Chișinău Președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, participă la sărbătorile dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova la Chișinău. Prezența lor transmite un semnal clar că Moldova nu este singură în fața amenințărilor hibride venite de la Moscova, care a utilizat dezinformarea, cumpărarea de voturi și manipularea electorală pentru a submina aspirațiile europene ale țării. Miza alegerilor din septembrie Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, se confruntă cu un scrutin dificil, în condițiile în care există avertismente că Rusia pompează bani și răspândește dezinformări pentru a influența rezultatul. Diaspora (aproximativ 250.000 de moldoveni din străinătate, mulți stabiliți în țările UE) este așteptată să joace din nou un rol decisiv, ca și în alegerile anterioare. Fostul ministru adjunct de externe Nicu Popescu, acum candidat PAS, a subliniat că fiecare vot va conta, pe fondul atacurilor hibride de amploare. Viitorul european al Moldovei În timp ce UE dezbate posibilitatea accelerării negocierilor de aderare ale Moldovei, vizita lui Macron, Merz și Tusk oferă o reasigurare simbolică. Rolul Poloniei este deosebit de semnificativ, arătând cum aderarea la UE a transformat o fostă țară din Pactul de la Varșovia într-o poveste de succes. Oficialii europeni atrag atenția că soarta Moldovei contează nu doar pentru cetățenii săi, ci și pentru securitatea regională – o victorie a Rusiei în Ucraina sau în Moldova ar pune în pericol direct România și Polonia. Mesajul comun al liderilor este clar: Moldova aparține Europei, iar independența sa trebuie protejată. Ceremonii oficiale la monumentele naționale În cadrul ceremoniilor dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, au fost organizate ceremonii de depunere de flori și coroane. La ora 09:00, conducerea de vârf a statului a depus flori și coroane la monumentul „Maica Îndurerată”, iar la ora 10:00, la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Mesajul Maiei Sandu Cu această ocazie, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj: „La mulți ani, Republica Moldova! Suntem astăzi în Moldova! Suntem aici pentru ca să ne exprimăm recunoștința față de eroii neamului nostru care, cu arma în mână, au apărat independența Republicii Moldova. Să-i onorăm pe cei care și-au sacrificat propria viață pentru ca țara noastră să fie independentă. Independența înseamnă să putem să ne croim singuri soarta, să decidem care este prezentul și care este viitorul nostru și viitorul copiilor noștri. Și noi, moldovenii, alegem să trăim în pace, să trăim în libertate, să ne construim prosperitatea prin muncă onestă și să ne construim relații foarte bune cu toată lumea democratică. Este datoria noastră față de părinții și bunicii noștri care au obținut independența, dar și datoria noastră față de copiii și de nepoțiii noștri ca să avem grijă de independența Republicii Moldova în fiecare zi și ca să o consolidăm, să o transformăm într-un stat puternic care să poată să neasigure această libertate și bunăstare pentru toate mulți ani de acum.” Mesajul lui Igor Grosu De asemenea, a fost prezent și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a adresat la rândul său un mesaj: „Cu fiecare an ce trece, Moldova devine, cred eu, mai matură, mai înțeleaptă, mai rezilientă, mai pregătită pentru a face față tuturor provocărilor. La mulți ani Moldova, la mulți ani tuturor celor care au aparat-o, au modelat-o, au făcut-o mai frumoasă, mai vestită și mai respectată în intreaga lume. La mulți ani!” Mesajul lui Dorin Recean La ceremonie a participat și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care a transmis cetățenilor următorul mesaj: „Independența ne unește atunci când aducem un omagiu celor care s-au sacrificat atunci când au avut grijă de familiile lor, atunci când educăm copiii în spiritul patriotismului și atunci când purtăm următoarele lupte necesare pentru construcția unui stat – unei Moldove independente, suverane și prospere.” Mesajul Președintei Maia Sandu de Ziua Independenței: „Tu ești viitorul Moldovei” Președinta Moldovei, Maia Sandu, a transmis pe Facebook un video cu ocazia Zilei Independenței. „Tu ai păstrat tradițiile Moldovei și ai adunat familiile acasă. Tu ai muncit onest. Ai avut grijă de pământ. Și ai pus pe masă roadă bună. Tu ai pus cărămidă peste cărămidă. Ai construit o școală. Ai făcut un drum. Ai construit un spital. Tu ți-ai crescut copiii cu dragoste de familie și de țară. Tu ai fost la datorie. Și ai ajutat mii de oameni. Tu ai salvat o viață. Tu ai adus frumosul în viața noastră. Tu ai clădit o viață. Tu ești viitorul. Construiește pe moștenirea noastră și fii liber și puternic. Tot ce faci tu înseamnă Moldova. Când tu te simți în siguranță, Moldova este în siguranță. Când tu acționezi liber și independent, Moldova este liberă și independentă. Când tu alegi drumul corect, Moldova este pe drumul corect. Moldova trăiește prin tine. Prin fiecare mână care muncește. Prin fiecare inimă care iubește. Noi făurim drumul Moldovei. La muți ani, Moldova!” Republica Moldova marchează 34 de ani de la proclamarea independenței Pe 27 august 2025, Republica Moldova marchează 34 de ani de la proclamarea independenței. Potrivit comunicatului oficial emis de Președinția Republicii Moldova, evenimentele oficiale dedicate Zilei Naționale se vor desfășura sub genericul „Independența ne unește” și vor reuni cetățeni, reprezentanți ai autorităților publice și
