Ochelarii de soare ai lui Emmanuel Macron de la Davos au declanșat un val de reacții online. Cât au costat
Apariția liderului francez cu ochelari de soare de tip aviator, în timpul unui discurs susținut în interior, a fost rapid asociată de internauți cu filmul „Top Gun”, generând meme-uri, comentarii ironice și speculații legate de alegerea vestimentară, scrie Reuters. Momentul a avut loc marți, în stațiunea elvețiană Davos, în timp ce Emmanuel Macron îl critica pe președintele american Donald Trump în legătură cu poziția acestuia privind Groenlanda. Ochelarii închiși la culoare, cu lentile reflectorizante, au atras imediat atenția publicului. Explicația oficială Biroul de presă al președintelui francez a explicat că Emmanuel Macron a ales să poarte ochelari de soare pentru a-și proteja ochii, după ce a suferit o ruptură a unui vas de sânge la nivelul unuia dintre ochi. Potrivit administrației prezidențiale, decizia nu a avut nicio legătură cu un gest de imagine sau cu vreo strategie de comunicare. Cu toate acestea, reacțiile din mediul online au continuat să se amplifice. Unii utilizatori au apreciat look-ul „Top Gun” al liderului francez, în timp ce alții l-au considerat nepotrivit pentru un eveniment de asemenea anvergură. Reacțiile lui Trump și ale politicienilor Subiectul nu a fost ignorat nici de Donald Trump. Președintele american l-a ironizat pe Emmanuel Macron în discursul său de miercuri de la Davos, făcând referire directă la ochelarii de soare purtați de omologul său francez. „L-am văzut ieri cu acei ochelari de soare frumoși. Ce naiba s-a întâmplat?”, a spus Trump, adăugând ulterior că, în ciuda criticilor, îl apreciază pe Macron. În paralel, ministrul francez al afacerilor europene, Benjamin Haddad, a alimentat discuțiile online, publicând o memă inspirată din formatul „Soyboy vs Yes Chad”, în care personajul Chad apare purtând ochelari de aviator și înfășurat într-un steag francez. Impactul economic neașteptat Modelul purtat de Emmanuel Macron este Pacific S 01, produs de brandul francez Henry Jullien, deținut de grupul italian iVision Tech. Ochelarii au un preț de 659 de euro și sunt fabricați în Franța. Reprezentanții companiei au declarat că i-au oferit președintelui ochelarii drept cadou, însă acesta a insistat să îi achite integral. După apariția de la Davos, acțiunile grupului iVision Tech au crescut cu aproape 6% la Bursa din Milano, iar site-ul companiei a fost suprasolicitat de comenzi și solicitări, ajungând temporar indisponibil.
Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,
Emmanuel Macron: Franța preia rolul principal în furnizarea de informații pentru Ucraina
Președintele Emmanuel Macron, a declarat joi că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, prin înlocuirea Statele Unite ale Americii, notează Kyiv Post. Scopul adevărat al Franței este sprijinul apărării Ucrainei împotriva invaziei rusești. Emmanuel Macron a afirmat că aproximativ două treimi din capacitățile de informații ale Ucrainei provin în prezent din Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs adresat armatei franceze, anunță Interfax Ukraine. „Dacă acum un an Ucraina era predominant dependentă de capacitățile de informații americane, astăzi Franța furnizează două treimi din aceste capacități. Două treimi!”, a spus Macron. În octombrie 2025, oficiali americani și ucraineni care au dorit să rămână anonimi au declarat pentru Financial Times că Washingtonul a ajutat în mod discret Ucraina să lanseze atacuri asupra instalațiilor petroliere rusești, prin oferirea de date. Potrivit informațiilor, aceste date au inclus traseul, altitudinea, momentul și detalii ale misiunilor, ceea ce a permis dronelor ucrainene să evite apărarea aeriană a Rusiei. Nu este clar dacă Emmanuel Macron s-a referit la aceleași tipuri de capabilități, precum datele satelitare sau sistemele de cartografiere, care au sprijinit aceste atacuri. Un oficial al Ministerului Apărării din Franța a declarat pentru Reuters că majoritatea capabilităților au caracter tehnic, însă nu a oferit alte explicații. Cu toate astea, Reuters a precizat că afirmațiile lui Emmanuel Macron contrazic declarațiile făcute în decembrie de fostul șef al serviciilor de informații militare ucrainene. Acesta a susținut atunci că Statele Unite rămân principalul furnizor de informații. Serviciul HUR nu a comentat cele mai recente afirmații ale președintelui francez. În discursul de joi, Macron a cerut accelerarea eforturilor în domeniul dezvoltării armamentului. El a spus că producătorii francezi de arme se află în urma Ucrainei în anumite domenii. Președintele francez a menționat în discurs și atacul recent al Rusiei cu racheta Oreshnik asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei și a spus că acest tip de rachetă poate viza Parisul. El a cerut inițierea unor programe similare pentru „aceste noi tipuri de arme”. „Dacă vrem să rămânem fiabili, noi, europenii, și în special Franța, trebuie să dezvoltăm aceste noi tipuri de arme care vor schimba regulile jocului pe termen scurt”, a spus Macron.
