Germania respinge propunerea lui Emmanuel Macron privind euroobligațiunile
Guvernul condus de Friedrich Merz a refuzat propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind crearea unei scheme comune de împrumuturi europene, scrie POLITICO. Decizia a fost luată înaintea reuniunii liderilor Uniunii Europene programate joi. Propunerea lui Emmanuel Macron a venit în cadrul unui interviu publicat marți de mai multe instituții media europene. Liderul francez a susținut lansarea unor noi împrumuturi comune, sub forma euroobligațiunilor, pentru a sprijini investițiile în domenii strategice. Macron a prezentat această idee drept o necesitate pentru ca Europa să rămână competitivă în raport cu Statele Unite și China. Cu toate acestea, Berlinul a respins inițiativa la doar câteva ore după publicarea interviului. Poziția Germaniei arată că există o divergență între Macron și Merz, după mai multe dispute legate de comerț și relația cu președintele american Donald Trump. „Credem că, având în vedere agenda [de la summitul liderilor UE], acest lucru distrage puțin atenția de la ceea ce este de fapt, și anume că avem o problemă de productivitate”, a declarat marți un înalt oficial al guvernului german, apropiat de Merz. „Este adevărat că avem nevoie de mai multe investiții. „Dar, ca să fiu sincer, acest lucru se încadrează în contextul Cadrului Financiar Multianual”, a mai spus acesta. Decizia Germaniei a fost anunțată înaintea retragerii informale a liderilor europeni la un castel din Belgia, iar aceasta întâlnire a avut ca temă principală competitivitatea. Deși nu sunt așteptate decizii concrete, discuțiile ar urma să stabilească direcțiile principale pentru un summit viitor, programat în martie, la Bruxelles.
Macron vrea limitarea accesului copiilor la jocuri video violente
Franța în care ia în calcul măsuri din ce în ce mai stricte pentru protejarea minorilor în mediul digital. Liderul de la Elysee a precizat că le-a cerut experților să evalueze influența acestor jocuri asupra minorilor, rezultatele urmând să stea la baza unei dezbateri privind eventuale restricții. „Ele derealizează relația cu violența, te condiționează”, a spus Macron, citat de GameWorldObserver, specializată în industria jocurilor video. El a explica că expunerea prelungită la conținut violent poate influența comportamentul tinerilor. Violența virtuală duce la pierderea controlului Într-o altă declarație, președintele francez a detaliat efectele pe care le-ar putea avea consumul excesiv de astfel de jocuri: „Când jucătorii petrec 5-6 ore pe zi omorând oameni și acționând constant într-o logică a violenței, este evident că, la un moment dat, acest lucru îi influențează. Astfel, când ies afară sau sunt la clasă și se enervează dintr-un motiv oarecare, își pierd complet controlul și uneori comit cele mai teribile acte”. La începutul săptămânii, într-o școală din sudul Franței, o profesoară a fost atacată cu cuțitul de un elev de 14 ani chiar în timpul orei. Adolescentul a înjunghiat-o de mai multe ori, iar femeia a fost rănită grav și transportată de urgență la spital. Elevul a fost imobilizat la scurt timp după incident și preluat de poliție. Cazul a readus în prim-planul autorităților franceze dezbaterea despre influența violenței din mediul online asupra tinerilor. Vor fi investigate și efectele AI Macron a subliniat însă că nu consideră jocurile video, în sine, un lucru negativ. El a precizat că există și proiecte educaționale sau creative care ajută la dezvoltarea abilităților și la învățare, iar problema apare în cazul celor care promovează violența și creează dependență, afectând astfel psihicul copiilor. În paralel, președintele a cerut specialiștilor să studieze și efectele agenților conversaționali de inteligență artificială asupra tinerilor. Macron a explicat că mulți îi folosesc pentru sfaturi, răspunsuri la probleme personale sau orientare în viața de zi cu zi, motiv pentru care este nevoie de reguli mai clare, inclusiv la nivel european, pentru etichetarea conținutului generat cu AI. Social media, restricționată pentru copiii sub 15 ani