Consiliul European publică o declarație comună privind întâlnirea dintre Trump și Putin: Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE”
Consiliul European a făcut sâmbătă publică o declarație comună semnată de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Consiliului European António Costa și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Documentul reprezintă o reacție comună a acestora la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, care nu a condus la semnarea unui acord de pace, și precizează că „Liderii au salutat eforturile președintelui Trump de a opri uciderile din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și de a realiza o pace justă și durabilă. Așa cum a spus președintele Trump, «nu există acord până nu există acord». Așa cum a prevăzut președintele Trump, următorul pas trebuie să fie acum continuarea discuțiilor, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni în curând. Suntem, de asemenea, gata să colaborăm cu președintele Trump și președintele Volodimir Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul european”. Aceeași declarație mai menționează, conform The Guardian, că „Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția celor dispuși este gata să joace un rol activ. Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va fi cea care va lua deciziile privind teritoriul său. Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță.” Se mai arată că „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea încetării luptelor și a instaurării unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem gata să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei.”
Macron despre planurile Israelului în Gaza: Un dezastru anunţat și o cale spre război permanent
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a criticat luni decizia Israelului de a extinde operaţiunile militare în Gaza. El a spus că acest pas reprezintă „un dezastru anunţat de o gravitate fără precedent” şi a cerut înfiinţarea unei „misiuni de stabilizare” sub conducerea ONU, care să asigure securitatea în Fâşia Gaza. Macron a mai spus că „anunţul făcut de cabinetul israelian cu privire la extinderea operaţiunii sale în oraşul Gaza şi în taberele din Mawasi şi reocuparea acestora de către Israel constituie un dezastru anunţat de o gravitate fără precedent şi o accelerare către un război permanent”. El a insistat asupra opririi conflictului cât mai curând, mai exact, „printr-un armistiţiu permanent”. Şeful statului francez a cerut, de asemenea, o „misiune de stabilizare care să permită securizarea Fâşiei Gaza, protejarea populaţiei civile şi sprijinirea guvernării palestiniene”. Președintele a mai declarat că „aceasta este prioritatea” şi a precizat că nu susţine „o operaţiune militară israeliană”, ci o „coaliţie nternaţională sub mandatul ONU pentru (…) instituirea unei guvernări de pace şi stabilitate”. Ultimele sale cuvinte s-au referit la faptul că actualul „Consiliu de Securitate trebuie să lucreze acum pentru a pune în aplicare această misiune şi a-i conferi un mandat”, considerând această soluţie „singura cale credibilă” pentru ieşirea din conflict.
Soții MACRON o dau în judecată pe influencerița americană Candace Owens, după ce a speculat că Brigitte ar fi bărbat
Preşedintele Emmanuel Macron, şi soţia sa, Brigitte, au dat-o în judecată pe influencerița Candace Owens, la Curtea Supremă din Delaware, Statele Unite, după ce aceasta a susţinut că Prima Doamnă a Franţei s-ar fi născut bărbat. În plângerea depusă de cuplul prezidențial al Franței, este menționat că Owens a dus o „campanie de umilire la nivel global şi intimidare persistentă”, într-o încercare „frenetică” de a atrage cât mai mulți fani, au transmis miercuri Reuters şi AFP preluate de Agerpres. Emmanuel Macron a declarat că una dintre minciunile spuse de Candace Owens este aceea că Brigitte Macron (72 de ani) s-ar fi născut băiat și că se numea Jean-Michel Trogneux, acesta fiind, de fapt, numele real al fratelui ei mai mare. „De câte ori soţii Macron ies din casă, ei fac asta ştiind că o mulțime de oameni au auzit şi mulţi cred aceste invenţii dezgustătoare. Este ceva invaziv, dezumanizant şi profund injust”, scrie în plângerea depusă de cuplul prezidenţial francez. În documentul, care cuprinde 22 de capete de acuzare, soții Macron solicită daune a căror valoare nu a fost precizată. Procesul iniţiat de Macron este unul din rarele cazuri când un lider de rang european dă în judecată pe cineva pentru defăimare. Preşedintele american Donald Trump este iniţiatorul mai multor procese judiciare pentru defăimare, inclusiv a unuia intentat săptămâna trecută contra patronului publicaţiei The Wall Street Journal. Foto: Profimedia