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.
Guvernul francez cere armistițiu de Crăciun în protestele fermierilor
Vineri, guvernul Franței a cerut fermierilor să respecte un armistițiu de Crăciun, avertizând împotriva unor noi blocaje în timpul sărbătorilor, scrie Reuters. Principalul sindicat agricol a declarat că decizia depinde de răspunsul prim-ministrului francez la cererile lor. De mai bine de o săptămână, în cadrul protestelor, fermierii blochează drumuri, aruncă gunoi de grajd și organizează multiple manifestații în Franța. Aceștia protestează împotriva modului în care guvernul gestionează dermatoza nodulară la bovine și față de un acord comercial cu blocul sud-american Mercosur. Vineri dimineață, fermierii s-au adunat cu tractoarele în fața reședinței președintelui Emmanuel Macron din Le Touquet, nordul Franței, plasând un sicriu cu inscripțiile „RIP Agri” și „NU Mercosur”. În Avignon, sudul Franței, fermierii au aruncat cu cartofi în clădirile publice. Protestatarii susțin că politica guvernului, de sacrificare a întregii turme atunci când este detectată dermatoza nodulară, este excesivă și crudă. Prin aceste acțiuni, ei se opun și acordului Uniunea Europeană-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse ce nu respectă standardele franceze. Prim-ministrul Sebastien Lecornu a avut întâlniri cu principalele sindicate agricole. Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, a declarat că Lecornu s-a angajat să trimită o scrisoare cu răspunsuri la problemele fermierilor. „Această scrisoare va fi decisivă”, a spus Sebastien Lecornu., adăugând că sindicatul va lua apoi o decizie privind suspendarea protestelor. Coordination Rurale și Confédération Paysanne, liderii blocajelor, au spus că fermierii locali vor decide dacă vor continua protestele.
Noapte furtunoasă la Bruxelles. Macron: Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin
Președintele francez le-a spus reporterilor că „este util” ca europenii să vorbească cu liderul rus Vladimir Putin. „Cred că noi, europenii și ucrainenii, trebuie să găsim un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”, a spus Emmanuel Macron, potrivit Politico. Președintele Franței a adăugat că europenii nu ar trebui să permită ca negocierile să fie conduse exclusiv „de intermediari”. Declarația sa vine în contextul în care discuțiile de pace intermediate de SUA par să evolueze. Acestea au luat avânt după o întâlnire de la Berlin, de săptămâna aceasta, în care s-a vorbit și despre garanțiile de securitate pentru Kiev. „Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin”, a fost concluzia lui Macron. La finalul discuțiilor de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă. „Am obținut un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Comisia a propus două soluții; ambele solide din punct de vedere juridic, ambele fezabile din punct de vedere tehnic… statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE de pe piețele de capital… vom face acest lucru pe baza unei cooperări consolidate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 90 de miliarde de euro pentru Ucraina Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X. Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia. Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor. Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.
