Întâlnirea convocată de Macron a fost un eșec. Marine Le Pen: „O întâlnire a negustorilor de covoare”
Președintele Franței Emmanuel Macron a convocat liderii partidelor politice, vineri 10 octombrie, la Palatul Elysee pentru o reuniune de criză, însă, potrivit stângii, întâlnirea nu ar fi dus la niciun rezultat, ci ar fi adâncit criza actuală, în așteptarea desemnării unui nou premier, transmite AFP. Liderul Partidului Ecologist, Marine Tondelier, s-a declarat „siderată” de modul în care a decurs reuniunea. „Nu avem niciun răspuns, cu excepţia faptului că viitorul prim-ministru, care ar trebui să fie numit în următoarele ore, nu va fi din tabăra noastră politică (de stânga)”, a declarat lidera ecologiştilor Marine Tondelier. Liderul ecologiștilor: „Toate astea se vor termina foarte rău” Tondelier a adăugat că „Toate astea se vor termina foarte rău”. Liderul ecologiștilor nu exclude o „dizolvare” a Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului). Olivier Faure, liderul grupului parlamentar al socialiştilor, a precizat că nu există „niciun răspuns clar” din partea şefului statului. Faure chiar a cerut numirea unui premier din tabăra sa. Una dintre condițiile de bază a partidelor de stânga pentru a nu depune o moțiune de cenzură împotriva viitorului guvern este suspendarea legii pensiilor, considerată extrem de nepopulară. Potrivit Marinei Tondelier, Emmanuel Macron a propus doar „decalarea în timp” a măsurii privind creșterea vârstei de pensionare, o soluție considerată insuficientă de opoziție. Liderul Partidului Comunist: „Dacă premierul va fi din tabăra lui Macron, noi nu vom putea să-l acceptăm” Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist, a avertizat: dacă premierul va fi „din tabăra lui Emmanuel Macron”, „noi nu vom putea să-l acceptăm”. Liderii partidului de dreapta Republicanii (Les Republicains/LR), Bruno Retailleau şi Laurent Wauquiez, au ieşit primii de la Elysee, fără să facă declaraţii. Marii absenţi de la această reuniune au fost Partidele Adunarea Națională (RN), de extremă dreapta, și Franța Nesupusă (LFI), de stânga radicală, care nu au fost convocate la discuții. Potrivit anturajului prezidențial, ambele formațiuni politice ar fi solicitat dizolvarea Parlamentului. Marine Le Pen nu a participat la discuții Preşedinta grupului parlamentar al RN, Marine Le Pen, a precizat despre absența sa de la discuții, numind reuniunea „una a negustorilor de covoare”, și a denunțat o „ruptură cu funcția prezidențială”. Emmanuel Macron promisese miercuri să numească un premier „până vineri seara”, după demisia răsunătoare luni a lui Sebastien Lecornu, care fusese însărcinat să poarte ultimele negocieri.
