NYTimes: Fiecare amenințare a lui Trump golește NATO de conținut. Cum ar putea arăta NATO european
De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times. Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui. Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO. „E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.” În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților. „Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect” Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect. Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el. Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta. „Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el. Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran. „Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.” Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”. Ce costuri presupune un NATO european? Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional. Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari. Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite. Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară. Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029. Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el. Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”. Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei? Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative. Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană. Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele. Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere. „Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”. A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a
Marina franceză confiscă un petrolier din flota fantomă a Rusiei. Macron: Navele urmăresc să finanțeze efortul de război al Rusiei
Marina franceză a confiscat vineri nava „Deyna”, care face parte din flota-fantomă a Rusiei. Oficialii locali au declarat pentru agenția Reuters faptul că Marina franceză a abordat petrolierul sub pavilionul Mozambicului în Marea Mediterană de Vest, după ce nava, care plecase din portul rus Murmansk, a fost suspectată că arbora un pavilion fals. Anunțul a fost făcut de președintele francez Emmanuel Macron, într-o postare pe platforma de socializare X. „Marina franceză a capturat în această dimineață, în Marea Mediterană, o altă navă aparținând flotei fantomă, pe nume „Deyna”. Războiul din Iran nu va determina Franța să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei, unde războiul de agresiune al Rusiei continuă. Aceste nave, care eludează sancțiunile internaționale și încalcă dreptul maritim, sunt profitori de război. Ele urmăresc să acumuleze profituri și să finanțeze efortul de război al Rusiei. Nu vom permite acest lucru”, se arată în mesajul publicat de Macron pe X. Nous gardons le cap. La Marine française a arraisonné ce matin en Méditerranée un nouveau bateau de la flotte fantôme, le Deyna. La guerre en Iran ne détournera pas la France du soutien à l’Ukraine où la guerre d’agression de la Russie se poursuit.… pic.twitter.com/ZylRHZ8zHw — Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 20, 2026 Operațiunea a fost desfășurată împreună cu aliații britanici, potrivit armatei franceze. Într-o postare pe X, aceasta a precizat că Marina a intervenit pentru a „verifica pavilionul” unui petrolier provenind din Murmansk, Rusia, pe fondul suspiciunilor că ar putea naviga sub pavilion fals, fapt confirmat ulterior. „La cererea procurorului și în conformitate cu dreptul internațional, nava a fost escortată către un loc de ancorare pentru investigații suplimentare”, se arată în mesajul publicat de Armata franceză pe X. 📍Méditerranée | La @MarineNationale intervient en haute mer pour contrôler le pavillon d’un pétrolier-cargo en provenance de Mourmansk ⚓ 🎯 Vérification de la nationalité du navire, soupçonné d’arborer un faux pavillon ➡️ Confirmation des doutes quant à la régularité du… https://t.co/WhGy5lINoh pic.twitter.com/qoWz5xh4M4 — Armée française – Opérations militaires (@EtatMajorFR) March 20, 2026
Zelenski și Macron au discutat despre apărarea Ucrainei și tensiunile din Orientul Mijlociu
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut discuții cu președintele francez Emmanuel Macron despre securitatea Ucrainei și evoluțiile din Orientul Mijlociu, scrie Ukrinform. Anunțul a fost făcut de Volodimir Zelenski printr-un mesaj pe Telegram. „Am vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron. Am reușit să discutăm toate problemele cheie care sunt importante în prezent pentru securitatea țărilor noastre și a Europei. În special, situația din Ucraina și nevoile cheie ale apărării noastre. L-am informat despre consecințele atacului masiv al Rusiei de aseară, precum și despre evenimentele de pe linia frontului”, a declarat Zelenski. Președintele a scris că soldații ucraineni au obținut rezultate notabile în această iarnă și au menținut toate pozițiile strategice de apărare privind Ucraina. „Este important ca acordurile europene comune privind 90 de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei în următorii doi ani, precum și privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, să fie implementate”, a adăugat el. De asemenea, discuțiile au fost și despre situația actuală din Orientul Mijlociu și regiunea Golfului, în special legată de Iran și perspectivele sale regionale. „Emmanuel a susținut munca noastră pentru o securitate sporită în regiune – apărarea Ucrainei împotriva Șahidelor este într-adevăr cea mai experimentată, iar experiența Ucrainei poate deveni unul dintre fundamentele unei securități colective reînnoite și mai eficiente cu toți partenerii”, a mai scris Volodimir Zelenski.