Inițiativa liderului francez se înscrie într-o strategie mai amplă a Franței privind protejarea minorilor online. La începutul lunii februarie 2026, Adunarea Națională a adoptat un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Actul normativ urmează să fie analizat de Senat, iar dacă va fi aprobat și de această cameră, textul final va fi trimis spre promulgare. Macron: Când ai sub 15 ani, rețelele sociale îți fac rău „Când ai sub 15 ani, rețelele sociale îți fac rău. Provoacă traume și suferință, nu ești pregătit pentru ele”, a declarat Macron. În mai multe state europene – printre care Spania, Marea Britanie, Portugalia, Danemarca, Grecia, Norvegia, Polonia, Austria, Irlanda și Olanda – sunt analizate măsuri similare, iar tema ar putea deveni un nou punct de tensiune între autorități și marile companii americane de tehnologie. Pentru industria gamingului, eventualele limitări ar putea însemna restrângerea accesului la o categorie importantă de utilizatori și, implicit, o scădere considerabilă asupra veniturilor generate de publicul tânăr. Decizia, așteptată la începutul verii Președintele francez a susținut că verificarea vârstei utilizatorilor prin servicii terțe, deși implică transmiterea unor documente personale, este sigură și necesară pentru protejarea minorilor. Rezultatele studiilor cerute de guvernul francez sunt așteptate în jurul lunilor mai-iunie, moment în care autoritățile vor decide măsuri concrete.
Macron anunță pregătiri pentru reluarea discuțiilor între liderii europeni și Putin
„Trebuie pregătit, de aceea au loc discuții tehnice pentru a pregăti acest lucru”, a spus Macron, întrebat de un reporter despre apelul său din decembrie de a relua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. „Este important ca europenii să-și restabilească propriile canale de comunicare. Se lucrează la asta la nivel tehnic”, a adăugat el, în timpul unei vizite în departamentul Haute-Saône, unde a discutat cu fermierii locali. Macron a afirmat că eventualele discuții cu Putin ar trebui coordonate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu „principalii săi colegi europeni”, subliniind rolul „Coaliției de Voință”. Totodată, președintele francez a precizat că, prin continuarea bombardamentelor asupra Ucrainei, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să negocieze un acord de pace. „În primul rând, astăzi, continuăm să sprijinim Ucraina, care se află sub bombardamente, în frig, cu atacuri asupra civililor și asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de către ruși, care sunt intolerabile și nu arată o dorință reală de a negocia pentru pace”, a subliniat Macron.
Franța accelerează procedura pentru interzicerea rețelelor sociale în rândul copiilor sub 15 ani. Anunțul făcut de Emmanuel Macron
Președintele Republicii dorește ca proiectul de lege privind interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii cu vârsta sub 15 ani să fie examinat printr-o „procedură accelerată”, astfel încât măsura să poată fi aplicată cât mai repede posibil. Obiectivul este acela ca legea să intre în vigoare la începutul anului școlar următor, în septembrie, relatează Euractiv. „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi” a declarat Macron într-un videoclip publicat de BFMTV, potrivit Le Figaro. În acest sens, Guvernul a demarat procedura vineri, iar săptămâna viitoare, luni, textul proiectului de lege va fi dezbătut în Adunarea Națională. Măsura privind interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, dorită de Emmanuel Macron, face parte dintr-o serie de eforturi la nivel mondial de a limita utilizarea rețelelor sociale de către tineri. Australia, prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani În decembrie anul trecut, Australia a adoptat o decizie istorică, devenind prima țară la nivel mondial care a impus interdicții în rândul copiilor cu vârste de sub 16 ani privind accesul la rețelele sociale. La o lună de la intrarea în vigoare a interdicției privind rețelele sociale în rândul tinerilor sub 16 ani din Australia, au fost dezactivate 4,7 milioane de conturi.