Președintele Emmanuel Macron îl numește din nou în funcție pe premierul Sébastien Lecornu, într-o mișcare șocantă
Jordan Bardella anunță că RN va vota împotriva noului guvern al lui Lecornu Președintele partidului de extremă dreaptă Adunarea Națională (RN), Jordan Bardella, a anunțat vineri că formațiunea sa va încerca imediat să răstoarne noul guvern francez condus de Sébastien Lecornu, numit din nou în funcția de premier de Emmanuel Macron. Jordan Bardella a numit decizia președintelui „izolat și deconectat” o „glumă proastă” și a spus că RN nu va susține acest executiv. „Cenzurăm imediat, desigur, această coaliție care nu are niciun viitor”, a declarat liderul Adunării Naționale. Liderul RN a afirmat că realegerea lui Lecornu arată lipsa de soluții a președintelui Macron și a promis că opoziția sa va reacționa ferm la această decizie. Știrea inițială Președintele francez Emmanuel Macron l-a readus în funcție pe prim-ministrul Sébastien Lecornu, chiar dacă acceptase demisia acestuia luni, după prăbușirea neașteptată a guvernului său. „Președintele republicii l-a numit pe domnul Sébastien Lecornu prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea unui guvern”, a transmis Palatul Élysée printr-un comunicat de vineri. Lecornu a declarat în această seară că acceptă să fie numit din nou în funcția de premier francez „din cauza mandatului”, notează France24. J’accepte – par devoir – la mission qui m’est confiée par le Président de la République de tout faire pour donner un budget à la France pour la fin de l’année et de répondre aux problèmes de la vie quotidienne de nos compatriotes. Il faut mettre un terme à cette crise politique… — Sébastien Lecornu (@SebLecornu) October 10, 2025 Decizia a surprins pe toată lumea și a încheiat o săptămână tensionată în politica franceză. Duminică seară, Lecornu și-a prezentat cabinetul, iar în aceeași seară a fost criticat de ministrul său de interne. Luni dimineață și-a depus demisia, care a fost acceptată, înainte ca Macron să îi ceară să coordoneze alegerea succesorului într-un proces rapid de 48 de ore cu partidele politice rivale. Impasul politic legat de formarea cabinetului și aprobarea bugetului a adus Franței comparații nedorite cu alte țări europene, precum Italia, cunoscută pentru instabilitate politică. Sébastien Lecornu a fost puternic criticat pentru selecția miniștrilor anunțată duminică seară. După ce promisese o ruptură față de ultimii doi prim-miniștri, el a prezentat un cabinet care include mai mulți aliați ai lui Macron decât în primul cabinet din 2017. Primul cabinet de scurtă durată a fost stabilit după aproape o lună de la numirea lui Lecornu. Publicul francez va urmări cu atenție alegerea noilor membri în a doua rundă de selecții.
Președintele Emmanuel Macron îl numește din nou în funcție pe premierul Lecornu, într-o mișcare șocantă
Președintele francez Emmanuel Macron l-a readus în funcție pe prim-ministrul Sébastien Lecornu, chiar dacă acceptase demisia acestuia luni, după prăbușirea neașteptată a guvernului său. „Președintele republicii l-a numit pe domnul Sébastien Lecornu prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea unui guvern”, a transmis Palatul Élysée printr-un comunicat de vineri. Lecornu a declarat în această seară că acceptă să fie numit din nou în funcția de premier francez „din cauza mandatului”, notează France24. Decizia a surprins pe toată lumea și a încheiat o săptămână tensionată în politica franceză. Duminică seară, Lecornu și-a prezentat cabinetul, iar în aceeași seară a fost criticat de ministrul său de interne. Luni dimineață și-a depus demisia, care a fost acceptată, înainte ca Macron să îi ceară să coordoneze alegerea succesorului într-un proces rapid de 48 de ore cu partidele politice rivale. Blocajul politic legat de formarea cabinetului și aprobarea bugetului a adus Franței comparații nedorite cu alte țări europene, precum Italia, cunoscută pentru instabilitate politică. Lecornu a primit critici puternice pentru selecția miniștrilor anunțată duminică seară. După ce promisese o ruptură față de ultimii doi prim-miniștri, el a prezentat un cabinet care include mai mulți aliați ai lui Macron decât în primul cabinet din 2017. Primul cabinet de scurtă durată a fost stabilit după aproape o lună de la numirea lui Lecornu. Publicul francez va urmări cu atenție alegerea noilor membri în a doua rundă de selecții.