Guvernul francez pregătește reduceri bugetare de amploare
A venit rândul Franței să anunțe tăieri bugetare de 40 miliarde de euro pentru a opri creșterea deficitului, cu o excepție: bugetul apărării va crește. Opoziția amenință cu moțiune de cenzură. Premierul francez François Bayrou a anunțat marți un pachet de reduceri bugetare în valoare de 40 de miliarde de euro, ca măsură pentru deteriorarea finanțelor publice, într-o economie afectată de ani de crize și cheltuieli excesive. Pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare și a agențiilor de rating, guvernul încearcă să limiteze acum cheltuielile, în condițiile în care dobânzile la datoria publică sunt în creștere și riscă să devină principala povară bugetară. Planul vizează scăderea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB în 2024 la 4,6% până în 2026, cu obiectivul final de a atinge pragul de 3% impus de Uniunea Europeană până în 2029. Opoziția amenință cu o nouă moțiune de cenzură dacă măsurile vor fi prea dure, potrivit Reuters. Macron avertizează Parlamentul: fără moțiune de cenzură! „Este acum responsabilitatea guvernului să aloce fondurile necesare la timp, astfel încât să putem continua să inovăm mai rapid, să producem mai rapid”, a declarat președintele Emmanuel Macron, după ce a anunțat o nouă mărire a bugetului pentru apărare. El a avertizat parlamentarii să nu depună o nouă moțiune de cenzură, amintind că cea din decembrie a întârziat adoptarea bugetului și a afectat planurile de înzestrare militară. Bayrou, un centrist cu experiență, cunoscut pentru poziția sa strictă față de deficit, a transmis francezilor că „sacrificiile larg răspândite sunt inevitabile”. Deși bugetul apărării va crește, cele mai multe beneficii sociale vor fi înghețate, iar anumite scutiri fiscale vor fi plafonate. Pachetul de austeritate, contestat de opoziție Partidele de stânga critică dur reducerile de pe zona de asistență socială, în timp ce extrema dreaptă avertizează că o înghețare generalizată a cheltuielilor este nedreaptă față de cetățeni și riscă să provoace reacții puternice împotriva guvernului. Dacă nu va reuși să obțină sprijinul sau măcar toleranța unei părți a opoziției, premierul francez François Bayrou riscă să aibă aceeași soartă ca predecesorul său, înlăturat prin moțiune de cenzură în decembrie, în urma eșecului bugetului pentru 2025. Pentru Macron, aflat în ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat, situația actuală riscă să compromită moștenirea politică promisă încă din 2017, când a fost ales cu mesajul de a moderniza economia franceză și a pune capăt polarizării dintre stânga și dreapta. Însă realitatea a fost cu totul alta. Valul de crize, de la protestele sociale la pandemia COVID-19 și inflația accelerată – a subminat promisiunile de reformă și a menținut Franța pe drumul unei politici bugetare marcate de cheltuieli excesive.
Acord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.
Acrord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.
Emmanuel Macron merge marți în prima vizită oficială la Londra a unui președinte francez după Brexit
Vizita de trei zile a lui Macron este plină de întâlniri pe probleme economice și politice, dar prima zi este dedicată ceremoniilor, potrivit Reuters. Prințul William și soția sa, Kate, îi vor întâmpina pe Emmanuel Macron și pe soția sa, Brigitte, pe un aeroport militar din Londra. Apoi îi vor însoți la Windsor, unde vor fi întâmpinați oficial de Rege și Regină. La castel vor fi trase salve de tun. Ulterior, oaspeții și gazdele vor călători cu trăsura pe străzile din Windsor, vor participa la o paradă militară și vor lua prânzul la castel. Marți după-amiază, Macron se va întoarce la Londra pentru a se adresa parlamentarilor britanici. Ziua se va încheia cu o cină de stat la Castelul Windsor, care va include discursuri ale Regelui și ale lui Macron în fața a aproximativ 150 de invitați. Miercuri, premierul Keir Starmer îl va primi pe Macron la Downing Street Cei doi vor discuta, printre altele, despre cum să oprească fluxul de migranți din Canalul Mânecii. Joi, Starmer și Macron vor găzdui un summit Marea Britanie-Franța pentru a discuta alte probleme bilaterale și despre cum să sprijine Ucraina. Cele două părți ar putea anunța, de asemenea, o cooperare în domeniul nuclear. Programul foarte încărcat al vizitei subliniază dorința părților de a strânge legăturile. Precedenta vizită de stat în Marea Britanie a unui președinte francez a avut loc în 2008. Atunci, Nicolas Sarkozy a fost oaspetele Reginei Elisabeta.