Scriitorul franco-algerian Boualem Sansal a fost grațiat și urmează să fie eliberat din închisoare
Măsura, care va însemna că Sansal poate fi transferat în Germania pentru tratament medical, vine după ce președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat Algeria să-l elibereze pe Sansal, potrivit The Guardian. „Președintele republicii a decis să răspundă pozitiv solicitării stimatului președinte al prietenei Republici Federale Germania”, se arată în comunicatul algerian, emis miercuri. Cererile de eliberare din partea Franței au fost respinse Președintele algerian, Abdelmadjid Tebboune, respinsese anterior cererile franceze de grațiere a lui Sansal motivate de vârsta înaintată și de starea precară de sănătate. Boualem Sansal, în vârstă de 81 de ani, suferă de cancer la prostată. Critic vocal al regimului algerian, Sansal a fost arestat pe aeroportul din Alger în noiembrie anul trecut și condamnat la cinci ani de închisoare în martie, sub acuzația de subminare a unității naționale. Arestarea sa a avut loc la scurt timp după ce a comentat într-un interviu că Franța a cedat pe nedrept teritorii marocane Algeriei în timpul erei coloniale. Relațiile dintre Paris și Alger s-au deteriorat drastic de când Macron a susținut suveranitatea marocană asupra Saharei Occidentale în 2024, iar autorul a fost ținut ostatic politic din cauza deteriorării relațiilor dintre cele două țări. Președintele francez, Emmanuel Macron, a mers chiar până la a spune că Algeria se „dezonorează” prin încarcerarea scriitorului. Ieșire din impasul diplomatic Prin eliberarea lui Sansal în Germania, guvernul algerian a găsit o cale de ieșire din impasul diplomatic cu fostul său colonizator fără a pierde din imaginea politică. Tebboune însuși a fost tratat la un spital din Germania după ce s-a îmbolnăvit de Covid-19 în 2020. În ultimele luni, mai mulți autori internaționali, printre care Salman Rushdie, Annie Ernaux și Wole Soyinka, au făcut apel la eliberarea autorului născut în Algeria.
Emmanuel Macron dorește să consolideze reglementarea rețelelor sociale în Europa
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut miercuri „o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa” în fața ingerințelor străine prin intermediul rețelelor sociale și a abuzurilor în materie de informare pe platforme. „Aici este greșeala noastră. Aceste platforme sunt create pentru a vinde publicitate personalizată”, a declarat Macron în fața Forumului Păcii de la Paris, o serie de dezbateri dedicate guvernanței mondiale. „Trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice” „Dar, mai ales, ele sunt motivate de un proces care constă în a crea o excitare maximă care va genera un trafic maxim pentru a-și maximiza paginile de publicitate și, prin urmare, întreaga ordine de merit care stătea la baza democrațiilor noastre, o relație cu argumentarea, cu adevărul, este complet distrusă”, a estimat el, scrie Le Figaro. „Am făcut orice, este complet greșit să ne informăm despre asta” și, prin urmare, „trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice și informaționale prin reglementare”, a insistat Macron. Pe rețeaua socială „X, dacă nu dați imediat peste conținuturi de extremă dreapta, înseamnă că sunteți prost organizați”, a afirmat șeful statului. „Ne aflăm într-o situație de ingerință extremă” „Cei mai mari cumpărători de conturi false sunt rușii (…) pentru a destabiliza democrațiile europene”, a mai afirmat el. „Ne aflăm într-o situație de ingerință extremă”. În acest context, „vom promova o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa”, a indicat Macron. Dar această agendă este compatibilă cu „inovația”, cu „actorii de interes public” care oferă „infrastructuri libere”, a adăugat el. „Cred profund în inovare, dar nu cred nici măcar o secundă în inovarea care servește intereselor obscure”, a insistat el.