Palatul Elysee a făcut anunțul: Macron va numi un nou premier al Franței până vineri seara
Președintele francez Emmanuel Macron va numi un nou prim-ministru până vineri seara, a anunțat Palatul Élysée. Într-un interviu pentru postul de televiziune France 2, premierul demisionar Sebastien Lecornu a confirmat faptul că s-a întâlnit cu Macron miercuri pentru a-i prezenta rezultatul ultimei runde de consultări. Discuțiile au avut loc în urma solicitării președintelui ca acesta să continue negocierile cu partidele pentru formarea unui nou guvern. Lecornu a exclus revenirea sa în funcția de prim-ministru în timpul interviului și a cerut un guvern „complet deconectat de ambițiile prezidențiale pentru 2027”, notează Euronews. Premierul demisionar a respins speculațiile privind organizarea de noi alegeri parlamentare, subliniind că „există o majoritate absolută în Adunarea Națională care se opune dizolvării”, întrucât „210 deputați doresc o platformă de stabilitate”. „Nu este momentul să schimbăm președintele”, a mai spus Lecornu, care a invocat instabilitatea globală și rolul diplomatic al Franței ca motive suplimentare pentru menținerea stabilității la vârf. Pe de altă parte, Édouard Philippe – unul din foștii miniștri ai Franței – i-au cerut lui Macron să demisioneze, iar partidele extremiste din țară vor alegeri anticipate. Sebastien Lecornu a demisionat luni din funcția de prim-ministru, la nici o zi de la momentul anunțului noii echipe de guvernare. El a avut cel mai scurt mandat de prim-ministru din istoria modernă a Franței, care a durat doar 27 de zile.
Criză politică în Franța. Macron îi cere lui Lecornu să continue negocierile pentru formarea unui nou guvern
Într-o încercare disperată de a evita prăbușirea taberei sale de centru-dreapta, biroul președintelui a anunțat luni seară că Macron i-a cerut lui Lecornu să continue „negocierile finale până miercuri seară” pentru a construi o platformă politică și a asigura stabilitatea țării. Lecornu a declarat, într-o postare pe rețeaua de socializare X, că a acceptat solicitarea și că îl va informa pe Macron până miercuri dacă discuțiile vor produce rezultate care să-i permită președintelui „să tragă toate concluziile necesare”. Franța e aproape de o criză fără precedent Noua însărcinare a lui Lecornu încheie 24 de ore tumultuoase în politica franceză, care au împins țara tot mai aproape de o criză fără precedent. Totul a început duminică seară, când a fost anunțată prima listă de miniștri. Politicienii din opoziție și potențialii parteneri de coaliție s-au declarat dezamăgiți, deoarece echipa era formată în mare parte din aceleași figuri care făcuseră parte din guvernul predecesorului lui Lecornu, François Bayrou, destituit luna trecută din cauza proiectului de buget. Bruno Retailleau, liderul formațiunii conservatoare Les Républicains, a fost reales în funcția de ministru de Interne, dar a criticat imediat alegerile lui Lecornu, spunând că acestea includ prea mulți oficiali apropiați de Macron, printre care fostul ministru al Economiei, Bruno Le Maire, desemnat să devină ministrul Forțelor Armate. Lecornu și-a dat demisia chiar în momentul în care Retailleau și Les Républicains păreau pregătiți să doboare guvernul prin retragerea sprijinului lor. Lecornu are 48 de ore pentru a găsi o majoritate Nu este clar dacă Lecornu va reuși, în următoarele 48 de ore, să aducă suficiente concesii pentru a satisface formațiunea Les Républicains sau o parte suficientă din opoziție pentru a permite adoptarea bugetului. Le Maire, a cărui numire a stârnit îngrijorare în rândul Les Républicains, a anunțat că renunță complet la noua funcție și că nu va exercita nici măcar un rol interimar. „Nicio situație individuală nu ar trebui să împiedice buna funcționare a țării și a instituțiilor noastre”, a declarat acesta.