România analizează invitația Franței privind descurajarea nucleară. Tanczos Barna: Ajunge prima dată la președintele țării
Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”. Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului. Propunerea Franței și reacția de la București Președintele Franței a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării. Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate. „Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. Poziția Ministerului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective. „În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu. Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte. „Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea. O decizie cu implicații strategice România găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată. Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Un grup de țări europene susțin discuțiile privind o descurajare nucleară comună
Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform. Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”. Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană. Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München. Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune. Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.
Germania respinge propunerea lui Emmanuel Macron privind euroobligațiunile
Guvernul condus de Friedrich Merz a refuzat propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind crearea unei scheme comune de împrumuturi europene, scrie POLITICO. Decizia a fost luată înaintea reuniunii liderilor Uniunii Europene programate joi. Propunerea lui Emmanuel Macron a venit în cadrul unui interviu publicat marți de mai multe instituții media europene. Liderul francez a susținut lansarea unor noi împrumuturi comune, sub forma euroobligațiunilor, pentru a sprijini investițiile în domenii strategice. Macron a prezentat această idee drept o necesitate pentru ca Europa să rămână competitivă în raport cu Statele Unite și China. Cu toate acestea, Berlinul a respins inițiativa la doar câteva ore după publicarea interviului. Poziția Germaniei arată că există o divergență între Macron și Merz, după mai multe dispute legate de comerț și relația cu președintele american Donald Trump. „Credem că, având în vedere agenda [de la summitul liderilor UE], acest lucru distrage puțin atenția de la ceea ce este de fapt, și anume că avem o problemă de productivitate”, a declarat marți un înalt oficial al guvernului german, apropiat de Merz. „Este adevărat că avem nevoie de mai multe investiții. „Dar, ca să fiu sincer, acest lucru se încadrează în contextul Cadrului Financiar Multianual”, a mai spus acesta. Decizia Germaniei a fost anunțată înaintea retragerii informale a liderilor europeni la un castel din Belgia, iar aceasta întâlnire a avut ca temă principală competitivitatea. Deși nu sunt așteptate decizii concrete, discuțiile ar urma să stabilească direcțiile principale pentru un summit viitor, programat în martie, la Bruxelles.
Macron vrea limitarea accesului copiilor la jocuri video violente
Franța în care ia în calcul măsuri din ce în ce mai stricte pentru protejarea minorilor în mediul digital. Liderul de la Elysee a precizat că le-a cerut experților să evalueze influența acestor jocuri asupra minorilor, rezultatele urmând să stea la baza unei dezbateri privind eventuale restricții. „Ele derealizează relația cu violența, te condiționează”, a spus Macron, citat de GameWorldObserver, specializată în industria jocurilor video. El a explica că expunerea prelungită la conținut violent poate influența comportamentul tinerilor. Violența virtuală duce la pierderea controlului Într-o altă declarație, președintele francez a detaliat efectele pe care le-ar putea avea consumul excesiv de astfel de jocuri: „Când jucătorii petrec 5-6 ore pe zi omorând oameni și acționând constant într-o logică a violenței, este evident că, la un moment dat, acest lucru îi influențează. Astfel, când ies afară sau sunt la clasă și se enervează dintr-un motiv oarecare, își pierd complet controlul și uneori comit cele mai teribile acte”. La începutul săptămânii, într-o școală din sudul Franței, o profesoară a fost atacată cu cuțitul de un elev de 14 ani chiar în timpul orei. Adolescentul a înjunghiat-o de mai multe ori, iar femeia a fost rănită grav și transportată de urgență la spital. Elevul a fost imobilizat la scurt timp după incident și preluat de poliție. Cazul a readus în prim-planul autorităților franceze dezbaterea despre influența violenței din mediul online asupra tinerilor. Vor fi investigate și efectele AI Macron a subliniat însă că nu consideră jocurile video, în sine, un lucru negativ. El a precizat că există și