Ochelarii de soare ai lui Emmanuel Macron de la Davos au declanșat un val de reacții online. Cât au costat
Apariția liderului francez cu ochelari de soare de tip aviator, în timpul unui discurs susținut în interior, a fost rapid asociată de internauți cu filmul „Top Gun”, generând meme-uri, comentarii ironice și speculații legate de alegerea vestimentară, scrie Reuters. Momentul a avut loc marți, în stațiunea elvețiană Davos, în timp ce Emmanuel Macron îl critica pe președintele american Donald Trump în legătură cu poziția acestuia privind Groenlanda. Ochelarii închiși la culoare, cu lentile reflectorizante, au atras imediat atenția publicului. Explicația oficială Biroul de presă al președintelui francez a explicat că Emmanuel Macron a ales să poarte ochelari de soare pentru a-și proteja ochii, după ce a suferit o ruptură a unui vas de sânge la nivelul unuia dintre ochi. Potrivit administrației prezidențiale, decizia nu a avut nicio legătură cu un gest de imagine sau cu vreo strategie de comunicare. Cu toate acestea, reacțiile din mediul online au continuat să se amplifice. Unii utilizatori au apreciat look-ul „Top Gun” al liderului francez, în timp ce alții l-au considerat nepotrivit pentru un eveniment de asemenea anvergură. Reacțiile lui Trump și ale politicienilor Subiectul nu a fost ignorat nici de Donald Trump. Președintele american l-a ironizat pe Emmanuel Macron în discursul său de miercuri de la Davos, făcând referire directă la ochelarii de soare purtați de omologul său francez. „L-am văzut ieri cu acei ochelari de soare frumoși. Ce naiba s-a întâmplat?”, a spus Trump, adăugând ulterior că, în ciuda criticilor, îl apreciază pe Macron. În paralel, ministrul francez al afacerilor europene, Benjamin Haddad, a alimentat discuțiile online, publicând o memă inspirată din formatul „Soyboy vs Yes Chad”, în care personajul Chad apare purtând ochelari de aviator și înfășurat într-un steag francez. Impactul economic neașteptat Modelul purtat de Emmanuel Macron este Pacific S 01, produs de brandul francez Henry Jullien, deținut de grupul italian iVision Tech. Ochelarii au un preț de 659 de euro și sunt fabricați în Franța. Reprezentanții companiei au declarat că i-au oferit președintelui ochelarii drept cadou, însă acesta a insistat să îi achite integral. După apariția de la Davos, acțiunile grupului iVision Tech au crescut cu aproape 6% la Bursa din Milano, iar site-ul companiei a fost suprasolicitat de comenzi și solicitări, ajungând temporar indisponibil.
Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,
Emmanuel Macron: Franța preia rolul principal în furnizarea de informații pentru Ucraina
Președintele Emmanuel Macron, a declarat joi că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, prin înlocuirea Statele Unite ale Americii, notează Kyiv Post. Scopul adevărat al Franței este sprijinul apărării Ucrainei împotriva invaziei rusești. Emmanuel Macron a afirmat că aproximativ două treimi din capacitățile de informații ale Ucrainei provin în prezent din Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs adresat armatei franceze, anunță Interfax Ukraine. „Dacă acum un an Ucraina era predominant dependentă de capacitățile de informații americane, astăzi Franța furnizează două treimi din aceste capacități. Două treimi!”, a spus Macron. În octombrie 2025, oficiali americani și ucraineni care au dorit să rămână anonimi au declarat pentru Financial Times că Washingtonul a ajutat în mod discret Ucraina să lanseze atacuri asupra instalațiilor petroliere rusești, prin oferirea de date. Potrivit informațiilor, aceste date au inclus traseul, altitudinea, momentul și detalii ale misiunilor, ceea ce a permis dronelor ucrainene să evite apărarea aeriană a Rusiei. Nu este clar dacă Emmanuel Macron s-a referit la aceleași tipuri de capabilități, precum datele satelitare sau sistemele de cartografiere, care au sprijinit aceste atacuri. Un oficial al Ministerului Apărării din Franța a declarat pentru Reuters că majoritatea capabilităților au caracter tehnic, însă nu a oferit alte explicații. Cu toate astea, Reuters a precizat că afirmațiile lui Emmanuel Macron contrazic declarațiile făcute în decembrie de fostul șef al serviciilor de informații militare ucrainene. Acesta a susținut atunci că Statele Unite rămân principalul furnizor de informații. Serviciul HUR nu a comentat cele mai recente afirmații ale președintelui francez. În discursul de joi, Macron a cerut accelerarea eforturilor în domeniul dezvoltării armamentului. El a spus că producătorii francezi de arme se află în urma Ucrainei în anumite domenii. Președintele francez a menționat în discurs și atacul recent al Rusiei cu racheta Oreshnik asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei și a spus că acest tip de rachetă poate viza Parisul. El a cerut inițierea unor programe similare pentru „aceste noi tipuri de arme”. „Dacă vrem să rămânem fiabili, noi, europenii, și în special Franța, trebuie să dezvoltăm aceste noi tipuri de arme care vor schimba regulile jocului pe termen scurt”, a spus Macron.