Liderii europeni salută victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova
Numeroși lideri europeni au salutat victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Partidul proeuropean susținut de președinta Maia Sandu a câștigat în mod detașat alegerile de duminică. PAS a obținut peste 50% dintre voturile moldovenilor. Mesajele au apărut luni dimineață după ce autoritatea electorală de la Chișinău a confirmat victoria zdrobitoare a partidului proeuropean (Partidul Acțiune și Solidaritate-PAS). „Franța este alături de Moldova în proiectul său european și în angajarea sa pentru libertate și suveranitate”, a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, în timp ce ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a pus că „nimic nu oprește un popor care alege democrația și libertatea, nici măcar încercările disperate de interferență străină.” Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că Uniunea Europeană a felicitat Moldova, considerând că aceasta transmite un „mesaj puternic și clar”, în ciuda interferențelor Rusiei. „Poporul moldovenesc s-a exprimat, iar mesajul său este puternic și clar. A ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei”, a scris António Costa pe X. Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj de felicitare pe X. „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu ți-a putut clinti hotărârea. Ți-ai exprimat clar alegerea: Europa. Democrația. Libertatea”, a scris luni, Ursula von der Leyen adăugând că „vom fi alături de tine la fiecare pas, viitorul îți aparține”. La Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a lăudat „curajul” poporului moldovenesc pentru „menținerea cursului european”. „Nu numai că ați salvat democrația și ați menținut cursul european, dar ați și stat în calea încercărilor Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni”, a declarat Donald Tusk la X, subliniind această „lecție bună pentru noi toți”. Primele felicitări din România au venit de la premierul României, Ilie Bolojan. „Felicit din inimă cetățenii Republicii Moldova pentru mobilizarea exemplară la alegerile parlamentare de ieri și pentru votul în direcția europeană. Vreau să felicit în mod deosebit și autoritățile Republicii Moldova pentru modul exemplar în care au organizat scrutinul și pentru felul în care au făcut față unui complex de presiuni menite să deturneze dorința oamenilor (…) Locul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Personal, dar și în numele Guvernului României, vom fi alături de Republica Moldova pe acest drum. Felicitări, Republica Moldova!”, a transmis șeful Guvernului. Partidul proeuropean PAS și-a zdrobit adversarii la alegerile parlamentare din Republica Moldova. PAS are peste 50% dintre voturi și va obține cel puțin 55 de mandate în Parlament. Coaliția partidelor proruse nu are nici măcar jumătate din numărul total de voturi obținute de PAS.
Războiul din Ucraina, ziua 1.310. Avioane de vânătoare maghiare interceptează 5 aeronave rusești deasupra Mării Baltice / Lavrov susține că NATO și UE au declarat război Rusiei prin Ucraina
Două avioane Gripen maghiare au interceptat cinci aeronave militare rusești în apropierea spațiului aerian al Letoniei pe 25 septembrie, a raportat NATO, scrie The Kyiv Independent. Incidentul urmează unor încălcări recente ale spațiului aerian al țărilor NATO de către Rusia, intensificând tensiunile regionale. NATO a cerut Moscovei să evite acțiunile provocatoare care pot duce la greșeli de calcul și pot pune vieți în pericol. Lavrov susține că NATO și UE au „declarat război” Rusiei prin Ucraina Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că NATO și UE au trecut de la sprijin indirect la implicare directă, pretinzând că sunt acum părți active în război. Prima Doamnă a Ucrainei se întâlnește cu Melania Trump pentru a discuta despre impactul războiului asupra copiilor Olena Zelenska i-a mulțumit Melaniei Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei, subliniind atenția acesteia față de copiii afectați de războiul brutal al Rusiei și nevoile umanitare continue. Pana de curent la centrala nucleară Zaporojie intră în a treia zi după lovitura asupra rețelei O pană de curent la centrala nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a