Fiica cea mică a lui Brigitte Macron a depus mărturie în procesul de hărțuire cibernetică împotriva mamei sale
Tiphaine Auzières, fiica lui Brigitte Macron, a depus marți mărturie în procesul în care 10 persoane sunt acuzate de hărțuire cibernetică împotriva mamei sale, despre care promovau teorii ale conspirației privind identitatea ei sexuală. Cea mai mică dintre fiicele lui Birigitte Macron combate cu fermitate zvonurile transfobice despre mama ei. „Nu trece o săptămână fără ca cineva să-i spună despre asta. Nu poate ignora toate lucrurile oribile pe care oamenii le spun despre ea”, a spus Tiphaine în fața instanței. „Libertatea de expresie” ca argument suprem Tiphaine este, de altfel, singurul martor în acest proces de doar două zile, în care, în fața instanței, compar opt bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, cu ocupații dintre cele mai variate: un informatician înstărit care lucrează în Elveția, un bărbat cu dizabilități grave „care petrece mult timp pe twitter”, un medium spiritual autoproclamat, paralizat de datorii și un viceprimar cu voce blândă, dintr-un oraș de provincie. Cei mai mulți dintre cei care au luat cuvântul au invocat libertatea de expresie în apărarea lor și au exemplificat cu caricaturile deloc comode ale săptămânalului satiric Charlie Hebdo, faimos pentru umorul său sfidător, din cauza căruia a și fost ținta atacului terorist din 2015, soldat cu 12 morți. Brigitte Macron nu mai are „o viață normală” La rândul său, fiica cea mică a lui Brigitte Macron a spus că zvonurile despre mama ei au determinat-o pe aceasta să-și schimbe comportamentul și că era în mod constant preocupată de faptul că hainele pe care le alege ar putea fi criticate de adepții conspirației transfobice a cărei țintă e. De asemenea, Auzières a adăugat că mama sa a devenit „anxioasă”, că nu mai are o „viață normală” și că îi este teamă că și cei șapte nepoți ai lui Macron s-ar putea confrunta cu hărțuirea la școală. În proces sunt prezentate fotografii de la prima nuntă Marți seara, târziu, este așteptat un verdict în acest caz. Brigitte Macron, acum în vârstă de 72 de ani, l-a cunoscut pe Emmanuel Macron când acesta avea 14 ani, la o școală privată din Amiens, un oraș situat la o oră și jumătate de Paris. Procesul conține fotografii cu Brigitte în copilărie și de la prima ei căsătorie, din 1974.
Prim-ministrul francez Lecornu, reales în funcție, face apel la calm în contextul haosului politic
Prim-ministrul francez a recunoscut, sâmbătă, că nu au existat „mulți candidați” pentru funcția sa și că s-ar putea să nu rămână mult timp în funcție, având în vedere profundele diviziuni politice din țară. Sebastien Lecornu, numit din nou de președintele Emmanuel Macron vineri seara, după o săptămână de haos politic, a făcut apel la calm și la sprijinul partidelor politice pentru a elabora un buget pentru a doua economie a Uniunii Europene înainte de termenele limită care se apropie. Numirea sa este considerată ultima șansă a lui Macron de a-și revigora al doilea mandat, care se încheie în 2027. Tabăra sa centristă nu deține majoritatea în Adunarea Națională, iar el se confruntă cu critici din ce în ce mai intense chiar și din rândurile propriilor susținători. Însă rivalii de la extrema dreaptă la extrema stângă au criticat decizia lui Macron de a-l numi din nou pe Lecornu, al patrulea prim-ministru al Franței în doar un an. Franța se confruntă cu provocări economice tot mai mari și cu o datorie în creștere, iar criza politică agravează problemele și trezește îngrijorare în întreaga Uniune Europeană. „Nu cred că au existat mulți candidați”, a declarat Lecornu reporterilor sâmbătă, în timpul unei vizite la o secție de poliție din suburbia pariziană L’Hay-les-Roses, potrivit AP. Lecornu, care a demisionat luni după doar o lună de la preluarea funcției, a declarat că a acceptat să se întoarcă din cauza necesității urgente de a găsi soluții financiare pentru Franța. El a precizat însă că va rămâne în funcție doar „atât timp cât condițiile vor fi îndeplinite” și a părut să recunoască riscul de a fi demis printr-un vot de neîncredere din partea parlamentului divizat. „Fie forțele politice mă ajută și ne sprijinim reciproc… fie nu o vor face”, a spus el. El nu a vrut să spună când se așteaptă să formeze un nou guvern sau cine ar putea face parte din acesta, dar a afirmat că nu va include pe nimeni care să vizeze alegerile prezidențiale din 2027. El nu a abordat cererile opoziției de a renunța la o lege controversată care ridică vârsta de pensionare.