proiecte educaționale sau creative care ajută la dezvoltarea abilităților și la învățare, iar problema apare în cazul celor care promovează violența și creează dependență, afectând astfel psihicul copiilor. În paralel, președintele a cerut specialiștilor să studieze și efectele agenților conversaționali de inteligență artificială asupra tinerilor. Macron a explicat că mulți îi folosesc pentru sfaturi, răspunsuri la probleme personale sau orientare în viața de zi cu zi, motiv pentru care este nevoie de reguli mai clare, inclusiv la nivel european, pentru etichetarea conținutului generat cu AI. Social media, restricționată pentru copiii sub 15 ani Inițiativa liderului francez se înscrie într-o strategie mai amplă a Franței privind protejarea minorilor online. La începutul lunii februarie 2026, Adunarea Națională a adoptat un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Actul normativ urmează să fie analizat de Senat, iar dacă va fi aprobat și de această cameră, textul final va fi trimis spre promulgare. Macron: Când ai sub 15 ani, rețelele sociale îți fac rău „Când ai sub 15 ani, rețelele sociale îți fac rău. Provoacă traume și suferință, nu ești pregătit pentru ele”, a declarat Macron. În mai multe state europene – printre care Spania, Marea Britanie, Portugalia, Danemarca, Grecia, Norvegia, Polonia, Austria, Irlanda și Olanda – sunt analizate măsuri similare, iar tema ar putea deveni un nou punct de tensiune între autorități și marile companii americane de tehnologie. Pentru industria gamingului, eventualele limitări ar putea însemna restrângerea accesului la o categorie importantă de utilizatori și, implicit, o scădere considerabilă asupra veniturilor generate de publicul tânăr. Decizia, așteptată la începutul verii Președintele francez a susținut că verificarea vârstei utilizatorilor prin servicii terțe, deși implică transmiterea unor documente personale, este sigură și necesară pentru protejarea minorilor. Rezultatele studiilor cerute de guvernul francez sunt așteptate în jurul lunilor mai-iunie, moment în care autoritățile vor decide măsuri concrete.
Macron anunță pregătiri pentru reluarea discuțiilor între liderii europeni și Putin
„Trebuie pregătit, de aceea au loc discuții tehnice pentru a pregăti acest lucru”, a spus Macron, întrebat de un reporter despre apelul său din decembrie de a relua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. „Este important ca europenii să-și restabilească propriile canale de comunicare. Se lucrează la asta la nivel tehnic”, a adăugat el, în timpul unei vizite în departamentul Haute-Saône, unde a discutat cu fermierii locali. Macron a afirmat că eventualele discuții cu Putin ar trebui coordonate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu „principalii săi colegi europeni”, subliniind rolul „Coaliției de Voință”. Totodată, președintele francez a precizat că, prin continuarea bombardamentelor asupra Ucrainei, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să negocieze un acord de pace. „În primul rând, astăzi, continuăm să sprijinim Ucraina, care se află sub bombardamente, în frig, cu atacuri asupra civililor și asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de către ruși, care sunt intolerabile și nu arată o dorință reală de a negocia pentru pace”, a subliniat Macron.
Franța accelerează procedura pentru interzicerea rețelelor sociale în rândul copiilor sub 15 ani. Anunțul făcut de Emmanuel Macron
Președintele Republicii dorește ca proiectul de lege privind interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii cu vârsta sub 15 ani să fie examinat printr-o „procedură accelerată”, astfel încât măsura să poată fi aplicată cât mai repede posibil. Obiectivul este acela ca legea să intre în vigoare la începutul anului școlar următor, în septembrie, relatează Euractiv. „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi” a declarat Macron într-un videoclip publicat de BFMTV, potrivit Le Figaro. În acest sens, Guvernul a demarat procedura vineri, iar săptămâna viitoare, luni, textul proiectului de lege va fi dezbătut în Adunarea Națională. Măsura privind interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, dorită de Emmanuel Macron, face parte dintr-o serie de eforturi la nivel mondial de a limita utilizarea rețelelor sociale de către tineri. Australia, prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani În decembrie anul trecut, Australia a adoptat o decizie istorică, devenind prima țară la nivel mondial care a impus interdicții în rândul copiilor cu vârste de sub 16 ani privind accesul la rețelele sociale. La o lună de la intrarea în vigoare a interdicției privind rețelele sociale în rândul tinerilor sub 16 ani din Australia, au fost dezactivate 4,7 milioane de conturi.