continuat pentru a treia zi, Energoatom avertizând asupra unor riscuri grave pentru Ucraina și Europa, potrivit The Kyiv Independent. Trump: Rusia nu a „câștigat practic niciun teritoriu” în ofensiva din Ucraina Președintele Donald Trump a declarat că ofensiva recentă a Rusiei în Ucraina nu a obținut aproape niciun câștig teritorial, în pofida săptămânilor de bombardamente intense și costuri semnificative. Ambasador rus avertizează NATO cu privire la un război în cazul doborârii unor aeronave Ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, a avertizat că, dacă forțele NATO ar doborî avioane rusești care încalcă spațiul aerian al alianței, aceasta ar echivala cu un război. Tusk avertizează că declarațiile lui Trump despre Ucraina pot indica reducerea implicării SUA Premierul polonez Donald Tusk a avertizat joi că declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump privind Războiul din Ucraina ar putea sugera o potențială reducere a implicării în conflict, notează Politico. Președintele american, Donald Trump a notat, marți pe rețeaua de socializare Truth Social: „„Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”. Acesta a mai lansat critici și la modul de desfășurare a războiului din partea Rusiei, dar a lansat și atacuri la adresa economiei. Zelenski: Oficialii Kremlinului „vor trebui să ştie unde sunt adăposturile antiaeriene” Oficialii de la Kremlin vor trebui „să ştie unde sunt adăposturile antiaeriene”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, după ce a sugerat că Statele Unite ar putea oferi Ucrainei noi arme cu rază lungă de acţiune, scrie The Kyiv Independent. Într-un interviu acordat publicaţiei Axios şi publicat joi, Zelenski a spus că Kievul nu va viza civili, deoarece „nu suntem terorişti”, dar a subliniat că centrele de putere, inclusiv Kremlinul, ar putea fi ţinte legitime. Un senator rus recunoaște că Ucraina domină războiul cu drone Un senator rus din Ucraina ocupată recunoaște că Moscova pierde teren în războiul cu drone și că războiul său împotriva Kievului a ajuns într-un impas. Dmitri Rogozin, membru al partidului pro-Kremlin Rusia Unită și senator care reprezintă regiunea Zaporojie ocupată de Rusia, a declarat că forțele ruse avansează doar „cu enorme dificultăți și cu costuri colosale”. El a descris situația de-a lungul liniei frontului ca fiind un război de poziție, în care echipamentele „sunt distruse înainte chiar de a ajunge pe front”, iar micile grupuri de asalt avansează cu puțin succes, potrivit Kyiv Post. Rogozin a recunoscut, de asemenea, că Rusia rămâne în urmă în războiul cu drone. Ucraina, a spus el, are „de zece ori mai multe drone”, datorită sprijinului acordat de „o coaliție de țări cu tehnologie avansată”. El a afirmat că Ucraina folosește zilnic între 100 și 250 de drone cu rază lungă de acțiune, numărul acestora crescând constant. Volodimir Zelenski anunță că este gata să renunțe la funcția de președinte. În ce condiții ar face acest pas Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat într-un interviu pentru publicația Axios că este dispus să se retragă din funcție după terminarea războiului cu Rusia, relatează Reuters. „Obiectivul meu este să pun capăt războiului”, nu să continui să candidez pentru funcție, a spus Volodimir Zelenski, citat de Axios. Președintele ucrainean a acordat acest interviu la New York, chiar înainte să plece de la Adunarea Generală a ONU pentru a se întoarce la Kiev. Întrebat în cadrul discuției dacă ar accepta să organizeze alegeri în cazul în care s-ar ajunge la un acord de încetare a focului pentru câteva luni, el a răspuns „Da”. Statele Unite și Europa susțin doborârea avioanelor rusești Un număr tot mai mare de oficiali de rang înalt din Occident semnalează sprijin pentru doborârea avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO, în urma unei serii de incursiuni recente de-a lungul flancului estic al alianței, scrie The Kyiv Independent. Susținerea apare pe fondul tensiunilor crescânde legate de încălcările repetate ale spațiului aerian, care au pus la încercare protocoalele NATO privind interceptarea, escaladarea și apărarea colectivă. În cea mai recentă declarație, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru CNN, miercuri, că