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.
Guvernul francez cere armistițiu de Crăciun în protestele fermierilor
Vineri, guvernul Franței a cerut fermierilor să respecte un armistițiu de Crăciun, avertizând împotriva unor noi blocaje în timpul sărbătorilor, scrie Reuters. Principalul sindicat agricol a declarat că decizia depinde de răspunsul prim-ministrului francez la cererile lor. De mai bine de o săptămână, în cadrul protestelor, fermierii blochează drumuri, aruncă gunoi de grajd și organizează multiple manifestații în Franța. Aceștia protestează împotriva modului în care guvernul gestionează dermatoza nodulară la bovine și față de un acord comercial cu blocul sud-american Mercosur. Vineri dimineață, fermierii s-au adunat cu tractoarele în fața reședinței președintelui Emmanuel Macron din Le Touquet, nordul Franței, plasând un sicriu cu inscripțiile „RIP Agri” și „NU Mercosur”. În Avignon, sudul Franței, fermierii au aruncat cu cartofi în clădirile publice. Protestatarii susțin că politica guvernului, de sacrificare a întregii turme atunci când este detectată dermatoza nodulară, este excesivă și crudă. Prin aceste acțiuni, ei se opun și acordului Uniunea Europeană-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse ce nu respectă standardele franceze. Prim-ministrul Sebastien Lecornu a avut întâlniri cu principalele sindicate agricole. Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, a declarat că Lecornu s-a angajat să trimită o scrisoare cu răspunsuri la problemele fermierilor. „Această scrisoare va fi decisivă”, a spus Sebastien Lecornu., adăugând că sindicatul va lua apoi o decizie privind suspendarea protestelor. Coordination Rurale și Confédération Paysanne, liderii blocajelor, au spus că fermierii locali vor decide dacă vor continua protestele.
Noapte furtunoasă la Bruxelles. Macron: Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin
Președintele francez le-a spus reporterilor că „este util” ca europenii să vorbească cu liderul rus Vladimir Putin. „Cred că noi, europenii și ucrainenii, trebuie să găsim un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”, a spus Emmanuel Macron, potrivit Politico. Președintele Franței a adăugat că europenii nu ar trebui să permită ca negocierile să fie conduse exclusiv „de intermediari”. Declarația sa vine în contextul în care discuțiile de pace intermediate de SUA par să evolueze. Acestea au luat avânt după o întâlnire de la Berlin, de săptămâna aceasta, în care s-a vorbit și despre garanțiile de securitate pentru Kiev. „Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin”, a fost concluzia lui Macron. La finalul discuțiilor de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă. „Am obținut un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Comisia a propus două soluții; ambele solide din punct de vedere juridic, ambele fezabile din punct de vedere tehnic… statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE de pe piețele de capital… vom face acest lucru pe baza unei cooperări consolidate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 90 de miliarde de euro pentru Ucraina Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X. Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia. Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor. Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.