doborârea avioanelor intruse ar trebui luată în considerare dacă Moscova ignoră alte avertismente. „Opinia mea este că trebuie să apărăm fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, a spus ea. „Asta înseamnă că, dacă există o intruziune în spațiul aerian, după avertizare, după ce am fost foarte clari, desigur, opțiunea doborârii unui avion de vânătoare care intră în spațiul nostru aerian este pe masă”. Ucraina a doborât un avion de vânătoare rusesc și două avioane de transport Forțele ucrainene au anunțat, joi, doborârea unui avion de vânătoare rusesc Su-34 în regiunea Zaporijjea, distrugerea a două avioane de transport An-26 și a două stații radar în urma unui atac cu drone asupra Crimeei, scrie The Kyiv Independent. Aviația ucraineană a raportat că a doborât un avion rusesc Su-34 în sectorul de front Zaporijjea, în primele ore ale zilei de joi. Avionul a fost lovit în jurul orei 4:00, în timp ce lansa bombe ghidate asupra orașului Zaporijjea, potrivit
Războiul din Ucraina, ziua 1.310. SUA și UE vor doborârea avioanelor rusești / Zelenski a anunțat că va renunța la președinție
Tusk avertizează că declarațiile lui Trump despre Ucraina pot indica reducerea implicării SUA Premierul polonez Donald Tusk a avertizat joi că declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump privind Războiul din Ucraina ar putea sugera o potențială reducere a implicării în conflict, notează Politico. Președintele american, Donald Trump a notat, marți pe rețeaua de socializare Truth Social: „„Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”. Acesta a mai lansat critici și la modul de desfășurare a războiului din partea Rusiei, dar a lansat și atacuri la adresa economiei. Zelenski: Oficialii Kremlinului „vor trebui să ştie unde sunt adăposturile antiaeriene” Oficialii de la Kremlin vor trebui „să ştie unde sunt adăposturile antiaeriene”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, după ce a sugerat că Statele Unite ar putea oferi Ucrainei noi arme cu rază lungă de acţiune, scrie The Kyiv Independent. Într-un interviu acordat publicaţiei Axios şi publicat joi, Zelenski a spus că Kievul nu va viza civili, deoarece „nu suntem terorişti”, dar a subliniat că centrele de putere, inclusiv Kremlinul, ar putea fi ţinte legitime. Un senator rus recunoaște că Ucraina domină războiul cu drone Un senator rus din Ucraina ocupată recunoaște că Moscova pierde teren în războiul cu drone și că războiul său împotriva Kievului a ajuns într-un impas. Dmitri Rogozin, membru al partidului pro-Kremlin Rusia Unită și senator care reprezintă regiunea Zaporojie ocupată de Rusia, a declarat că forțele ruse avansează doar „cu enorme dificultăți și cu costuri colosale”. El a descris situația de-a lungul liniei frontului ca fiind un război de poziție, în care echipamentele „sunt distruse înainte chiar de a ajunge pe front”, iar micile grupuri de asalt avansează cu puțin succes, potrivit Kyiv Post. Rogozin a recunoscut, de asemenea, că Rusia rămâne în urmă în războiul cu drone. Ucraina, a spus el, are „de zece ori mai multe drone”, datorită sprijinului acordat de „o coaliție de țări cu tehnologie avansată”. El a afirmat că Ucraina folosește zilnic între 100 și 250 de drone cu rază lungă de acțiune, numărul acestora crescând constant. Volodimir Zelenski anunță că este gata să renunțe la funcția de președinte. În ce condiții ar face acest pas Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat într-un interviu pentru publicația Axios că este dispus să se retragă din funcție după terminarea războiului cu Rusia, relatează Reuters. „Obiectivul meu este să pun capăt războiului”, nu să continui să candidez pentru funcție, a spus Volodimir Zelenski, citat de Axios. Președintele ucrainean a acordat acest interviu la New York, chiar înainte să plece de la Adunarea Generală a ONU pentru a se întoarce la Kiev. Întrebat în cadrul discuției dacă ar accepta să organizeze alegeri în cazul în care s-ar ajunge la un acord de încetare a focului pentru câteva luni, el a răspuns „Da”. Statele Unite și Europa susțin doborârea avioanelor rusești Un număr tot mai mare de oficiali de rang înalt din Occident semnalează sprijin pentru doborârea avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO, în urma unei serii de incursiuni recente de-a lungul flancului estic al alianței, scrie The Kyiv Independent. Susținerea apare pe fondul tensiunilor crescânde legate de încălcările repetate ale spațiului aerian, care au pus la încercare protocoalele NATO privind interceptarea, escaladarea și apărarea colectivă. În cea mai recentă declarație, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru CNN, miercuri, că doborârea avioanelor intruse ar trebui luată în considerare dacă Moscova ignoră alte avertismente. „Opinia mea este că trebuie să apărăm fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, a spus ea. „Asta înseamnă că, dacă există o intruziune în spațiul aerian, după avertizare, după ce am fost foarte clari, desigur, opțiunea doborârii unui avion de vânătoare care intră în spațiul nostru aerian este pe masă”. Ucraina a doborât un avion de vânătoare rusesc și două avioane de transport Forțele ucrainene au anunțat, joi, doborârea unui avion de vânătoare rusesc Su-34 în regiunea Zaporijjea, distrugerea a două avioane de transport An-26 și a două stații radar în urma unui atac cu drone asupra Crimeei, scrie The Kyiv Independent. Aviația ucraineană a raportat că a doborât un avion rusesc Su-34 în sectorul de front Zaporijjea, în primele ore ale zilei de joi. Avionul a fost lovit în jurul orei 4:00, în timp ce lansa bombe ghidate asupra orașului Zaporijjea, potrivit sursei. Su-34, avion de vânătoare-bombardament de concepție sovietică, a mai fost vizat de atacuri ucrainene asupra aerodromurilor rusești, Kievul raportând și anterior doborârea unor astfel de aparate. Zelenski avertizează asupra provocărilor aeriene ruse la ONU Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Emmanuel Macron și secretarul general NATO Mark Rutte la Adunarea Generală a ONU, unde a discutat despre încălcările repetate ale spațiului aerian european de către Rusia. Președintele a declarat că aceste acțiuni nu sunt greșeli, ci provocări deliberate. În discuțiile cu Rutte, cei doi au convenit asupra unor pași comuni și au analizat programul PURL, prin care statele NATO cumpără arme americane pentru a le transfera Ucrainei. WSJ: Briefingurile militare au schimbat poziția lui Trump Wall Street Journal scrie că recentele informări ale oficialilor americani privind situația de pe front și o posibilă ofensivă ucraineană au influențat schimbarea de ton a lui Donald Trump. Președintele american a declarat după întâlnirea cu Volodimir Zelenski că Ucraina poate recâștiga întreg teritoriul său cu sprijinul Uniunii Europene. Potrivit surselor citate, briefingurile au evidențiat pierderile mari ale Rusiei și lipsa unor câștiguri semnificative, în ciuda ofensivei masive din estul Ucrainei. Trump își pierde răbdarea cu Rusia Vicepreședintele JD Vance a declarat că Donald Trump este tot mai nemulțumit de refuzul Moscovei de a negocia un acord de pace. Oficialul american a spus după discuțiile cu Volodimir Zelenski că Ucraina, sprijinită de Uniunea Europeană, poate recâștiga întreg teritoriul său. Vance a precizat că Statele Unite au negociat cu bună credință, în timp ce Rusia continuă să respingă dialogul. Trump consideră războiul dăunător pentru toate părțile și insistă că ostilitățile trebuie să înceteze cât mai curând. Ucraina și Siria reiau relațiile diplomatice la ONU
Războiul din Ucraina, ziua 1.310. Zelenski, Macron și Rutte au discutat despre încălcările aeriene rusești / Donald Trump își pierde răbdarea cu Rusia
Ucraina a doborât un avion de vânătoare rusesc și două avioane de transport Forțele ucrainene au anunțat, joi, doborârea unui avion de vânătoare rusesc Su-34 în regiunea Zaporijjea, distrugerea a două avioane de transport An-26 și a două stații radar în urma unui atac cu drone asupra Crimeei, scrie The Kyiv Independent. Aviația ucraineană a raportat că a doborât un avion rusesc Su-34 în sectorul de front Zaporijjea, în primele ore ale zilei de joi. Avionul a fost lovit în jurul orei 4:00, în timp ce lansa bombe ghidate asupra orașului Zaporijjea, potrivit sursei. Su-34, avion de vânătoare-bombardament de concepție sovietică, a mai fost vizat de atacuri ucrainene asupra aerodromurilor rusești, Kievul raportând și anterior doborârea unor astfel de aparate. Zelenski avertizează asupra provocărilor aeriene ruse la ONU Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Emmanuel Macron și secretarul general NATO Mark Rutte la Adunarea Generală a ONU, unde a discutat despre încălcările repetate ale spațiului aerian european de către Rusia. Președintele a declarat că aceste acțiuni nu sunt greșeli, ci provocări deliberate. În discuțiile cu Rutte, cei doi au convenit asupra unor pași comuni și au analizat programul PURL, prin care statele NATO cumpără arme americane pentru a le transfera Ucrainei. WSJ: Briefingurile militare au schimbat poziția lui Trump Wall Street Journal scrie că recentele informări ale oficialilor americani privind situația de pe front și o posibilă ofensivă ucraineană au influențat schimbarea de ton a lui Donald Trump. Președintele american a declarat după întâlnirea cu Volodimir Zelenski că Ucraina poate recâștiga întreg teritoriul său cu sprijinul Uniunii Europene. Potrivit surselor citate, briefingurile au evidențiat pierderile mari ale Rusiei și lipsa unor câștiguri semnificative, în ciuda ofensivei masive din estul Ucrainei. Vicepreședintele JD Vance a declarat că Donald Trump este tot mai nemulțumit de refuzul Moscovei de a negocia un acord de pace. Oficialul american a spus după discuțiile cu Volodimir Zelenski că Ucraina, sprijinită de Uniunea Europeană, poate recâștiga întreg teritoriul său. Vance a precizat că Statele Unite au negociat cu bună credință, în timp ce Rusia continuă să respingă dialogul. Trump consideră războiul dăunător pentru toate părțile și insistă că ostilitățile trebuie să înceteze cât mai curând. Ucraina și Siria reiau relațiile diplomatice la ONU Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina și Siria au restabilit oficial relațiile diplomatice după întâlnirea cu noul lider sirian Ahmed al-Sharaa la Adunarea Generală a ONU. Cei doi au semnat un comunicat comun și au discutat despre cooperare și amenințări la adresa securității, dar și despre dorința de a construi legături între cele două state. Rubio se întâlnește cu Lavrov la Adunarea Generală a ONU și îndeamnă Rusia să pună capăt războiului Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York. Marco Rubio a transmis apelul administrației Trump ca Rusia să înceteze violențele și să facă pași spre pacea durabilă a războiului cu Ucraina. Întâlnirea a avut loc după discuțiile lui Donald Trump cu președintele Volodimir Zelenski, unde liderul american a numit Rusia „un tigru
Franța și Germania trimit avioane de luptă pentru protejarea spațiului aerian polonez
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va mobiliza trei avioane de vânătoare Rafale pentru protejarea spațiului aerian polonez și al Europei de Est, în cooperare cu NATO. Decizia vine după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident considerat de Varșovia un act deliberat. „Nu vom ceda în fața intimidărilor crescânde ale Rusiei”, a transmis Macron pe platforma X, menționând discuțiile purtate cu premierul polonez Donald Tusk, secretarul general NATO Mark Rutte și premierul britanic Keir Starmer. Germania își sporește prezența militară pentru protejarea spațiului aerian polonez La rândul său, Germania a anunțat extinderea misiunii sale în cadrul poliției aeriene NATO. Cancelaria de la Berlin a precizat că numărul avioanelor de luptă germane dislocate în Polonia va crește de la două la patru, iar mandatul va fi prelungit cu încă trei luni. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a subliniat că măsura reprezintă un răspuns direct la încălcările repetate ale spațiului aerian polonez de către dronele rusești. ONU discută de urgență situația privind protejarea spațiului aerian polonez În plan diplomatic, Polonia a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, programată vineri la New York. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că scopul este de a atrage atenția comunității internaționale asupra „atacului fără precedent al dronelor rusești împotriva unui stat membru al ONU, al Uniunii Europene și al NATO”. Incursiunea a aproximativ 20 de drone, venite din spațiul aerian ucrainean și belarus, a stârnit neliniște în Polonia și în rândul aliaților, determinând apeluri pentru întărirea capacităților militare NATO pe flancul estic.